4,422 matches
-
o gîndire liberă și subversivă" detașată de un corp social agonizant rețelele școlii, dar recuplată la un corp social ascendent rețeaua media. O dependență organică cu totul nouă și asimilată ca emancipatoare de către cei care aveau ca orizont sau obicei periferiile (din punct de vedere mediologic) lumii universitare. Noua filosofie a fost pentru noi una dintre primele ștafete ale videosferei către grafosferă, din viitor spre trecut, și a jucat, în această privință, un rol de pionierat în revelarea tehnologică. Forma i-
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
culturale" (publicul larg al oamenilor onești, ecourile din presă, vînzările regulate) și se pierde în plictisitoarea și accesoria "istorie a tehnicilor" (public specializat, vezi etajul al treilea, piață incertă). El migrează de la Sorbona la Compiègne (Universitatea tehnică), din centru la periferia științelor umane. Grija noastră nu e dacă universul simbolic influențează sau nu și în ce măsură evoluția lumii sociale și materiale, ci unde se situează linia de demarcație dintre material și imaterial. Granița dintre speculație și pozitivitate nu-i opune celorlalți pe
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
creștin nici atît. Ca o regulă generală, se comunică mai bine prin intermediul maselor. Decodarea este mai puțin costisitoare și audiența mai vastă. Creștinismul a avut avantajul sau mai degrabă meritul de a ajunge în Imperiul Roman prin mase. Geografic, pe la periferie, ca o religie a migratorilor și peregrinilor. Din punct de vedere social, prin lumea de jos, meșteșugari, femei, imigranți categoriile cele mai puțin instruite. Literar, prin genurile mai puțin nobile, biografia, nu metafizica, corespondența, nu tratatul, predica, nu cursul. El
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
care straturile "inferioare" le-ar fi lăsat să treacă drept compatibile cu felul lor de a simți și acționa. În caz de originalitate stridentă sau de incompatibilitate, aceste propuneri sînt marginalizate și stocate dacă nu "în infern", cel puțin la periferia memoriei colective. Se poate foarte bine concepe și articula în Franța sau aiurea, astăzi, o economie politică de inspirație budistă; o putem face cu articole, cărți, cursuri, care vor avea un anume succes pe lîngă specialiști. Ele nu pot juca
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Franța, războiul din Algeria a provocat, în plină republică, atît sub conducerea stîngii, cît și a dreptei, interzicerea și punerea sub sechestru a unor cărți, ziare și emisiuni. Iar în plină pace civilă și mondială, orice zgomot de bocanci la periferii, orice început de operațiuni militare readuc ziariștii, radiourile și televiziunile, private ori publice, nu contează, în linia de ochire a autorităților guvernamentale, care încep prin a invita la autocenzurarea comunicării. Reflex recurent, ca și protestele ziariștilor, care uită precedentele și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
patra a razei tubului (r); . Factorul major care determină vâscozitatea sângelui este hematocritul, dar influența sa este redusă în vasele mici datorită prezenței unui strat plasmatic extern fără celule, fapt ce duce și la o aparentă scădere a hematocritului la periferie. Unitatea de rezistență periferică (URP) corespunde unui debit de 1 ml/s cu o cădere de presiune de 1 mm Hg. Pentru adultul normal rezistența periferică totală este ~1 URP (0,2 4 URP), în timp ce rezistența pulmonară este mult mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
mm Hg. Presiunea arterială medie este mai apropiată de valorile diastolice ~ ()/3~100 mm Hg, deoarece pe parcursul ciclului cardiac valoarea presiunii este mai mult timp la nivelul diastolic sau apropiată de acesta (fig. 40, 43). Atenuarea pulsului de la aortă spre periferie se datorează căderii de presiune (ce însoțește curgerea împotriva unei rezistențe considerabile), precum și complianței vasculare. Arterele mari (aorta și ramurile sale) și arterele cu diametru mai mare de câțiva mm sunt numit artere de conducere, ca semnificație hemodinamică opusă față de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
în bulb, inhibă direct aria C1. Aria senzitivă A2, situată posterolateral în bulb și pontin inferior (în vecinătatea nucleului tractului solitar), trimite impulsuri de la nervii IX și X spre ariile C1 și A1. Aferențele spre centrii cardiovasculari bulbo-pontini provin de la periferie și de la structuri nervoase superioare. Hipotalamusul modulează centrii bulbo-pontini pentru integrare în răspunsuri mai complexe. Hipotalamusul posterolateral are efect excitator asupra ariei C1, iar cel anterior inhibă C1 și stimulează neuroni vasodilatatori. 13.2.3. Reflexul baroreceptor Creșterea presiunii arteriale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
absentă la venele mici) și intimă (endoteliu). Inervația este reprezentată de fibre simpatice vasoconstrictoare (mediator noradrenalina, vezi 14.3). Venele membrelor prezintă valvule (în cuib de rândunică), cu rol în direcționarea coloanei de sânge. Ele se opun refluării sângelui spre periferie, defectele ducând la stază venoasă și varice. Venele reprezintă un important rezervor sanguin, care poate face față unor pierderi hemoragice de pâna la 20%. Fiind vase compliante (cu pereți supli), venele permit variații mari de calibru în funcție de presiune. Presiunea transmurală
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de contracție ventriculare de către presarcină (volumul telediastolic), ce depinde la rândul său de întoarcerea venoasă. Circulația venoasă face parte din sistemul de joasă presiune, alături de circulația capilară, circulația pulmonară și circulația limfatică. In sectorul venos calibrul vascular crește progresiv dinspre periferie spre cord, iar suprafața totală de secțiune scade progresiv. Ca urmare viteza de circulație înregistrează o creștere progresivă (10-25 cm/s în vena cavă inferioară; 7-10 cm/s în vena cavă superioară). Viteza de curgere este mai mica decât în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
câteva ori pe minut), frecvența crescând cu creșterea presiunii. Prezența valvelor determină unidirecționalitatea fluxului limfatic (fig. 61) și asigură coordonarea contracțiilor miogene; contracția unui segment este urmată de distensia segmentului din aval, ce determină contracția acestuia. Presiunea medie crește de la periferie spre centru, atingând 10 cm H2O în limfaticele mari. Similar cu circulația venoasă, circulația limfatică este ajutată de diverși factori: contracția musculaturii scheletice și mișcările corpului, pulsațiile arterelor vecine, compresii locale, ciclul respirator. 16.4. Rolul circulației limfatice Circulația limfatică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
că procesul de anihilare continuă, în centrul alimentat de antimaterie producându-se în continuare energie; în planul simetric, antimaterial, se formează o gaură neagră. Energia, odată cu expansiunea planului material, se transformă în substanță, și apoi aștri, care se deplasează spre periferie (fig. II.8 − IV). 5. Procesul evoluează până când (ca o similitudine cu fenomenele interfaciale − tensiunea superficială), interfața este întinsă la maximum și începe să se strângă (deja zona apropiată din partea anti a segmentului material este sărăcită/epuizată), procesul de anihilare
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
în modificări ale stării redox și prin urmare în ale culorii emise . O exemplificare a celor arătate este necesară. Concretizând în cadrul regnului (în accepțiunea curentă) vegetal, vom arăta că la o sămânță clarvăzătorul percepe o aură liliachiu-violetă, care trece spre periferie la albastru . Planta însă, emite o aură albastru verzuie, cu periferia roșu-galbenă. Caracterul reducător tipic regnului vegetal este deci mai important/exacerbat la sămânță (violet) decât la plantă (albastru). O stare psihică este reflectată de asemenea în modul descris . Astfel
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
emise . O exemplificare a celor arătate este necesară. Concretizând în cadrul regnului (în accepțiunea curentă) vegetal, vom arăta că la o sămânță clarvăzătorul percepe o aură liliachiu-violetă, care trece spre periferie la albastru . Planta însă, emite o aură albastru verzuie, cu periferia roșu-galbenă. Caracterul reducător tipic regnului vegetal este deci mai important/exacerbat la sămânță (violet) decât la plantă (albastru). O stare psihică este reflectată de asemenea în modul descris . Astfel, un om aflat în punctul culminant al unei dorințe emite o
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
vegetal este deci mai important/exacerbat la sămânță (violet) decât la plantă (albastru). O stare psihică este reflectată de asemenea în modul descris . Astfel, un om aflat în punctul culminant al unei dorințe emite o aură portocalie, chiar roșie cu periferia albastru roșcată , adică manifestă un caracter oxidant, tipic regnului (în accepțiunea curentă) animal . Odată îndeplinită dorința, aura devine galbenă, cu periferia verzuie . Avem de a face cu exacerbarea caracterului animal odată cu nesatisfacerea dorinței; or, însăși acest fapt demonstrează caracterul oxidant
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
modul descris . Astfel, un om aflat în punctul culminant al unei dorințe emite o aură portocalie, chiar roșie cu periferia albastru roșcată , adică manifestă un caracter oxidant, tipic regnului (în accepțiunea curentă) animal . Odată îndeplinită dorința, aura devine galbenă, cu periferia verzuie . Avem de a face cu exacerbarea caracterului animal odată cu nesatisfacerea dorinței; or, însăși acest fapt demonstrează caracterul oxidant al animalului (dorința fiindu i definitorie) în raport cu planta. Dimpotrivă, un gând izvorât din iubire schimbă culoarea aurei în roz [31], deci
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
Conformitatea față de regulile comunității asigură posibilitatea indivizilor de a se păstra (n interiorul comunității. Dar această conformitate nu este la fel de puternică (sau este astfel doar (n cazuri limită) (n cazul tuturor membrilor. Există unii situați (n "centru", alții mai spre "periferia" comunității, marginalii, exclușii. Marja de libertate există, totul este să nu se depășească limita de excludere sau, la capătul opus, cea de stagnare. (nnoirea trebuie să fie o realitate pentru orice comunitate viabilă. 1. Comunitate / întreprindere / stat / organizație / instituție Rolul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
legăturile ce le asigurau supraviețuirea și expansiunea" (Hohenberg, Lees, 1995: 21). În Evul Mediu orășelele s-au dezvoltat în jurul unei străzi principale. Diviziunile sociale erau reflectate mai degrabă de accesul la strada principală, decât de rezidența în centru sau la periferie. De asemenea, este o variantă simplificatoare să considerăm că orașele atunci aveau un singur centru. "Multe orașe central europene de exemplu Praga, Poznan, precum și cele două orașe gemene Buda și Pesta dezvăluiau un model dual al organizării, rezultat din separarea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
t ș( a asociațiilor profesionale, de exemplu. (n privința primelor se observă o tendință de ocupare a zonelor rezidențiale (n funcție de venituri, cei cu venituri mai mici părăsind blocurile de locuințe din zonele centrale ș( (ndrept(ndu-se către cele de la periferie, înlocuindu-i astfel pe cei care nu mai pot face față cheltuielilor din mediul urban și migrează către zone rurale. (n privința asociațiilor profesionale, acestea au apărut din punct de vedere formal ș( caută (ntr-o oarecare măsură să (ș( (ndeplinească
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Giddens, 2000) Nota comună care se distinge din definițiile date globalizării este aceea a dialecticii local-global, apropiat-îndepărtat și a influențelor reciproce dintre acestea. Implicite sunt și ideea că procesul globalizării se adâncește progresiv și ideea că distincția între centru și periferie se estompează (Kearny, 1995). Complexitatea fenomenului globalizării reiese și din faptul că există cel puțin patru arii de analiză a acestuia, așa cum reiese din literatura sociologică: sistemul mondial global, cultura globală, societatea globală și capitalismul global (Connel, Wood, 2002). Cele
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cuvinte ca libertate, individualism, democrație plurală, etc. * Globalizarea ca schimbare a percepției asupra categoriilor ontologice de spațiu-timp câteva din temele globalizării sunt disjuncția spațiu-timp, deteritorializarea, percepția schimbată a timpului. Ea înseamnă printre altele trecerea de la spațiul euclidian bidimensional, cu centru, periferii și granițe clare, la un spațiu multidimensional, în care conceptele amintite devin superflui. Astfel, timpurile moderne au desprins producția, consumul, identitățile, politica, simbolurile culturale, sau chiar comunitățile, de legătura lor cu spațiul. Toate acestea se pot desfășura, manifesta, exprima într-
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
progresiv. Teoria dependenței își are originea în America latină și are ca premisă ideea că subdezvoltarea nu se datorează doar unor cauze interne, ci și unor constrângeri externe. În economia mondială există un centru care domină (țări dezvoltate industrial) și o periferie (state preponderent agricole), care se află în relații de dependență față de centru. Teoria sistemului mondial avansează ideea că epoca sistemului mondial este a treia în ordine cronologică după epoca mini-sistemelor (în societățile de vânători-culegători) și cea a imperiilor lumii (Imperiul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
lumii (Imperiul Roman de exemplu, Egiptul Antic, Imperiul otoman). Această a treia epocă apare la începutul secolului al XVI-lea, moment în care se naște și capitalismul. Rezultatul expansiunii sistemului mondial este împărțirea lumii în centru (societățile Europei de Vest), periferie (societățile sărace) și tipul intermediar al societăților semi-periferice. Astfel, întreaga lume este încorporată într-un sistem economic unic (Sztompka, 1993: 88-91) 5.2. Implicații ale globalizării în cele două sate studiate Înainte de a aborda problematica aparent paradoxală a manifestărilor globalizării
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
invitație la aprofundarea condiției umane, diferită de pretențiile sofiștilor (cunoștințe enciclopedice, tehnici practice). 6. Același drum, alte jaloane (Epicur, Montaigne, P. Charron, P. Gassendi, B. Spinoza, Fr. Nietzsche, "timidități" actuale) PICUR Epicur (341-270) era născut în insula Samos, provenea din periferia culturală, cultura dominantă fiind cea ateniană în fața căreia nu se va închina. Îl recuza pe Platon, pe care îl numea "Cel numai aur". După moartea lui Alexandru, situația Atenei era critică (sărăcie, delincvență, mercenari, cerșetori). Grecia se îndrepta spre sfârșitul
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
Cel numai aur". După moartea lui Alexandru, situația Atenei era critică (sărăcie, delincvență, mercenari, cerșetori). Grecia se îndrepta spre sfârșitul ei. Epicur își crează școala într-un contest în care filosofia înceta a mai fi greacă. El cumpără "Grădina" în periferia Atenei, o transformă într-o enclavă în care va înflori epicurismul. Epicur a avut de înfruntat o reputație proastă. Timon a fost cel care i-a asociat figura cu porcul, animal care nu poate să-și ridice capul pentru a
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]