9,829 matches
-
la mare adâncime, acolo unde trupul își ascultă propriul ecou ca pe o muzică necunoscută. mă voi dezbrăca de mine însămi cu ușurință lunecătoare și voi merge pe urma sunetului celui mai înalt care-mi va sorbi sângele până la ultima picătură, aceea în care se zbate să se nască, din omida ce sunt, fluturele cu aripi de vis care urmează să fiu. Dorință secretă aș vrea să mă înec în tăcere precum picătura în ocean . să ascult fâșâitul de șarpe al
Poezii by Rodica Braga () [Corola-journal/Imaginative/3090_a_4415]
-
înalt care-mi va sorbi sângele până la ultima picătură, aceea în care se zbate să se nască, din omida ce sunt, fluturele cu aripi de vis care urmează să fiu. Dorință secretă aș vrea să mă înec în tăcere precum picătura în ocean . să ascult fâșâitul de șarpe al liniștii din care să-mi fac sunetul primordial, sălășluitor la infinit în auzul meu avid. astfel aș renunța la cântec, la îngânarea lui, și-aș deveni cântecul însuși, neauzit, acela pe care
Poezii by Rodica Braga () [Corola-journal/Imaginative/3090_a_4415]
-
ei, e cunoscută pentru colaborările cu Gaspar Noé, autorul Ireversibilului, cineast căruia îi și dedică filmul. Similitudinile însă lipsesc sau, trăgând metafora de coadă, se poate spune că dacă Noé îți trage pumni în stomac, Hadzihalilovic îi dă înainte cu picătura chinezească. Menționarea fluidității nu e întâmplătoare, Hadzihalilovic transformă apa în fetiș și camera zăbovește asupra ei în toate ipostazele. Simbolul recurent al inocenței este de altfel imaginea bulelor de aer agitate în apă, imagine care invadează ecranul adeseori și pentru
Cocoșul lovește din nou by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11145_a_12470]
-
și camera zăbovește asupra ei în toate ipostazele. Simbolul recurent al inocenței este de altfel imaginea bulelor de aer agitate în apă, imagine care invadează ecranul adeseori și pentru intervale semnificative de timp. Dar să revin la înțelesul inițial al picăturii chinezești. Innocence îți propune un fiasco epistemologic pus pe repeat. Decorul e o școală de fete situată într-o pădure de niciunde. Există doar două profesoare, una de dans (Marion Cotillard), cealaltă de științe naturale (Hélčne de Fougerolles) plus ceva
Cocoșul lovește din nou by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11145_a_12470]
-
noastre, unde percepțiile levitează imprevizibil în sfera cotidianului. Ființa apare ca o membrană, ca un organ extrem de sensibil, înregistrînd supraprealist, într-un ritm ireal, descompus, parțial și intermitent, infrarealitatea, proximitatea fragilă a universului fizic (,între fandările veline ale tăcerii/ între picăturile suspendate în aer/ gata să atingă suprafața netedă a apei") și semnalele ființei de lîngă (,cîteva momente gîndurile noastre/ erau suspendate pe melodia fragilă a respirației"). Cei care îl știu pe Răzvan }upa din Fetiș, vor descoperi aici un poet
Spațiul incert al sensibilității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11132_a_12457]
-
politic". Să luăm cazul lui Proust: insomniile unui băiețandru plăpînd din Parisul sfîrșitului de secol XIX pot fi infinit mai relevante decît orice roman consacrat cotiturii survenite în Europa după prăbușirea Cortinei de Fier. O autentică literatură este ca o picătură de apă care conține în ea o lume și, prin urmare, suficientă politică" - declara colocvial, ca între colegi, Ingo Schulze. Scriitorul est-german este autorul unui roman epistolar intitulat Viața Nouă, copios recenzat și discutat în avanpremiera Salonului și recomandat drept
Paseism, epigoni și clone by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11172_a_12497]
-
depus de intelectualitate în domeniul științei și al educației, avându-se în vedere editarea în comun a unor cărți și publicații periodice, schimburile de profesori, studenți și elevi etc. Dar, în plan general, aceste eforturi se prezintă doar ca o picătură în mare. Din acest punct de vedere, perspectiva este destul de tristă. }in să menționez că specificul stilistic al limbii imperiale și al terminologiei ei joacă parcă rolul unui virus lingvistic, ce paralizează sinergetica imunitară a limbii naționale, prin pătrunderea ei
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
Providenței, salvând comunicarea, prietenia între oameni, în cercuri tot mai largi și nu neapărat dintr-o strategie. Ci, mai degrabă, dintr-un prea plin sufletesc care i-a împins să dăruiască acolo unde insul era gândit să nu aibă o picătură mai mult decât admite supraviețuirea. Adesea, nici atât... Cartea prietenilor mei, de Iordan Chimet, învingător în lupta cu știmele spaimei este un asemenea exemplu, bilanțul, totodată, al unei vieți trăită sub constelațiile libertății spirituale, nu altundeva, ci chiar în bolgiile comunismului
Prietenia ca destin by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10720_a_12045]
-
nu a trebuit să joci și cum ți s-a cântat. Ce poți să arăți despre cele care te-au ajutat, sau nu, să devii cel care ești astăzi? CGM: Soțiile mele au avut un puternic impact asupra mea. Repetată, picătură de apă, oricât de lin ar curge, poate perfora și stâncă cea mai dură. Spre deo sebire de mișcările tectonice care influențează scoarță pământului și pot fi determinate cu precizie, fenomenele de eroziune care o pot modifica în egală măsură
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
aspect, poemele sunt construcții bine chibzuite și îndelung șlefuite, parcă la „școală maiștrilor” (unele poartă semnul „maistrului” așezat sub titlu: Cuvântul - sărbătoarea poeților (după o idee de Al. Philippide), Geometrul de la Păltiniș barbiana, Sâmburele personal barbiana, În viața muntelui călinesciana, Picătură de primăvară bacoviană, S-a revărsat argheziana, Secerat blagiana; altele prin dedicație: Nu ne-am nuntit lui Cezar Baltag, Vânat lui Vl. Streinu, Marmură zeiasca admirând statuia zeiței Venus din Milo, Zaruri lui V. G. Paleolog; și în cele mai multe, prin
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
frig/ în mine locuiește o femeie cu chipul negru/ eu sînt împărăția ei/ carnea mea îi e hrană/ lașitatea mea este sîngele ei/ tu nu ai ochi pentru ea/ și nici miros sau gust/ eu și ea sîntem ca două picături de apă". Chipurile viitorilor locuitori ai Europei unite ne sînt mai mult decît familiare. Le vedem la tot pasul, în fiecare zi, pe stradă în fiecare zi, ne izbim de ele în piețe sau în mijloacele de transport în comun
Viața în negru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10734_a_12059]
-
de corpuri muzicale. alunecări în simboluri tantrice superflue. patricia îl întîlnse pe pablo la lăptăria lui enache./ își numărau coastele./ ea îi întorcea privirea pe toate părțile și îi cînta muzică de jazz./ un gîfîit cald./ un gîfîit rece. o picătură de apă pe vîrful unghiei./ o picătură de salivă pe vîrful limbii./ o picătură de staniu pe mamelon. (...) un abur se ridica dintr-o dată asupra unor ființe, absorbindu-le într-o casă magică. miezul unor simboluri. leagăn. o rețea de
Dansul demonizat al materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10739_a_12064]
-
superflue. patricia îl întîlnse pe pablo la lăptăria lui enache./ își numărau coastele./ ea îi întorcea privirea pe toate părțile și îi cînta muzică de jazz./ un gîfîit cald./ un gîfîit rece. o picătură de apă pe vîrful unghiei./ o picătură de salivă pe vîrful limbii./ o picătură de staniu pe mamelon. (...) un abur se ridica dintr-o dată asupra unor ființe, absorbindu-le într-o casă magică. miezul unor simboluri. leagăn. o rețea de izvoare/ care desenau rotunjimi/ în jurul unui punct
Dansul demonizat al materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10739_a_12064]
-
lăptăria lui enache./ își numărau coastele./ ea îi întorcea privirea pe toate părțile și îi cînta muzică de jazz./ un gîfîit cald./ un gîfîit rece. o picătură de apă pe vîrful unghiei./ o picătură de salivă pe vîrful limbii./ o picătură de staniu pe mamelon. (...) un abur se ridica dintr-o dată asupra unor ființe, absorbindu-le într-o casă magică. miezul unor simboluri. leagăn. o rețea de izvoare/ care desenau rotunjimi/ în jurul unui punct". Natural, într-o pivniță lumina e redusă
Dansul demonizat al materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10739_a_12064]
-
ele totul. Plasticul e mai bun ca lemnul, ca orice, dacă te-am convins, poți să convingi și tu pe alții și, nu azi, dar sigur poimîine, te îmbogățești. Publicitatea comercializează și ea, în doze mai mici, dar eficiente ca picătura chinezească, fericirea... Un atac permanent la ființă, la diversitate. Aneantizarea, uniformizarea, ale lor sînt vremurile! Cu alte cuvinte, tînăra autoare Vera Ion vrea să cuprindă totul în textul ei, necuprinsul însuși. Să fie și puțin psihologică povestea, și puțin moralizatoare
Vitamine fel de fel by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10910_a_12235]
-
drumul bun prezentînd multicultural ,creanga de aur" la clasa a X-a, spre exemplu... Nu-mi pot permite să intru în detalii aici. Mai vreau să adaug un cuvînt despre plusul de prospețime adus de aceste contacte spirituale, despre acea picătură (necesară, în fond, oricăruia dintre noi, cei trecuți de cincizeci de ani) de beatitudine retrospectivă, de aer tineresc adus de mediul încă familiar al amfiteatrului - loc rămas magic pentru intelectualul care și-a găsit vocația profesională... (Vă propun, dragi și
Imaginea școlii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/10916_a_12241]
-
Heidi este construită în așa fel încât să apară des pe ecran, în varii interacțiuni, dar fără să piardă vreodată misterul, fără să lase mult să transpară din gesturi. Mai precis, un personaj care nu ți se oferă decât cu picătura. Varianta personalizată: nu m-am plictisit, deși ritmul filmului e departe de a fi alert, pentru că mi-era frică. De ce o să i se întâmple lui Heidi, de la o sarcină nedorită până la un viol sau sida. Firește, la început nu m-
Cine are premiera în ianuarie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10934_a_12259]
-
obținerii indirecte a unei satisfacții estetice. Detaliez: pianista noastră este punctul nodal a trei ritualuri, două puse în practică și unul elaborat în fantezii. Primul ține de domeniul ei și de Schubert (repetitiv), al doilea de modul redundant - în stilul picăturii chinezești - în care mama ei o terorizează. Al treilea - cu ocazia căruia intră în scenă elevul ei Walter (Benoît Magimel) - este unul sexual, la fel de masochist ca și precedentul. Pe bune, gândiți-vă la cuplul de replici pe care Erika i-
Trilogie de psihologie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11039_a_12364]
-
ei ne conving, încă o dată, că frumusețea si valoarea artistică va salva lumea. De aceea, cine va citi poezii de Carmen Doreal, sau va vizita galeria artistei va fii mai fericit, „bucuria ei de viață si idealismul” fiind de neuitat. PICĂTURA DE CERNEALĂ Gutuia, ca un mister Gutuiul din fața casei bunicii dinspre tată făcea cele mai gustoase gutui pe care le-am mâncat vreodată. Când se coceau, erau galben-aurii, dulci, aromate și parcă se topeau în gură. Miroseau, în nopțile calde
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
nevastă-sa a băgat divorț, de fapt mai de demult aveau neînțelegeri, femeia, frumoasă și cam curviștină, se ținuse pe ascuns când cu unul, când cu altul, Idu simțise ceva și de atunci au apărut discuțiile, disponibilizarea lui a fost picătura care a umplut paharul sau poate doar pretextul care să-i permită Marthei concreti zarea dorinței ce o ardea: refacerea vieții alături de ultimul ei amant, mai tânăr și mai bogat decât Idu, un întreprinzător particular ce dezvoltase o prosperă afacere
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
amintirea frântelor gânduri Strivite sub talpa singuratatii. Mă doare absența ta Mai presus decât puternica-mi voință. Dilema Totul a fost frumos Până când am început Să ne întrebăm Cine suntem. Obosiți e atâta amorțeală Am început să rătăcim Ca niște picături de ploaie Fără să înțelegem De ce trebuie Să urcăm până la nori Ca să ne înghită Pământul? în două antologii de epigrame - una din 1979, Au plecat olteni la coasă (întocmită de Nicolae Petre Vrânceanu și de caricaturistul Barmo, tipărită de Centrul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
au dat Uitarea le-a cuprins din chip și-n sori s-au strecurat în vâlvătaia ce-a rămas din ceață Când s-au pornit să-și caute aleanul și norii au horit Să prindă-n ochiul veșniciei limpezimea întuneric Picături de tăcere Se preling în brazde Contorsionând peștii la mal Forme sub ape isterice Picături de tăcere Adunate în coș de nuiele Sub copacul aspru al vieții Colțuri de minți viagere Picături de tăcere O problemă de vârstă Insula se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
vâlvătaia ce-a rămas din ceață Când s-au pornit să-și caute aleanul și norii au horit Să prindă-n ochiul veșniciei limpezimea întuneric Picături de tăcere Se preling în brazde Contorsionând peștii la mal Forme sub ape isterice Picături de tăcere Adunate în coș de nuiele Sub copacul aspru al vieții Colțuri de minți viagere Picături de tăcere O problemă de vârstă Insula se tot micșorează Fără somn, îi cercetez malurile Cu satnavs pe hărți virtuale Aerul e-ncărcat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
horit Să prindă-n ochiul veșniciei limpezimea întuneric Picături de tăcere Se preling în brazde Contorsionând peștii la mal Forme sub ape isterice Picături de tăcere Adunate în coș de nuiele Sub copacul aspru al vieții Colțuri de minți viagere Picături de tăcere O problemă de vârstă Insula se tot micșorează Fără somn, îi cercetez malurile Cu satnavs pe hărți virtuale Aerul e-ncărcat de mânie Furtuni mici...furtuni mari... Apar și dispar la întâmplare După anotimp colectez Amintiri zadarnice Prea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
rebelă din migdalul vecin bătu în geamul cu cerceveaua stricată, și aerul din încăpere se umezi, invadat de o răbufnire de furtună. Ea simți avîntul tăios al grindinei, dar nu se clinti, pînă cînd văzu că bărbatul scurse și ultima picătură din pahar. I se păru că în priveliștea aceea era ceva simbolic. Și atunci își aminti de moș Laurel, războindu-se de unul singur, baricadat în ogradă, doborînd soldații comenduirii cu pușca lui cu alice pentru turturele. Și-și aminti
Gabriel García Márquez - Vine un bărbat pe ploaie (1954) by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/11015_a_12340]