1,600 matches
-
nici un fel. Naivul e precum pasărea cerului. El stăpânește arta din instinct, în vreme ce școala vine să te învețe. Noi îi separam de ceilalți doritori, oferindu-le o protecție a limbajului lor, dar dându-le și sfaturile necesare pentru soluțiile mai picturale. Cel mai adesea îi stimulam, dându-le anumite teme specifice artei naive, cum ar fi viața la țară, cu nunțile și petrecerile ei, în care se reinventa povestea unor obiceiuri rămase în amintirea pictorilor. Consider și acum că ei ar
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
parte a unei invizibile, “poeticești” și cosmice coregrafii, “să transcrii” simfonia trecerilor de la albastru la galben, de la verde la portocaliu, de la alb spre roșu și negru, să construiești lumea ca o irizare roz-violeta și să descoperi, pentru a câta oară, picturalul unui spațiu matrice, cu ochiul tău, sunt câteva din treptele lucrării pe care o făptuiește, “scriindu-și” Mediterara, VIORICA TOPORAȘ. Thalassa! Însușindu-și-o de la Marsillia la Istanbul, apollinica pictoriță îi decantează esențele, răsărindu-le firesc în fluiditatea culorilor de
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
culturi exotice“, cum ar fi Roland Bearthes, cultură căreia, îi simți încă puternică, vâna populară. Ca în Art-Nouveau linia își păstrează funcția decisivă. Culorile balcanic-levantine se domolesc prin rafinamentele estompării. Procesul are loc printr-un fel de dans al materiei picturale. Ca într-un Bizanț după Bizanț, straturile graficii se înlocuiesc mereu: clasicism, romantism, simbolism, impresionism, expresionism într-o arhitectură de o remarcabilă modernitate. Energii plastice generate de vraja dyonisiaticului cuprind formele, încărcându-le de sens. O fortăreață devine un cuib
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Rotonda I.M.F. Consider că autoarea s-a simțit atrasă de lumina Mediteranei în urma imaginilor afectiv-fantastice vizualizate ca urmare a lecturii, și de dorința întoarcerii la considerația chineză a picturii - care constituie obiectul unui adevărat cult pentru că, în ochii chinezului, arta picturală este cea care dezvăluie misterul universului. Participarea la spectacolul oferit de necuprinsul luminii mediteraniene pentru un pictor nu poate fi oferită decât de reîntâlnirea cu albul imaculat al hârtiei de acuarelă, în care se întrevăd Cuprinsul și Necuprinsul. Considerația și
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
poetică între zi și noapte în care totul se odihnește în reflexul auriu al lacrimilor luminii solare revărsate în întunericul mării. Prezenta expoziție dezvăluie adevăratul filon de aur existent în sufletul creator al artistei și cred că acuarela, ca tehnică picturală, îi poate oferi cadrul desfășurării unui proces al întoarcerii către Necuprinsul naturii, ceea ce înseamnă o re-asumare a întregii vieți rememorate sau visate. Petre BICER- 1990 [...] Viorica Toporaș simte raporturile misterioase ale cosmosului și terestrului, ritmul veșniciei marcat de obsesia infinitului
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
privesc în anotimpuri, ipostazele simbolice ale peisajului. Copaci, case și drumuri, coline, parcuri părăsite, sunt doar sugestii perspectivale desfășurate pe un cer vibrant cromatic, deopotrivă de calm, deopotrivă de insinuant sau vorace. Volumele, hotarnice linii ori tușe comunică în câmpul pictural, se topesc în game calde sau reci de griuri colorate, tonalitățile dominante fiind determinate de anotimp. Sintetizarea treptată a formelor, „potolirea gamelor” au dus la imaginea survenită în peisaj, la rafinamente picturale ce definesc personalitatea artistei în pictura ieșeană. Deschiderea
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Volumele, hotarnice linii ori tușe comunică în câmpul pictural, se topesc în game calde sau reci de griuri colorate, tonalitățile dominante fiind determinate de anotimp. Sintetizarea treptată a formelor, „potolirea gamelor” au dus la imaginea survenită în peisaj, la rafinamente picturale ce definesc personalitatea artistei în pictura ieșeană. Deschiderea artistei către experiențele artistice ale lumii este dublată de puterea constituirii unor unități armonice, care în fapt sunt sinteze absorbante și posesive ale acestor locuri. Traian MOCANU - 1998 VIORICA TOPORAȘ ÎN SALA
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Constantin cel Mare de la podul Milvius. În lumea bizantină se vorbea limba greacă, iar oamenii fiind mai aproape de antichitate, stilurile antice s‑au perpetuat în ciuda faptului că în Vest ele căzuseră în uitare de multă vreme. Modul definitor de reprezentare picturală pentru lumea din Est era mozai‑ cul, în timp ce în Vest, locul central îl ocupa alături de pictura murală, arta ma nuscriselor. Aceste manuscrise dau tonul artei occidentale înainte de apa‑ riția picturii pe panou, în jurul anului 1200. În analiza artei din această
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Appia, din apropiere de Porta Maggiore. Ele apar din perechi de console așezate în stilo‑ bat mult asemănătoare cu acelea pe care tot Michelangelo le realizase pentru ferestrele palatului Medici din Florența. Consolele vor apărea destul de des în realizările fie picturale, fie arhitecturale, din opera lui Michelangelo. În interiorul sălii de lectură, elementele de arhitectură se succed într‑un ritm și într‑o dispoziție care amintesc de elementele din vestibul. Suprafața ritmată de pilaștri este ocupată de două registre de ferestre suprapuse
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
nu are nimic comun cu manierismul celor care crezând în valabilitatea universală a unor pedepse mai ușoare, l‑au copiat pe artist. Această frescă este înainte de toate, o manifestare uriașă a spiritului uman și nu o simplă acrobație de tehnică picturală. Ea reprezintă escatologia pe care artistul a realizat‑o în diferite culori. Cei care au dorit să‑l ajungă pe maestru imitând orbește niște forme sunt doar niște simpli epigoni; însuși Michelan‑ gelo a spus: Pe câți dintre aceștia îi
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
demonstrează că e mai mult decât un artist, e un spirit de geniu a cărui putere va stârni veșnic uimirea 24. Ca un demn urmaș al predecesorilor săi florentini, Leonardo considera că artistul trebuie să exploreze lumea vizibilă; el, spirit pictural prin excelență credea doar ce vedea cu ochii lui. Contemporanii săi îl considerau pe Leonar‑ do un om ciudat și misterios, de multe ori încercând să‑l determine să‑și pună în practică cunoștințele sale pentru diverse interese chiar și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
tablourile de sfinți și cele care îl înfățișau pe Cristos extatic, făceau apel direct la sentimentele reli‑ gioase ale celor care le priveau și admirau. Din punct de vedere artistic coloritul lor anti‑naturalist, proporții‑ le personajelor deliberat distorsionate, spațiul pictural aparent nerealist al lucrărilor sale, ne trimit spre expre‑ sionism. În acest tablou, artistul reușește să surprindă momentul dinaintea răstignirii cu o intensitate maximă. Îmbrăcat cu un veșmânt CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 133 roșu sângeriu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
lucrările sale. În parabola fiului risipitor, realizată în ulti‑ ma etapă de creație pictorul vede un exemplu emblematic atât pentru experiența și condiția umană, cât și pentru valorile universale. Artis‑ tul se concentrează pe o narațiune bazată pe mijloace exclusiv picturale: lumina și culoarea care dezvăluie povestea tânărului decăzut în‑ tors acasă pentru a cere iertare tatălui. În aceas‑ tă simfonie de tonuri luminoase și întunecate, de străluciri vii și de umbre misterios tempera‑ te, energia pictorului ajuns în pragul bătrâneții
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
dezvoltarea unei conștiințe multiculturale; - ilustrează evenimente istorice; - stimulează stabilirea de corespondențe cu prieteni din Asia; - explorează limba, muzica și istoria Orientului; - promovează educația pentru pace; - învață cum să conserve și să protejeze viața animalelor sălbatice; -limbajul artelor - dezvoltă identificarea reprezentărilor picturale, arhitecturale și a simbolurilor; - interpretează diagrame; - dezvoltă vocabularul și capacitatea de dialog; - stimulează consultarea de noi surse bibliografice; - dezvoltă imaginația în creațiile scrise ponind de la figurine origami; - ilustrează creativ dramatizări cu păpuși origami; - pune în contact lumi culturale și științifice
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
lumea senzorială definește capacitatea intuitivă și sensibilă a artei sale. Spirit receptiv la tendințele estetice ale epocii, Debussy a conștientizat de timpuriu importanța cunoașterii și aprofundării valorilor artistice ale contemporaneității, în scopul dezvoltării propriului univers spiritual. Contactul cu reprezentații impresionismului pictural (Claude Monet, Edgar Degas, Henri de Toulouse-Lautrec, Paul Gaugain, Paul Cézanne, Vincent van Gogh, Maurice Denis), pentru care Debussy nutrea o profundă admirație, i-a facilitat compozitorului francez asimilarea orientărilor estetice afirmate de aceștia. Astfel, Debussy va recepta respingerea categorică
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
menită să declanșeze asocieri semnificante la nivelul mental al auditorului. În același timp, procesul de decodificare a viziunii conceptuale apare facilitat în mod semnificativ de recursul lui Debussy la utilizarea unor convenții sonore ușor de identificat în natura unui pentatonism pictural, precum și în efectul acelor rezonanțe echivalente sonorităților de gong ale muzicii javaneze. Și astfel, în pofida faptului că pagodele nu reprezintă specificul arhitectural al Javei, plăsmuirile imaginative ale auditorului vor fi orientate, într-o manieră generică, spre ținuturile Orientului. De altfel
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
16 - 24), B (măsurile 25 - 35), A (măsurile 36 - 43), tranziție (măsurile 44 - 50), B (măsurile 51 - 71), A (măsurile 72 - 81), coda (măsurile 82 - 95). Această modalitate alternativă de expunere a celor două materiale tematice va fi aservită scopului pictural, universului poetic și emoțional revelat de viziunea conceptuală. Printr-un contrast de imagine, opacitatea și bogăția senzuală a țesăturii în acorduri se opune purității motivului descendent în arpegii, adăugând o nuanță de mister și viziunii conceptuale. Frecventele intervenții de ritenuto
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
imaginile fugitive ale Catedralei din Rouen cufundată în ceață, sau poate de tablourile „pline de mister” ale lui Turner, cu irizări ce străpung ceața deasă de pe Tamisa, preludiul ilustrează un autentic peisaj sonor conceput printr-o adaptare inspirată a tehnicilor picturale impresioniste la specificul reprezentărilor muzicale. Astfel, în aspectul dual al scriiturii bitonale (ce suprapune două entități sonore apropiate, dar și puternic contrastante ) recunoaștem acea echivalență sonoră a concepției cromatice cu tușe divizate, ce explorează efectul optic produs de juxtapunerea culorilor
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a lucrării precedente devine o „rotire” vertiginoasă în , apelând la aceeași dispunere pianistică experimentată în „Brouillards” (opoziția clape albe/negre). Figurația scalar-ornamentală a introducerii recurge la configurația unui ritm izocron în triolete ( ) cu aspect impersonal, dar investit cu evidente semnificații picturale. Această opțiune a figurațiilor va constitui pe întreg parcursul preludiului un mijloc fundamental de investigare a valențelor timbrale ale registrelor claviaturii, realizând astfel echivalențe sonore ce corespund nu doar efectelor acustice specifice evenimentului evocat, ci oferind deopotrivă proiecțiile stilizate ale
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ce aveau ca subiect diverse teme estetice și artistice ale contemporaneității. Acestea aveau să alimenteze fenomenul de difuzare a noii ideologii progresiste, care opera o reorientare semnificativă la nivelul tuturor formelor de reprezentare artistică. Printr-o corespondență estetică cu universul pictural impresionist, atitudinea de eliberare a spiritului uman și promovarea factorului senzorial în fenomenul creativ conduc demersurile debussyiste spre emanciparea armoniei, prin abandonarea sistemului funcțional și lărgirea vocabularului armonic. Tratarea structurilor intervalice și acordice ca entități autonome, ce evită a se
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Constantin cel Mare de la podul Milvius. În lumea bizantină se vorbea limba greacă, iar oamenii fiind mai aproape de antichitate, stilurile antice s‑au perpetuat în ciuda faptului că în Vest ele căzuseră în uitare de multă vreme. Modul definitor de reprezentare picturală pentru lumea din Est era mozai‑ cul, în timp ce în Vest, locul central îl ocupa alături de pictura murală, arta ma nuscriselor. Aceste manuscrise dau tonul artei occidentale înainte de apa‑ riția picturii pe panou, în jurul anului 1200. În analiza artei din această
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Appia, din apropiere de Porta Maggiore. Ele apar din perechi de console așezate în stilo‑ bat mult asemănătoare cu acelea pe care tot Michelangelo le realizase pentru ferestrele palatului Medici din Florența. Consolele vor apărea destul de des în realizările fie picturale, fie arhitecturale, din opera lui Michelangelo. În interiorul sălii de lectură, elementele de arhitectură se succed într‑un ritm și într‑o dispoziție care amintesc de elementele din vestibul. Suprafața ritmată de pilaștri este ocupată de două registre de ferestre suprapuse
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
nu are nimic comun cu manierismul celor care crezând în valabilitatea universală a unor pedepse mai ușoare, l‑au copiat pe artist. Această frescă este înainte de toate, o manifestare uriașă a spiritului uman și nu o simplă acrobație de tehnică picturală. Ea reprezintă escatologia pe care artistul a realizat‑o în diferite culori. Cei care au dorit să‑l ajungă pe maestru imitând orbește niște forme sunt doar niște simpli epigoni; însuși Michelan‑ gelo a spus: Pe câți dintre aceștia îi
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
demonstrează că e mai mult decât un artist, e un spirit de geniu a cărui putere va stârni veșnic uimirea 24. Ca un demn urmaș al predecesorilor săi florentini, Leonardo considera că artistul trebuie să exploreze lumea vizibilă; el, spirit pictural prin excelență credea doar ce vedea cu ochii lui. Contemporanii săi îl considerau pe Leonar‑ do un om ciudat și misterios, de multe ori încercând să‑l determine să‑și pună în practică cunoștințele sale pentru diverse interese chiar și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
tablourile de sfinți și cele care îl înfățișau pe Cristos extatic, făceau apel direct la sentimentele reli‑ gioase ale celor care le priveau și admirau. Din punct de vedere artistic coloritul lor anti‑naturalist, proporții‑ le personajelor deliberat distorsionate, spațiul pictural aparent nerealist al lucrărilor sale, ne trimit spre expre‑ sionism. În acest tablou, artistul reușește să surprindă momentul dinaintea răstignirii cu o intensitate maximă. Îmbrăcat cu un veșmânt CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 133 roșu sângeriu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]