4,664 matches
-
căsătorească cu frumoasa metisă Eva, fata lui Arnold Jackson și al indigenei Lavina. De fapt ei toți deja formează o familie: adoptat de Arnold ca nepot, Eduard avea de la acesta și făgăduiala c-o să-l înzestreze cu o mică insulă plantată cu cocotieri... Finalul povestirii confirmă la un înalt nivel artistic aserțiunea „Totdeauna se întâmplă ceea ce trebuie să se întâmple”: Întors la Chicago, Bateman o înștiințează pe Isabela în legătură cu eșecul vizitei din Tahiti, aceasta își scoate inelul de logodnică de pe deget
FERICIREA-N BANI SCĂLDATĂ E-N ESENŢA EI RATATĂ ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375554_a_376883]
-
nepoții bunicilor din partea mamei, tata mare și mama mare și bunicul cu bunica celor din partea tatălui), era mai bine de doi ari de pădurice din salcâm. Inițial a fost tot viță de vie la început, însă bătrânul între timp a plantat puieți de salcâm care acum erau copaci în toată regula. Vița era din soi tămâios și urcătoare așa că s-a ridicat singură în copaci unde creștea ca niște adevărate liane. Aici strugurii se coceau la umbră, erau deosebit de aromați, cu
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
printre emigranți s-a numărat și el. Cum a ajuns președinte de ceape din argat de boieri numai el știe, noi așa l-am găsit când tata a fost obligat să “semneze” adeziunea. Atunci împreună cu tata, în primăvara următoare am plantat în curte opt sute cinci zeci de butași de viță de vie. Tata nu putea să nu aibă propriul lui vin. Era renumit pentru calitatea și aroma vinului în comună de aceea toți musafirii autorităților erau aduși de Cotorișcă la noi
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
Totodată ajuta vecinul sau prietenul, chiar și dușmanul, dacă aceștia erau loviți de năpastă. Până și holdele mănoaselor câmpuri, fără potecile limită de proprietate, erau ajutate de Domnul Dumnezeul lor, poate și prin perdelele apărătore de vitregii pe care le plantau și întrețineau în comun. Asocierea tuturor gospodarilor agricoli astfel că unul cumpăra tractorul și celălalt plugul cu brăzdar adânc dar le foloseau în comun ducea la prosperitatea tuturor. Acolo nu există „țărani săraci lipiți pământului” ci gospodari mai mult sau
OM BOGAT, OM SĂRAC de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372043_a_373372]
-
tăcere spre casă. ...Locuința lor, o casă naționalizată, nu mare, dar confortabilă, situată într-o curte largă cu grădină, o primi cu răceală, tocmai bine pentru că afară era foarte cald. Aleea de la intrare era năpădită de buruieni. Pe alocuri, florile plantate de ea pe margini se sufocaseră și se ofiliseră de atâta arșită și lipsă de apă. Holul interior al casei părea neaerisit și praful acoperea toate obiectele expuse. Bucătăria, frumos mobilată, dar în care nu se mai gătise de mult
PARTEA A CINCIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372062_a_373391]
-
--Prost e cine crede că face ceva cu astfel de proprietăți. Ce crezi că vei face tu acolo? --Orice! Am eu planul meu. --Renunță, mă băiete,la prostia aia de teren! Mulțumește-te cu ce-ai realizat până acum. Ai plantat pomi, ai ridicat încăperile alea pe care le-ai umplut cu pelin și mușețel. Ai atâția saci de hârtie. Hai să-i umplem și să-i duci la Brăila. De ce nu repari mașina de la Tache, că mereu mă întreabă:ce
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
Am planuri mari cu terenurile astea pe care vi le-au dat în bătaie de joc. O să vezi tu ce culturi voi face pe ele. --Ce culturi? --Pe loturile din câmp vreau să cultiv gălbenele și enibahar,iar în baltă plantez cătină. --Ce să faci cu cătina? În jos pe Călmățui găsești cătină câtă vrei. S-avem ce arde toată iarna. --Habar n-ai! Cătină albă, mamă! Cea mai prețioasă plantă medicinală. Dacă-mi reușește pasența cu cătina, în câțiva ani
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
deșteptăciunea ta! Crezi că o să te lase acolo pe unde pasc oile lui Casapu și trec turmele lui de porci? --Pe terenul meu nu va trece nicio muscă. Mai am sârmă ghimpată și...dacă mă supără Casapu ăsta al vostru, plantez țevi în beton și fac gard metalic. --Nu te pune, mamă, cu nemernicul de Casapu. Are peste o mie de hectare cumpărate de la proști, pe care i-a împrumutat cu bani, plus vreo două mii luate în arendă de la ceilalți. E
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
mâncarea sa preferată, „puricei” din mămăligă dată pe răzătoare, prăjită în untura din sloiul de carne afumată, cu murături țărănești. Înhămă caii la căruță, încărcă bulumacii și urcă în deal, unde tatăl său îl aștepta, cu gropile făcute pentru a planta bulumacii, din doi în doi metri, în vederea confecționării gardului din ulucă de fag, cioplită de rudari, cu barda. Ajuns în deal, îi spuse tatălui vestea și acesta, fără să comenteze, îi spuse, senin la față: - Mergem, tată, împețiți, dacă așa
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
cu indiscreția extinsă la fabulații. Dar nu se poate observa numai privind-o pe Tani Budi, decât că în ce o privește, insulta pierde cursa cu virtutea. Semidoctismul din unele știri de senzație, deși are vechimea lumii moderne, are sămânța plantată în primitivism. În aceasta stă dovada că bravada de a scrie despre Tania Budi înflorit cu irealități, poate, poate reușesc unii să împacheteze în caracterizarea unui om de valoare o stivă de deșeuri de vocabular, exersează împușcarea pe lângă țintă. Tania
TANIA BUDI. DEOSEBIRI DE PRINCIPII. O CĂRARE DE TRANDAFIRI PRIN VIAŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373012_a_374341]
-
ar putea îngriji de ei la fața locului. Cu alte cuvinte, dacă vrei ca să le dai o româncuță de ajutor, trebuie să-ți muți părinții în Germania sau în Spania. Pe ei nu-i pot „dezrădăcina”, dar am încercat să plantez ghiocei și lăcrămioare în Spania. Nu s-au prins. Nici mărarul nu crește, chiar dacă i-am adus cernoziom de acasă. Trandafirii se usucă sub soarele hispanic, cel util doar plantelor cu denumiri exotice, ca palmierii, bougainvillea sau jacaranda. Lămâi ca
PRO-PRIMĂVARA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373030_a_374359]
-
era destul timp până la ora 18.oo, ora de înce- pere a programului prestabilit, am vizitat stațiunea și câteva puncte turistice, printre care și „Hanul Haiducilor„. La înapoiere, am parcat mașina dincolo de poarta de intrare, în dreptul grădinii cu pomi fructiferi plantați de Puiu. Am in- trat atras și de fumul de la grătar. Am fost întâmpinați de Puiu și soția sa,Valen- tina, cu salutul: „Bine ați venit„! Eram cu soția. - Nelule, ia pe doamna Viorela și urcați pe Terasă! Tu cunoști
CUM L-AM CUNOSCUT PE DOMNUL GEORGE CĂLIN de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371052_a_372381]
-
era destul timp până la ora 18.oo, ora de înce- pere a programului prestabilit, am vizitat stațiunea și câteva puncte turistice, printre care și „Hanul Haiducilor„. La înapoiere, am parcat mașina dincolo de poarta de intrare, în dreptul grădinii cu pomi fructiferi plantați de Puiu. Am in- trat atras și de fumul de la grătar. Am fost întâmpinați de Puiu și soția sa,Valen- tina, cu salutul: „Bine ați venit„! Eram cu soția. - Nelule, ia pe doamna Viorela și urcați pe Terasă! Tu cunoști
CUM L-AM CUNOSCUT PE DOMNUL GEORGE CĂLIN de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371052_a_372381]
-
de-o frumusețe, cum eu doar în filme am mai văzut. De familie bună, educat, manierat, era adus nu pentru muncă, ci de companie. I-a organizat grădina de flori, ca în revistele nemțești. El spunea ce și cum, ea planta florile. Apoi serveau cafeluța. El își aducea acordeonul și cânta...nemțește, în franceză, în engleză, în italiană. Toți copiii de pe stradă ne adunam și ne uitam prin gard. Era o liniște desăvârșită. Unul nu mișca. Apoi, Tibi recita...sau juca
CÂND ALEGEM... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344960_a_346289]
-
prezentarea personalităților din Clisura Dunării, cu învățătorul Alexandru MOISI din Moldova Nouă. Oare ce a făcut acest om pentru această zonă? Fiind învățător desigur că prin băncile școlii unde și-a profesat meseria de plămăditor de suflete și conștiințe, a plantat multă sete de cunoaștere. El însuși fiind însetat de a aduna multe, dar și prin acel simț civic de lăsa și urmașilor câte ceva. Iată ce spunea el însuși; ,, Îmi țin de datorie să scriu pe scurt monografia Clisurii și comunei
ÎNVĂŢĂTORUL ALEXANDRU MOISI, AUTORUL MONOGRAFIEI CLISURII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345000_a_346329]
-
cetățean oarecare, cu entuziasmul lor? Lasă-i, domnule, să-și facă treaba, că doar de-aia sunt plătiți! Mi-am spus atunci: „Hait!!! Ăștia-s nebuni! Nebuni de legat!”. Ei, și? Iar ca să fie treaba completă, s-au apucat să planteze floricele, să taie gardul viu și să măture de jur împrejur. Hai, serios? Asta-i prea de tot! Când și când, câte unul trecea sub vreun acoperiș apropiat ca să fumeze și să nu i se ude țigara. Ei și atunci
NEBUNIE CURATĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 834 din 13 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345730_a_347059]
-
că ceaiul încă nu se cultivă în Japonia, frunzele procesate de ceai proveneau din Chină. Abia în anul 805 Dengyo Daishi, un preot japonez care petrecuse 2 ani studiind în Chină, se întoarce cu câteva semințe de ceai care le plantează pe pământurile mănăstirii sale. Cinci ani mai tarziu el servește ceai împăratului Șaga, care rămâne uimit de băutură. El ordona cultivarea plantelor de ceai în cinci provincii apropiate de capitală. În Europa ceaiul ajunge abia în sec XVII prin intermediul olandezilor
ISTORIA CEAIULUI de DALELINA JOHN în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345804_a_347133]
-
am tolănit în dorințe vindecătoare pe buzele vieții au curs cuvinte grele sărutul durerii e o atingere trecătoare. Tristețile neplânse mi le-a luat vântul s-au așezat în petalele unei amintiri. Soarele îmi trezește și alintă prezentul Vreau să plantez în suflete trandafiri. Referință Bibliografică: Gând de primăvară / Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 851, Anul III, 30 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Elena Lavinia Niculicea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
GÂND DE PRIMĂVARĂ de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345996_a_347325]
-
cerneală atunci când scriem despre ele. Aprecieri sincere aduc partenerilor acestei proiect care s-au implicat și care au dăruit din experiența lor deosebită și, nu mă îndoiesc, că timpul ne va arăta tuturor cât de bune au fost răsadurile cunoașterii, plantate în sufletele micuților, în acestă zi. Iar după profesionalismul și implicarea cadrelor didactice movilene, nu greșesc când afirm, că drumul spre succes, al elevilor acestei comunități, este asigurat. Cornelia Vîju Referință Bibliografică: Tradițiile - comoara neprețuită a românilor- / Cornelia Vîju : Confluențe
COMOARA NEPREŢUITĂ A ROMÂNILOR- de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346035_a_347364]
-
dacă sunt, cântă pasămite spre mântuire și îmbogățire cu duhuri. Dar nu sunt alte spuse mai false ca acelea care aprind scânteia patimii pentru noul exclusiv și excesiv, ștergând totodată urmele detașamentului de înaintași care au clădit baza și-au plantat rădăcinile în muzica ușoară. Această muzică, de azi, e cuscră cu muzica ușoară de ieri pentru că au copii miri, una și cealaltă: șlagărele. Ele nu au nicio vârstă, nu ajung bătrâne și nu le amenință nicio primejdie de moarte. Pleacă
PEPINO POPESCU. SUSURUL MUZICII CU MIREILLE MATHIEU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347766_a_349095]
-
căsătoria cu un om simplu care nu avea sânge de aristocrat. În jurul anului 1500 se spune că aceasta a construit pe cheltuiala proprie biserica, apoi treptat, o mănăstire de călugărițe și capela romană; tot venețianca se zice că ar fi plantat arborii din incintă și împrejurimi iar când a simțit că i se apropie sfârșitul ar fi ridicat un monument din piatră cu acoperiș boltit, unde a cerut să fie înmormântată. Pe latura de nord a curții se află o fântână
AYIA NAPA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347897_a_349226]
-
Creatorul: 40 -Ce mândru azi te-ai îmbrăcat Cât visul luminat al astei păduri de brad Și cât de sfânt este mirosul de tămâie Ce fruntea mi-o dezmiardă, mă mângâie! 41 Iată! Am ajuns, mirabilă Grădină În tine voi planta tot ce se îmbină Cu strălucirea ta, minune, zână În mijloc voi face să țâșnească o fântână. 42 Ți-e trupul răzor reavăn, proaspăt afânat Și gata să primească cu sete, neîntârziat Sămânța dragostei în fragedă lumină Mereu aflată-n
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
au izvorât cuvintele-povești i-au trezit dorul. Poate că vechiul copac sub care tronul reginei cheamă la meditație i-a amintit de nucul bătrân din curtea casei sale. El este dominant în trăirile Elisabetei, chiar dacă nu știe cine l-a plantat în fața casei. Este mândră că el „e solitar și a pus stăpânire pe aproape jumătate din grădină, a crescut maiestuos în acest minunat ochi de curte, și-a întins crengile cât mai aproape de casă...”. De altfel, într-un interviu, autoarea
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
ceva vreme prin aceste locuri și începusem să mă simt frustrată văzând privirile mirate îndreptate spre mine atunci când le spuneam că sunt româncă. Și pentru că mi-a citit satisfacția în glas, ne-a condus spre locul unde, un român a plantat un pom în acesta Grădină. Este vorba despre Manea Mănescu, care, chiar nu contează că a făcut acest lucru într-o epocă pe care personal nu vreau să mi-o amintesc. Este un român, iar acolo, pe plăcuța aceea, scrie
TREI ZILE ÎN MUNŢI, PARTEA A III A de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347339_a_348668]
-
încape în propriul său trup Și vorba-i strâmtorată între rude, Zadarnic anii din viața mea o rup - Voința ei mă află pe oriunde. NU FAC SCHIMB Spre nenorocul meu - nu-s tufă de măcriș, Ideile nu-mi pot fi plantate în oricare creier. Eu viața nu mi-o schimb pe-un mărunțiș, Și gândul orișicui nu voi să-l cutreier. Gândiți, semenii mei, frumosu-i fără capăt. Gândiți cât mai profund și mai ales. Eu visul ca pe-o creangă altoită
CUVINTELE MELE (POEME) de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/347376_a_348705]