1,378 matches
-
șirete, o femeie trupeșă, deșteaptă, un japonez ceremonios, un băiețel blond și - nu în ultimul rând - tăbăcarul tocmai decedat (neica Marin). Similitudinea cu „Liliecii” sorescieni este frapantă. Numai că, la D., peisajul e preponderent citadin, astfel că periferia orașului, mahalaua pestriță iau locul unui sat, prin firea lucrurilor, mai închis, mai „structurat” și oarecum încremenit în ritualul arhaic. Aici, elementele sunt variate și combinate parcă la infinit, rezultatul fiind o proliferare enormă de personaje și obiecte, materii nobile sau umile, o
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
toate dacă te miști!” Iată cum îi „împacă” poetul oniric, în versurile sale, pe Tudor Arghezi și pe Ion Barbu: prin poarta somptuoasă, pe care o deschide larg (între ei și între el și ei), a balcanismului. Bazarul forfotitor și pestriț, răsfirarea fabuloasă de obiecte, rotirea, într-un vârtej năucitor, a atâtor personaje, „înghesuirea” atâtor elemente: toate acestea au fost pictate, cu imagini cinetice și sintetice, prin utilizarea mecanismelor argheziene de producere și însuflețire a versului. Dar, odată developate aceste instantanee
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
Stalin”), a cărei „anatomie”autorul și-a propus s-o reconstituie. Portretele „riveranilor” sunt fixate cu umor, uneori cu blândă maliție, dar și cu o caldă compasiune, aparent din fuga condeiului, de fapt cu percutantă pregnanță. Galeria de personaje e pestriță și pitorească (inclusiv onomastic: Mardirosian, avocatul Zadic, generalul Macoviță, inginerul Riksakievici, domnul Goilav și doamna Repsimé, cizmarul de lux Botezatu, sărmanul Naftuli Blecher, lucrător la fabrica Filderman ș.a.). „Semnele epocii” nu lipsesc din micul univers al străzii provinciale, iar unele
GRIGORIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287362_a_288691]
-
în piață mai mulți migranți, mare parte noi, dar și migranți cu slujbe. Oamenii se strâng, discută, mai dau un „pont” unora „de treabă”, beau o bere la chioșcul din apropiere, mănâncă semințe. În față la Centrale este o lume pestriță, venită din toate părțile României, care se amestecă cu migranți veniți din toate colțurile lumii. După ce se fac noi cunostințe, mulți migranți se duc în grupuri mici „la un burger”, sau o discuție la unul din cele două McDonald’s-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ironiști și umoriști, alături de I. A. Bassarabescu, D. D. Pătrășcanu, Gh. Brăescu ș.a., C. își susține „excelența” mai cu seamă prin întinderea și varietatea ambianței umane pe care o circumscriu schițele, povestirile, foiletoanele și anecdotele sale. E o lume extrem de pestriță, plasată „între frac și cojoc” și localizată în capitală, dar și în orașul de provincie ori în sat. Imaginea ei se compune linear, cumva stereotip, fără vreo surpriză privitoare la o posibilă schimbare a manierei jurnaliere, specifică. Aici se agită
CAZABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
omor./ Ar fi trebuit să te apuc de suflet,/ să te bat cu el îngrozitor. // Ar fi trebuit să-ți văd curgând/ sângele, șuviță cu șuviță./ Nu să-ți mângâii ochiul, nara, gura,/ și să-ți las ființa slabă și pestriță.// Iartă-mă că te-am făcut să suferi./ Ar fi trebuit să te-nspăimânt./ Dar nu-s Dumnezeu -Pedepsitorul/ - ci doar opera lui de pământ” (Romanță). Jocul e interzis, sentimentul de izolare și singurătate, suferința inutilă impun substituiri simbolice din ce în ce mai halucinant-coșmarești
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
în mână un sceptru. Fiara a doua, cu înfățișare de urs stând într-o rână, cu trei coaste în gură între dinți; și deasupra ei Darie, regele perșilor, ținând în mână o sabie goală. Fiara a treia, asemnea unui leopard pestriț, având pe spate patru aripi de pasăre și cu patru capete; și deasupra ei Alexandru, împăratul macedonenilor, ținând în mână o suliță. Fiara a patra, înspăimântătoare ca un leu negru, cu dinți mari de fier și cu zece coarne, dintre
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
reluând, până la amănunt, descrirea animalului, la care adaugă, cu de la sine putere, încă jumătate de cubit la lungimea cornului 23. După care enumeră câteva date legate tot de presupusele atribute medicinale ale cornului: Mi se spune că din aceste coarne pestrițe beau indienii, dar nu toți, ci doar cei mai buni dintre ei, și pun în jurul acestora inele de aur, ca și cum ar decora un frumos braț de statuie cu brățări. Și spun că un om care a băut din aceste coarne
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lor, pe care o punea pe seama imaginației necenzurate a poeților, asemănând-o imaginarului oniric și punându-i în seamă un efect comic: Dac-ar voi grumazul de cal să-nădească un pictor/ Cap omenesc și să-mbrace de-asemeni cu pene pestrițe/ Membre-adunate de ici și de colo, așa ca femeia/ Mândră la chip să sfârșească nespus de hidos într-un pește,/ Râsul, venind s-o priviți, ați putea să vi-l țineți, prieteni?/ Credeți, Pisoni, că se-aseamănă acestei figuri pe
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
II, 185), ospăț la care pot fi văzuți alături corbul și vulpea (care de "stârvurile împuțite nesăturate sunt") (I, 57, 59-60, 87). Cantemir cunoaște glasul piuit caracteristic vulturilor. Neamul acvilelor este reprezentat prin pajoră (pajură acvilă-de-câmp Aquila heliaca) cu penele "pestrițe" poate pentru penele deschise de pe umeri și albul din coadă și care, după Cantemir, se hrănește cu șerpi; toate acvilele preferând carnea prospătă hoitului. (I, 250) Brehnacea (acvilă-țipătoare-mare, Aquila clanga), foarte pricepută, mai ales la prins iepuri, cu zbor înalt
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a celui care nu se simte bine decât prin scris, pentru care adevărată ospitalitate, adevăratul acasă este scrisul dar pentru care acesta se petrece într-o limbă străină, rece și abstractă, în timp ce el se entuziasmează și adoră o limbă caldă, pestriță precum idișul. Prin relația cu familia și casa părintească, prin personajele sale exilate în locuri ostile, prin chiar relația sa cu limbile în care scrie, în care vorbește și cea care îi place, Kafka rămâne un oaspete dificil și un
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
romanului trăiesc sau lucrează în Blocul Yakubian; construcția însăși pare să fie un personaj, creînd contextul geografic și istoric pentu acțiunea cărții. Blocul Yakubian descrie haosul din Egiptul modern, caracterizat de intoleranță, delicvență, sărăcie, extremism, terorism, corupție și prostituție. Lumea pestriță din Blocul Yakubian este prezentată de către Alaa al-Aswani cu umor și cu o aparentă indiferență. Întâlnim tot felul de personaje-tip: frumoasa secretară care-și seduce șeful, bătrânul om de afaceri bogat, tânărul sărac care cade în extremism, aristocratul disperat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
cel mai vechi loc de coexistență a unor oameni și popoare civilizate"277. Braudel descrie civilizația musulmană ca fiind asemenea celei occidentale, o civilizație derivată de gradul II. ,, Ea nu s-a edificat plecând de la nimic, ci pe baza civilizației pestrițe și foarte vii care a precedat-o în Orientul Apropiat"278. Este și motivul pentru care construcția socială musulmană este una primitivă, aceiași de mii de ani. Musulmanii sunt încă organizați în triburi și familii, iar relațiile de rudenie sunt
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
societatea națională a căilor ferate române/ vă urează o călătorie ușoară de-a pururi". Lăsînd la o parte aluziile facile și poeziile de efect ieftin, rămîn cîteva imagini, sau chiar cîte un poem întreg, pline de savoarea și clocotul lumii pestrițe în care trăim. Grișa Gherghei - Culisele raiului, Ed. Coresi, Colecția "Poeții orașului București", 2000, 48 p.
Culise și ironii by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16610_a_17935]
-
cu margini neregulate și variații mari de temperatură; - Lipsa izolației produce forme regulate și bine definite neasociate cu aspectul structurii clădirii. Aria defectului are o variație de temperatură relativ uniformă; - Umiditatea prezenta în structura produce în mod normal un model pestriț și difuz. Variațiile de temperatură nu sunt externe în cadrul modelului. Pentru acele părți ale anvelopei clădirii în care a fost detectată prezenta defectelor de izolare termică și a infiltrațiilor de aer, trebuie să se facă o scurtă analiză a tipului
METODOLOGIE din 13 aprilie 2004 privind determinările termografice în construcţii, indicativ MP-037-04. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157712_a_159041]
-
Se examinează regulat simptomele după opt zile. Se numără vinetele care prezintă simptome. C.m. ssp. sepedonicus cauzează ofilirea frunzelor vinetelor, care poate începe ca o înmuiere marginală sau internervuriană. Țesutul ofilit poate să aibă inițial o culoare verde închis sau pestriță dar care devine mai pală înainte de necrozare. Ofilirile internervuriene au adesea un aspect unsuros apos. Țesutul necrozat are a deseori o margine galbenă strălucitoare. Vinetele nu mor neapărat; cu cât este mai îndelungată perioada care precede apariția simptomelor cu atât
ANEXE din 5 februarie 2003 la Ordinul nr. 89/2003 *), privind stabilirea condiţiilor în care anumite organisme dăunătoare, plante, produse vegetale sau articole reglementate, prevăzute în anexele nr. 1-5 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.030/2001 , pot fi introduse sau puse în circulaţie pe teritoriul României ori în zonele protejate din România, pentru experienţe, scopuri ştiinţifice sau experimentale şi lucrări pe selecţii varietale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154541_a_155870]
-
comunei Frătăuții Noi, județul Suceava Descrierea stemei: Stema comunei Frătăuții Noi, potrivit anexei nr. 1.33, se compune dintr-un scut pe fond albastru, în vârf cu o movila neagră, din care crește un lujer cu frunze și trei lalele pestrițe în culori naturale, flancat în partea de sus de două semne heraldice, roșii. Chef-ul scutului micșorat, dințat, negru, cu trei lacrimi de argint. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea
HOTĂRÂRE nr. 1.290 din 4 noiembrie 2003 privind aprobarea stemelor comunelor din judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154122_a_155451]
-
Se examinează regulat simptomele după opt zile. Se numără vinetele care prezintă simptome. C.m. ssp. sepedonicus cauzează ofilirea frunzelor vinetelor, care poate începe ca o înmuiere marginală sau internervuriană. Țesutul ofilit poate să aibă inițial o culoare verde închis sau pestriță dar care devine mai pală înainte de necrozare. Ofilirile internervuriene au adesea un aspect unsuros apos. Țesutul necrozat are a deseori o margine galbenă strălucitoare. Vinetele nu mor neapărat; cu cât este mai îndelungată perioada care precede apariția simptomelor cu atât
ORDIN nr. 89 din 5 februarie 2003 privind stabilirea condiţiilor în care anumite organisme dăunătoare, plante, produse vegetale sau articole reglementate, prevăzute în anexele nr. 1-5 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantina dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.030/2001 , pot fi introduse sau puse în circulaţie pe teritoriul României ori în zonele protejate din România, pentru experienţe, scopuri ştiinţifice sau experimentale şi lucrări pe selecţii varietale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152220_a_153549]
-
mică) Pandionidae - Pandion haliaetus (Vultur pescar, Uligan pescar) Falconidae - *Falco naumanni (Vânturel, Vinderel mic) - Falco vespertinus (Șoimuleț Vânturel de seară) - *Falco cherrug (Soim european) - Falco peregrinus (Soim călător) GALLIFORMES Tetraornidae - Tetrao tetrix (Cocos de mesteacăn) GRUIFORMES Rallidae - Porzana porzana (Creștet pestriț, Crestelut pestriț) - Porzana parva (Crestelut mijlociu, Creștet mijlociu, Creștet cenușiu) - Porzana pussilla (Crestelut pitic, Creștet pitic,) - Crex crex (Cristei de câmp, Cârstei de câmp) Gruidae - Grus grus (Cocor) Otididae - *Otis tarda (Dropie) CHARADRIIFORMES Recurvirostridae - Recurvirostra avosetta (Ciocintors) - Himantopus himantopus (Piciorong
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizat��*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185533_a_186862]
-
Pandion haliaetus (Vultur pescar, Uligan pescar) Falconidae - *Falco naumanni (Vânturel, Vinderel mic) - Falco vespertinus (Șoimuleț Vânturel de seară) - *Falco cherrug (Soim european) - Falco peregrinus (Soim călător) GALLIFORMES Tetraornidae - Tetrao tetrix (Cocos de mesteacăn) GRUIFORMES Rallidae - Porzana porzana (Creștet pestriț, Crestelut pestriț) - Porzana parva (Crestelut mijlociu, Creștet mijlociu, Creștet cenușiu) - Porzana pussilla (Crestelut pitic, Creștet pitic,) - Crex crex (Cristei de câmp, Cârstei de câmp) Gruidae - Grus grus (Cocor) Otididae - *Otis tarda (Dropie) CHARADRIIFORMES Recurvirostridae - Recurvirostra avosetta (Ciocintors) - Himantopus himantopus (Piciorong, Cataliga) Burhinidae
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizat��*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185533_a_186862]
-
mică) Pandionidae - Pandion haliaetus (Vultur pescar, Uligan pescar) Falconidae - *Falco naumanni (Vânturel, Vinderel mic) - Falco vespertinus (Șoimuleț Vânturel de seară) - *Falco cherrug (Soim european) - Falco peregrinus (Soim călător) GALLIFORMES Tetraornidae - Tetrao tetrix (Cocos de mesteacăn) GRUIFORMES Rallidae - Porzana porzana (Creștet pestriț, Crestelut pestriț) - Porzana parva (Crestelut mijlociu, Creștet mijlociu, Creștet cenușiu) - Porzana pussilla (Crestelut pitic, Creștet pitic,) - Crex crex (Cristei de câmp, Cârstei de câmp) Gruidae - Grus grus (Cocor) Otididae - *Otis tarda (Dropie) CHARADRIIFORMES Recurvirostridae - Recurvirostra avosetta (Ciocintors) - Himantopus himantopus (Piciorong
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185534_a_186863]
-
Pandion haliaetus (Vultur pescar, Uligan pescar) Falconidae - *Falco naumanni (Vânturel, Vinderel mic) - Falco vespertinus (Șoimuleț Vânturel de seară) - *Falco cherrug (Soim european) - Falco peregrinus (Soim călător) GALLIFORMES Tetraornidae - Tetrao tetrix (Cocos de mesteacăn) GRUIFORMES Rallidae - Porzana porzana (Creștet pestriț, Crestelut pestriț) - Porzana parva (Crestelut mijlociu, Creștet mijlociu, Creștet cenușiu) - Porzana pussilla (Crestelut pitic, Creștet pitic,) - Crex crex (Cristei de câmp, Cârstei de câmp) Gruidae - Grus grus (Cocor) Otididae - *Otis tarda (Dropie) CHARADRIIFORMES Recurvirostridae - Recurvirostra avosetta (Ciocintors) - Himantopus himantopus (Piciorong, Cataliga) Burhinidae
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185534_a_186863]
-
albifrons) 16 Graurul (Sturnus sp.) 17 Lișița (Fulica atra) 18 Nagâțul (Vanellus vanellus) 19 Porumbelul gulerat (Columba palumbus) 20 Porumbelul de scorbură (Columba oenas) 21 Prepelița (Coturnix coturnix) 22 Rața mare (Anas platyrhynchos) 23 Rața mică (Anas crecca) 24 Rața pestriță (Anas strepera) 25 Rața fluierătoare (Anas penelope) 26 Rața sulitar (Anas acuta) 27 Rața cârâitoare (Anas querquedula) 28 Rața cu cap castaniu (Aythya ferina) 29 Rața moțată (Aythya fuligula) 30 Rața cu cap negru (Aylhya marila) 31 Rața sunătoare (Bucephala
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 11 din 22 februarie 2006 (*actualizată*) privind măsurile ce se aplică pentru monitorizarea, combaterea şi eradicarea gripei aviare pe teritoriul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175085_a_176414]
-
albifrons) 16 Graurul (Sturnus sp.) 17 Lișița (Fulica atra) 18 Nagâțul (Vanellus vanellus) 19 Porumbelul gulerat (Columba palumbus) 20 Porumbelul de scorbură (Columba oenas) 21 Prepelița (Coturnix coturnix) 22 Rața mare (Anas platyrhynchos) 23 Rața mică (Anas crecca) 24 Rața pestriță (Anas strepera) 25 Rața fluierătoare (Anas penelope) 26 Rața sulitar (Anas acuta) 27 Rața cârâitoare (Anas querquedula) 28 Rața cu cap castaniu (Aythya ferina) 29 Rața moțată (Aythya fuligula) 30 Rața cu cap negru (Aylhya marila) 31 Rața sunătoare (Bucephala
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 11 din 22 februarie 2006 (*actualizată*) privind măsurile ce se aplică pentru monitorizarea, combaterea şi eradicarea gripei aviare pe teritoriul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178327_a_179656]
-
mică) Pandionidae - Pandion haliaetus (Vultur pescar, Uligan pescar) Falconidae - *Falco naumanni (Vânturel, Vinderel mic) - Falco vespertinus (Șoimuleț Vânturel de seară) - *Falco cherrug (Soim european) - Falco peregrinus (Soim călător) GALLIFORMES Tetraornidae - Tetrao tetrix (Cocos de mesteacăn) GRUIFORMES Rallidae - Porzana porzana (Creștet pestriț, Crestelut pestriț) - Porzana parva (Crestelut mijlociu, Creștet mijlociu, Creștet cenușiu) - Porzana pussilla (Crestelut pitic, Creștet pitic,) - Crex crex (Cristei de câmp, Cârstei de câmp) Gruidae - Grus grus (Cocor) Otididae - *Otis tarda (Dropie) CHARADRIIFORMES Recurvirostridae - Recurvirostra avosetta (Ciocintors) - Himantopus himantopus (Piciorong
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189474_a_190803]