1,209 matches
-
construită pe obișnuitul plan dreptunghiular, având o absidă nedecroșată, sprijinită pe cinci laturi ale unui poligon (dim. 18,10x7,10m). Are două intrări, una în naos, la sud, alta în pronaos, la vest. O particularitate prezintă turnul, datorită acoperișului său piramidal, „gotic”, spre deosebire de celelalte biserici de lemn din Valea Mureșului, al căror turn are în componență bulbul „baroc”. Comparată cu splendidele turnuri de tip „gotic” din Maramureș, de pildă, sau chiar cu unele imediat de la nord, din zona Hălmagiului, realizarea de la
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
Pe temelia din pietre de râu se ridică pereții din cununi orizontale de bârne. Laturile nordice și sudice ale altarului sunt puțin oblice în raport cu cele ale navei. Deasupra tindei se ridică turnul cu baza căptușită cu scânduri de brad. Coiful piramidal se continuă cu bulbul de influență barocă. În anul 1925 biserica a fost renovată. Pereții au fost acoperiți cu un strat de tencuială, iar acoperișul a fost învelit cu tablă. În interior pereții și iconostasul sunt împodobiți cu icoane pe
Biserica de lemn din Ogești () [Corola-website/Science/318198_a_319527]
-
construită în stil ardelenesc, în formă de corabie, pereți din bârne de stejar, acoperiș din tablă zincată. A fost ridicată probabil în primul deceniu al secolului al XIX-lea, iar în anul 1932 a fost renovată. Inițial turnul avea coiful piramidal, continuat cu o săgeată ascuțită, marcată la bază de un inel ornamental. Lucrările din 1932 au schimbat săgeata cu două globuri suprapuse, pereții au fost tencuiți, ferestrele mult mărite și învelitoarea de șindrilă înlocuită cu una de tablă. În interior
Biserica de lemn din Rotărești () [Corola-website/Science/318248_a_319577]
-
înalt, dar și cu rozete solare, cruci și linii frânte. Turnul-clopotniță, înălțat la capătul vestic al coamei acoperișului, este de forma unei prisme cu secțiunea plană pătrată. Deasupra foișorului, înzestrat cu două arcade semicirculare pe fiecare latură, se înalță coiful piramidal acoperit cu șindrilă. În interior pronaosul este tăvănit. În peretele ce-l desparte de naos se află o ușă ce are cadrul împodobit cu rozete și linii frânte. Naosul a fost acoperit cu o boltă semicilindrică din scânduri. Două ferestre
Biserica de lemn din Calna () [Corola-website/Science/315510_a_316839]
-
cu cinci laturi. Altarul, conservă la interior acoperirea originară, constituită dintr-o boltă în leagăn și trei fâșii curbe, pentru naos refăcându-se o îngustă boltă semicilindrică, racordată, printr-un timpan, cu restul tavanului drept. O clopotniță scundă, cu coif piramidal, a fost suprapusă actualei părți de vest, întreg edificiul fiind protejat printr-o învelitoare de șiță pe conturul pereților. Brâul în frânghie, cioplit, pe una din bârnele de jos (pe cea de a treia, iar pe nord, pe cea de
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
care se sprijină căpriorii acoperișului. Clopotnița de deasupra pronaosului, are o galerie prevăzută pe fiecare dintre laturi, cu trei deschideri, unite în partea de jos prin scânduri, în care s-au traforat diverse motive geometrice. Coiful turnului are o formă piramidală. Pridvor]] aflat în partea de vest se desfășoară pe toată lățimea pronaosului. Cei șase stâlpi de sprijin sunt legați între ei prin arcuri semicirculare, decorate cu motive geometrice incizate. Ornamente asemănătoare (rozete, romburi) întâlnim și pe usciorii ce marchează intrarea
Biserica de lemn din Pintic () [Corola-website/Science/315708_a_317037]
-
altarului fiind decroșată, cu cinci laturi. Se pare că biserica avea pe latura de sud și o prispă. Din această prispă se intra în biserică spre pronaos. Deasupra pronaosului exista și un turn-clopotniță, nu prea înalt, acoperit de un coif piramidal. În a doua jumătate a secolului XVIII-lea, biserica a fost pictată. Una din icoanele ce împodobea altă dată biserica, Maica Domnului cu Pruncul, data din aceeași perioadă. Spațiul unde își aveau locul icoanele, pe perete iconostasului, între intrările în
Biserica de lemn din Căianu, Cluj () [Corola-website/Science/315766_a_317095]
-
absida altarului doar prin două uși, un alt element arhaic. Deasupra pronaosului, pe o bază pătrată, se înalță un turn mic, proporționat față de restul construcției, având o galerie în rezalit, cu câte două arcade pe fiecare latură, sprijinind un coif piramidal pe un plan de asemenea pătrat. Consolele treptate ce susțin acoperișul și motivele geometrice tăiate în scândurile balustradei galeriei turnului, formează singurele elemente decorative vizibile. Ferestrele au fost lărgite la o intervenție ulterioară. Interiorul, în prezent simplu, tencuit, probabil a
Biserica de lemn din Păltineasa () [Corola-website/Science/316669_a_317998]
-
oase au o formă neregulat cuboidă și sunt dispuse pe două rânduri transversale, câte patru în fiecare rând. În rândul proximal (primul rând), începând de la police (aflat lateral) în direcția degetului mic (aflat medial), se găsesc 4 oase: scafoidul, semilunarul, piramidalul și pisiformul; în rândul distal (al doilea rând), se găsesc în aceeași ordine alte 4 oase: trapezul, trapezoidul, capitatul și osul cu cârlig. Toate oasele carpiene, cu mici excepții, prezintă șase fețe: unele articulare, altele nearticulare, rugoase: față superioară (sau
Oasele carpului () [Corola-website/Science/316805_a_318134]
-
o mare piramidă în trepte, construită pe foste galerii funerare subterane, și un grup de capele și alte construcții conexe. Piramida în trepte ridicată de acest faraon este prima structură cunoscută, construită în întregime din piatră și prima de formă piramidală. Înaltă de 60 m, aceasta primă piramidă a Egiptului este cel mai vechi exemplu din domeniul arhitecturii monumentale egiptene și cea mai veche construcție din piatră de asemenea dimensiune. Construcția acesteia reflecta o mutație tehnologică decisivă: înlocuirea cărămizii din pământ
Arta în Egiptul antic () [Corola-website/Science/315146_a_316475]
-
cu absida decroșata, poligonala cu cinci laturi. Foișorul turnului de pe pronaos, cu galerie de arcade, atinge cu marginile balustradei, tăiate în formă bulbului de floare, coama învelitorii de sita, acoperișul său fiind întrerupt printr-un mini foișor, supraînălțat de coiful piramidal. Este structura de clopotnița, creația meșterilor români, regăsita adesea în mocănimea Apusenilor, în Țară Moților, ca și în aceea a Zarandului. Acoperirea interioară a construcției a fost soluționată printr-un tavan drept peste pronaos, o bolta semicilindrica în naos, iar
Biserica de lemn din Acmariu () [Corola-website/Science/318598_a_319927]
-
Acoperișul este asimetric (cu circa 1,20 m față de ax) pentru a proteja „masa moșilor” aflată de-a lungul fațadei nordice. Deasupra pronaosului se ridică turnul-clopotniță, pătrat, cu camera clopotelor deschisă, în consolă, cu stâlpi și arcade,iar acoperișul înalt, piramidal, are turnulețe de colț. Pictura contribuie și ea, în mod esențial, la valoarea deosebită a acestui monument. Înrudită ca iconografie și stil cu cea realizată de Radu Munteanu la Desești-Maramureș, pictura impresionează prin decorativismul ansamblului, prin desenul cu linii groase
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Rogoz () [Corola-website/Science/316149_a_317478]
-
În ciuda acestor activități, de ceva timp, alemanii par să-și fi continuat activitățile lor de cult păgân, doar cu elemente superficiale sau sincretice creștine. În special, nu există nicio schimbare în practica funerară, morminte cu tumul (movilă artificială, conică sau piramidală, din pământ sau din piatră, pe care unele popoare din antichitate o înălțau deasupra mormintelor) pentru războinici au continuat să fie ridicate în întreaga perioadă merovingiană. Sincretismul tradițional al stilului animal germanic cu un simbolism creștin este, de asemenea, prezent
Alemani () [Corola-website/Science/320220_a_321549]
-
de răsărit se termină printr-o absidă poligonală, cu cinci laturi, nedecroșată. Edificiul are un acoperiș unitar, din țiglă. În partea de vest a acestuia, deasupra pronaosului se află un mic turn-clopotniță. Turnul, de secțiune pătrată, are coiful de formă piramidală și este realizat din tablă. Câte un orificiu circular este practicat în fiecare față a turnului, pentru ca sunetul clopotelor să poată fi auzit mai bine. Atât în vârful turnului-clopotniță cât și în capătul estic al coamei acoperișului se află câte
Biserica de lemn din Sfântu Gheorghe, Mureș () [Corola-website/Science/320668_a_321997]
-
Sulița este o armă albă de atac, formată dintr-o prăjina de lemn lungă de circa 1,50 - 2 metri, terminată cu un vârf de fier ascuțit de diferite forme (piramidal, conic, în formă de frunză etc.), folosită în antichitate și în evul mediu, mai ales de infanteriști, la aruncat. A nu se confundă cu "lancea", care este o armă de atac, formată dintr-un vârf ascuțit de metal montat la
Suliță () [Corola-website/Science/320904_a_322233]
-
datorie în campania din 1913. La origine, sculptura înfățișa trecerea românilor peste Dunăre în Bulgaria. Basoreliefurile însă, au fost șterse de regimul comunist. De aceea, numele lui Becker nu se mai află pe lucrarea respectivă. Pe piedestalul monumentului, de formă piramidală, cu colțurile rotunjite, realizat din beton armat placat cu travertin de Deva, se află un grup statuar, turnat din bronz, format din două personaje alegorice: o femeie, simbolizând Patria, care ține în mâna dreaptă un drapel fluturând, și un militar
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]
-
confirmă această cronologie. Pereții edificiului, tencuiți la interior, înscriu planul dreptunghiular, cu absida rectangulară, decroșată. Amplei renovări din anii 1935-1940, cu caracter de rectitorire, îi corespunde lărgirea spațiului interior și adosarea turnului-clopotniță robust din dreptul pronaosului, supraînălțat printr-un coif piramidal amplu, învelit în tablă; la acoperișul propriu-zis s-a folosit țigla. În 1984, suprafața interioară a pereților a fost tencuită și împodobită iconografic de pictorul Lucian Mara din Deva. Accesul în sfântul lăcaș se face prin două uși, amplasate pe
Biserica de lemn din Luncani () [Corola-website/Science/321937_a_323266]
-
alte câteva decenii. Printre predicțiile lui Verne se numără: Verne a prezis că la muzeul Luvru din Paris se va construi un element central geometric modern. În 1989 I. M. Pei a ridica în piaza centrală din Luvru o structură piramidală modernă, geometrică, din oțel și sticlă. Apariția romanului pierdut al lui Verne a cauzat o vie reacție printre criticii moderni, care, în marea lor majoritate, l-au primit cu căldură, salutându-l ca "preștient și plauzibil". La rândul lor, alți
Parisul în secolul XX () [Corola-website/Science/321344_a_322673]
-
important port antic și medieval al fostei capitale. Portul este și astăzi extrem de animat de cursele navale locale, pescărești și turistice. În raport cu apele marine, moscheea se află la unirea golfului Cornul de Aur cu strâmtoarea Bosfor. Exteriorul prezintă un aspect piramidal compus din șaizeci și șase de cupole și semicupole. Planul edificiului principal al moscheei este inspirat atât de planurile lui Mimar Sinan pentru Moscheea Șehzade, cât și din planurile arhitectului Ședejhar Mehmed Ağa pentru Moscheea Albastră. Diferența de nivel dintre
Moscheea Sultan Valide () [Corola-website/Science/321445_a_322774]
-
se află o turlă octogonală, sprijinită pe două baze stelate. Ea are patru ferestre în cele patru puncte cardinale, pe celelalte laturi fiind sprijinită de mici contraforturi. Deasupra ferestrelor, turla este înconjurată de ocnițe mici. Acoperișul ei are o formă piramidală, cu rupere în pantă. În interior, bolta pronaosului are formă de calotă ușor turtită, fiind așezată pe patru arcuri lipite de ziduri, iar turla din naos se sprijină pe arcuri încrucișate. Absidele au și ele bolți în formă de concă
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
a poruncit construirea unui monument în comuna Vama, care să fie mărturie a campaniei sale victorioase împotriva austriecilor. Monumentul are forma unei coloane monolitice pătrate din gresie poroasă, cu o înălțime de 3 metri. Deasupra coloanei se află o pălărie piramidală de piatră, pentru a evita scurgerea apei de ploaie pe fațadele monumentului. Într-un articol publicat în 1893, arhitectul austriac Karl Romstorfer menționează o legendă locală potrivit căreia "„Mihai Vodă Racoviță ar fi adus acest stâlp din localitatea Rus pe
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
cu un acoperiș alcătuit din materiale moderne (tip pluvitec), considerate de specialiști ca fiind improprii unui monument istoric. Monumentul are forma unei coloane monolitice pătrate din gresie poroasă, cu o înălțime de 3 metri. Deasupra coloanei se află o pălărie piramidală de piatră, pentru a evita scurgerea apei de ploaie pe fațadele monumentului. În jurul stâlpului s-a construit în 1848 un cerdac protector din piatră cu o înălțime de 1,5 m și o grosime de 0,5 m. Pe zidul
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
fusa est" - (În anul domnului 1408 a fost turnată în seara Sf. Catarina) ceace înseamnă data de 24 noiembrie 1408. Plumbul a fost folosit ca metalul la turnare, zăcăminte de plumb fiind în Rammelsberg lângă Goslar. Fântâna are o formă piramidală cu trei bazine de apă, fiind ornată cu steme, figuri florale și inscripții latine. Ea a servit în trecut ca sursă de apă potabilă și ca sursă de apă pentru stingerea incendiilor.
Fântâna din Piața veche, Braunschweig () [Corola-website/Science/316914_a_318243]
-
monumentelor istorice, . În vechiul sat Vulcez, încorporat actualmente în centrul comunal Vețel, se află o bisericuță scundă, închinată „Cuvioasei Paraschiva”, de plan dreptunghiular, cu absida nedecroșată, poligonală, cu trei laturi, supraînălțată printr-un turn-clopotniță zvelt, cu foișor deschis și coif piramidal. Este singurul lăcaș hunedorean construit din „grădele” (împletitură de nuiele, pe un schelet din pari, îmbrăcați în spoială de argilă, cu amestec de pleavă și tocătură de paie). Edificiul a fost consolidat în anul 1979, prin ridicarea tălpoaiei sale solide
Biserica de lemn din Vețel-Vulcez () [Corola-website/Science/317000_a_318329]
-
Schimbarea hramului este un indice al rezidirii bisericii. Așa cum este biserica actuală, ea este compusă dintr-un naos circular, cu absida altarului semicirculară, amplă, și un pronaos pătrat, deasupra căruia a fost înălțată camera clopotelor cu deschideri în arc, acoperită piramidal, în patru muchii. Aspectul exterior al bisericii este obișnuit pentru mediul rural din secolele XVII-XVIII, individualitatea sa constând în modalitatea lărgirii naosului, care privită din exterior lasă doar impresia unei biserici de tip triconc. În interior este evidentă prezența unei
Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena din Chișinău () [Corola-website/Science/328939_a_330268]