8,421 matches
-
trăirii, prin intensitatea ei, prin miracolul artistic pe care-l săvârșește în numai câteva clipe». Recitalurile de lieduri românești și rusești ale mezzosopranei Oana Andra, apoi ale sopranelor Mădălina Barbu și Silvia Micu împreună cu tenorul Adrian Dumitru, cu toții acompaniați la pian de Alexandru Petrovici, au constituit remarcabile evenimente, revelând adevărate capodopere necunoscute ale marilor compozitori de simfonii, oratorii și operă, Ceaikovski, Rahmaninov, Rimski-Korsakov. În cadrul tradiționalului Simpozion dedicat acestui mare capitol al istoriei liedului european au adus contribuții remarcabile compozitorii Carmen Petra-Basacopol
Mariana Nicolesco și deceniul renașterii liedului românesc by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84212_a_85537]
-
o inteligență deosebită, o cultură care lasă larg acces neliniștii, curiozității analitice, o latură pragmatică în care se îmbină organizarea muncii, programelor, supravegherea disciplinei în relația cu copiii dar și, în viața particulară, stăpânirea volanului mașinii sale. Acasă cânta la pian, pe scenă dirija corul, în sala de concerte asculta muzică, în turnee nu uita ideea vizitării monumentelor și nici cultivarea relațiilor care îi puteau deschide alte orizonturi. Mai există, din componentele portretului Eugeniei Văcărescu, dimensiunea prieteniei, cea de ocrotitoare afectuoasă
Eugenia Văcărescu Necula by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84218_a_85543]
-
așa cum reiese din indexul realizat de muzicologul Vasile Tomescu în monografia dedicată compozitorului: Drumul creator al lui Dimitrie Cuclin <footnote Vasile Tomescu, Drumul creator al lui Dimitrie Cuclin, (București: Editura muzicală, 1956), 170-182 footnote>. Este un concert pentru vioară și pian, orchestrația fiindu-i încă necunoscută. În colecțiile Cabinetului de muzică al Bibliotecii Academiei Române se află un manuscris în cerneală rădăcinie, nedatat, (care conține partitura pentru vioară și pian și știma), al cărui titlu apare doar pe prima pagină a
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
Editura muzicală, 1956), 170-182 footnote>. Este un concert pentru vioară și pian, orchestrația fiindu-i încă necunoscută. În colecțiile Cabinetului de muzică al Bibliotecii Academiei Române se află un manuscris în cerneală rădăcinie, nedatat, (care conține partitura pentru vioară și pian și știma), al cărui titlu apare doar pe prima pagină a știmei pentru vioară: Concerto I. Este concertul pentru vioară și pian în Re major menționat în indexul amintit. Stângăciile începutului își pun amprenta, desigur, dar impetuozitatea tematică este o
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
al Bibliotecii Academiei Române se află un manuscris în cerneală rădăcinie, nedatat, (care conține partitura pentru vioară și pian și știma), al cărui titlu apare doar pe prima pagină a știmei pentru vioară: Concerto I. Este concertul pentru vioară și pian în Re major menționat în indexul amintit. Stângăciile începutului își pun amprenta, desigur, dar impetuozitatea tematică este o marcă temperamentală. Forma e ambiguă, virtuozitatea constructivă, pe care o va deprinde la Schola Cantorum și pe care și-o va cultiva
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
26 février (11 mars) 1915, 3 footnote> În același index este trecut un concert pentu vioară și orchestră în la minor, compus în intervalul anilor 1918-1922, despre care se menționează, probabil la indicația lui Dimitrie Cuclin, „cu acompaniamente [s.n.] de pian și orchestră, realizate mai târziu”. Pluralul folosit, „acompaniamente”, sugerează ideea că, inițial a fost concepută numai partitura viorii. În colecțiile cabinetului de muzică al Bibliotecii Academiei Române se află, însă, manuscrisul nedatat al unui concert în mi ème minor, intitulat
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
9062, este datat 1 ianuarie 1929, cu mențiunea „Ended 1st of January 1929 As a New Year’s Gift to my Wife.” În colecțiile cabinetului de muzică al BAR, la cota MR 9023, există și o reducție pentru vioară și pian, Concerto pour Violon et Orchestre, cu mențiunea „Joué par [nume răzuit, nu se poate citi nimic - n.n.] 10 Jan. 1939”. Din monografia Drumul creator al lui Dimitrie Cuclin, Vasile Tomescu aflăm, însă, numele interpretului, Constantin Bobescu, precum și menționarea :„A fost
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
reacțiunea (partea a II-a) sunt urmate de meditație (partea a III-a) și triumf (partea a IV-a). În această simfonie concertantă, înfruntările capătă un aspect mai puțin tensionat, dar nu lipsit de dramatism. Ca și în concetul pentru pian și orchestră, solistului îi revine rolul de narator al acestor confruntări, dar și de reconciliator. Simfonia a XV-a aduce noutate și frumusețe în spiritul enunțat în Estetică: „Frumusețea veche este permanentă în mlădierea, forța ei și inepuizabila ei facultate
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
au avut legături profesionale directe cu autorul Nopții furtunoase, în schimb familia Barbu Ștefănescu-Delavrancea a rămas până la sfârșitul vieții lui I.L. Caragiale căminul de suflet al dramaturgului. Omul de spirit care a stimulat pasiunea scriitorului față de arta sunetelor prin intermediul claviaturii pianului a fost Cella Delavrancea (plastic „mângâiată” cu apelativul „Aghiuță”). Suita documentelor se deschide cu scrisoarea autografă a lui George Ștephănescu, ce ne-a semnalat-o regretatul muzeograf al Teatrului Național, George Franga, prin care fondatorul Operei Române confirmă profesionalismul muzical
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
al interpretării - să fie dirijată, cântărită cu grija cu care ai administra o doctorie primejdioasă. Bine dozată scapă bolnavul, dar poate să-l și omoare... Coloritul unui sunet se va obține prin diferite feluri de tușeu ale mâinii (în cazul pianului - s.n.). Dar aceasta rămâne unealtă fără cuget, dacă e mânuită fără înțelepciune și vai! ce amăgitoare poate fi velocitatea!... Succesul este o culme înșelătoare nici decum un popas statornic. Culmi mereu mai înalte își răsar în cale și abia târziu
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
fapt real: „Acum mulți, mulți ani, cineva a scris despre o fată tânără. A povestit c-a îmblânzit un cal năzdrăvan și c-a uimit o lume întreagă. Scriitorul era Caragiale, fata se numea Cella Delavrancea, iar calul năzdrăvan era pianul. Acum e rândul meu să scriu despre o copilă minunată care a îmblânzit un cal năzdrăvan și a parcurs cu el un drum greu, care o va duce la glorie... Muzica care să fie slujită cu smerenie. Să încerci să
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
cu Dna. Wachmann. Apoi s-a legat de Dumitriu, pianist și profesor la Conservator. Tata î-l botezase „Maestrul Metronomide”, fiind că era de origine grec și muzicant. Îl aducea mereu acasă și ne-a făcut să luăm lecții de pian cu el. Vara, când plecam în vacanță la Sinaia, tata î-l aducea să stea cu noi într’o casă din aceeași curte cu noi. Tata aducea o pianină și asculta cum cântă pe când noi eram lăsați să ne bucurăm
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
ajunsesem să n-o mai suferim, astfel încât am fost toți ușurați la această plecare, inclusiv tata care ajunsese și el la saturație, ori cât l- ar fi iubit pe „Titan”. La noi, la Berlin se făcea multă muzică. Aveam un pian mare, o pianină și o epinettă. Se cântau bucăți pentru două piane. Zaritopol care era un bun muzicant cu mare facilitate de descifrat și Cella Delavrancea îi făceau toți toate plăcerile, cântând ore întregi pentru el. Au mai trecut pe la
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
această plecare, inclusiv tata care ajunsese și el la saturație, ori cât l- ar fi iubit pe „Titan”. La noi, la Berlin se făcea multă muzică. Aveam un pian mare, o pianină și o epinettă. Se cântau bucăți pentru două piane. Zaritopol care era un bun muzicant cu mare facilitate de descifrat și Cella Delavrancea îi făceau toți toate plăcerile, cântând ore întregi pentru el. Au mai trecut pe la noi Socrate Barozzi, care se anunța devreme un mare talent pentru vioară
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
el. Au mai trecut pe la noi Socrate Barozzi, care se anunța devreme un mare talent pentru vioară, dar care a rămas pe loc, nefăcând cariera bănuită de tata. Apoi a venit Const. Nottara care cânta și la vioară și la pian. Tata î-l prețuia pentru munca lui serioasă - și îl apăra de tachinările noastre de copii. Deseori îi anunța Zarifopol câte un concert important la Leipzig - atunci tata pornea cu primul tren ca să ajungă să-l asculte. Când auzea muzica
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
obține chiar dela un elev tânăr o diversitate de sonorități și anumite inflexiuni creatoare de planuri tot atât de relevante ca perspectiva unui peisaj într’o pictură. Am explicat unui elev prima parte a sonatei Waldstein. I-am cerut să găsească la pian acel freamăt colorat palid care precede isbucnirea zorilor. Bine înțeles că i-am indicat tremurul degetelor pe clape. A reușit perfect nuanța, numai pentru c’am mutat pe planul graiului imaginea sonoră care ar fi rămas altminteri în ceața unei
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
decât un fel de mâncare (azi ar fi la modă în Germania) “Wienerschnitzel”, iar ca desert fructe și niște prăjituri! Polonezul obișnuit cu dineuri somptuoase, făcu ochii cam mari! Cu toate acestea buna dispoziție nu lipsi, Brzenzinski se așeză la pian și ne cântă mazurci de Chopin, așa cum numai el știa să interpreteze ritmurile înflăcărate ale dansurilor marelui său compatriot și ne mai cântă lucruri frumoase de alți câțiva compozitori tradiționali. Era plin de vervă și mai nu dansa și el
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
Chopin, așa cum numai el știa să interpreteze ritmurile înflăcărate ale dansurilor marelui său compatriot și ne mai cântă lucruri frumoase de alți câțiva compozitori tradiționali. Era plin de vervă și mai nu dansa și el, pătruns de ritmurile îndrăcite la pian! Pe urmă își aminti de plecare. Mai avea câteva minute și gara nu era aproape. Plecă cu grabă însoțit de mine, însă uitând pe masă niște hârtii importante. Prietena mea observând scena trimite cu zor după noi o estafetă cu
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
iată-mă acasă la dânsa. Desfac toate darurile aduse, care sunt primite cu chiote de bucurie de exuberanta mea prietenă. Curând foarte curând trebuie să cânt la Leipzigși Berlin, iar Musikverein-ul din O. mă solicită iarăși pentru un recital de pian. Sunt invitată la Berlin la familia Rosenheim, mari meceni ai muzicii și protectorii pianistului mondial Artur Schnabel. Aci primită cu multă distincție într-o societate aleasă, sunt obiectul atenției generale. Cunosc pe criticul celebru Oscar Bie, pe Artur Schnabel cu
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
cât de încântată este că mă poate vedea în casa ei, unde se perindă cei mai mari artiști ai vremei. După ce s-a servit un bogat bufet, am trecut cu toțiiîn salonul de muzică, unde centrul era ocupat de două piane mari Bechstein. Mobilierul din lemn negru sculptat, tapisat cu mătase albastră, care era la fel cu draperiile de la ferestre, făceau un efect armonios și o atmosferă sobră totodată. M-am așezat la unul din marile piane și am cântat două
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
era ocupat de două piane mari Bechstein. Mobilierul din lemn negru sculptat, tapisat cu mătase albastră, care era la fel cu draperiile de la ferestre, făceau un efect armonios și o atmosferă sobră totodată. M-am așezat la unul din marile piane și am cântat două rapsodii de Brahms și câteva lucruri de Chopin, stârnind explozii adevărate de entuziasm. Pianistul Schnabel era extaziat, asemenea și soția sa. Eu socotesc pe Schnabel ca pe unul dintre cei mai mari interpreți ai lui Beethoven
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
nu fără a avea și câteva mai puțin bine scrise de recenzenți evrei, care de pe atunci încă porniseră o campanie contra artiștilor creștini. De data aceasta concertul a fost cu concursul cântăreței Elisabeth Ohloff, pe care am acompaniat-o la pian. Această cântăreață cânta cu multă muzicalitate și înțelegere profundă a compozițiilor ce le interpreta, fără ca vocea sa să fi avut dimensiuni prea mari. Bine înțeles că în pauze odaia artiștilor era înțesată de lume, și Arthur Schnabel era mai mult
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
ameliorată ca sănătate. Mă pregătesc de concert la Oranienburg, concert tradțional, căci nu se putea să trec prin acest orășel să nu fiu rugată de a cânta. În marele Gimnaziu se află o sală foarte simpatică și încăpătoare și un pian Ibach. Sunt din nou mult emoționată și mai ales bisurile (muzică spaniolă de Albeniz) electrizează sala. După concert, când mi se înmânează flori și o carte cu muzică de Bach, cu o dedicație plină de admirație, urmează un supeu intim
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
de multiplele dovezi de simpatie. Încet, încet, revenii la viață, mai plină de dor pentru muzica mea, ca niciodată înainte. În fine aveam și permisiunea de a începe să cânt, cu toată scăderea forțelor mele, deși când mă văzui în fața pianului, atacând un concert de Bach, mi se părea că am renăscut din nou. Nici urmă de oboseală sau de slăbiciune. Începe o nouă eră a vieței mele, mai promițătoare și mai plină de avânt. Un timp plin de farmec, eram
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
Mihai, Printul Nicolae si Regele Carol al II-lea Societatea “Muzica” sub conducerea d-lui Simion Nicolescu compozitor, organizează un concert unic în felul său, rugându-mă să-i dau concursul meu cu următorul program: Concert în do minor p. pian și orchestră de Mozart, Concert p. 2 piane în mi bemol Mozart, Concertele p.3 și 4. piane de Bach. Ultimele cu mine la pian cu următoarea distribuție de soliști: Pian I eu, II pian D-șoara Clara Galin (o excelentă
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]