6,621 matches
-
găsește o ATP-ază Na +/K+ care pompează sodiul către plasmă. Ionii de clor trec paracelular în sânge pentru a menține neutralitatea electrică. Mai sunt absorbiți și ioni de calciu, dar concentrația calciului în vezicula biliară este mai mare decât în plasmă deoarece distribuția ionilor de calciu este determinată conform echilibrului Donnan-Gibbs. Circuitul hepato-entero-hepatic Din toți constituenții lipidici ai bilei numai acizii biliari au o funcție utilă și numai aceștia participă la circuitul hepato-entero-hepatic. Circuitul este util deoarece furnizează hepatocitului cantități mari
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
extrem de eficientă (70 90%). Acei acizi biliari care nu au fost extrași ajung în circulația sistemică. Deoarece prima extracție hepatică nu este identică pentru toți acizii biliari se constată concentrații diferite între acizii biliari din vezicula biliară și cei plasmatici. Plasma va fi bogată în acei acizi biliari a căror extracție hepatică este mică. Extracția hepatică fracționată rămâne constantă în timpul perioadelor interdigestive și în cursul perioadelor digestive. O cantitate foarte mică de acizi biliari nelegați de albumină intră în filtratul glomerular
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de către dizaharidazele marginii în perie (fig. 20). Monozaharidele sunt absorbite de enterocite prin transport activ secundar sau prin difuziune facilitată. Glucoza și galactoza sunt absorbite prin simport cu sodiul. Glucidele se acumulează în celulă în concentrații mai mari decât în plasmă și părăsesc enterocitul prin membrana bazolaterală, prin difuziune simplă sau transport facilitat Na +-independent. Transportul fructozei la polul apical este mai lent decât al glucozei și se realizează prin difuziune facilitată Na+-independentă. Glucidele absorbite sunt transportate de sângele portal
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
vin în contact cu microvilii enterocitelor, lipidele difuzează în celulă și are loc eliberarea sărurilor biliare. In enterocite lipidele trec în reticulul endoplasmic (AG sunt transportați legați de o proteină), unde se refac trigliceridele și fosfolipidele. Colesterolul este eliberat în plasmă ca atare sau esterificat. In general lipidele sunt eliberate din enterocite împachetate ca lipoproteine (chilomicroni). Lipoproteinele formate în reticul sunt încorporate în vezicule în aparatul Golgi și apoi eliberate prin exocitoză în interstițiu, de unde trec pasiv în vasul chilifer central
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Particularități metabolice ale miocardului In cardiomiocite producerea ATP are loc predominant pe cale aerobă (fosforilare oxidativă la nivel mitocondrial), de aici și numărul mare de mitocondrii (cu aspect dens electronomicroscopic), precum și consumul și necesarul mare de oxigen. Acizii grași liberi din plasma sanguină reprezintă principala sursă de energie, prin β-oxidare. Enzimele glicolitice au activitate redusă, iar conținutul de mioglobină este mare. Glucoza este preluată activ, insulino-dependent. Izoenzima cardiacă a LDH favorizează conversia de lactat în piruvat. Rezervele de glicogen sunt mici și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
99% pe cale aerobă (vezi mai sus). In condiții bazale 35% provine din glucide, 5% din corpi cetonici și aminoacizi și 60% (chiar mai mult în inaniție) din lipide (50% din ATP este rezultat din catabolismul acizilor grași liberi preluați din plasma sanguină). Acest tablou al metabolismului energetic implică o corelație foarte puternică a aportului sanguin cu necesarul de oxigen, dat fiind că extracția tisulară a oxigenului arterial este aproape completă în condiții bazale (oxigen foarte redus în sinusul coronar; diferență arteriovenoasă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
capilare sunt deschise în mușchiul scheletic în repaus. In general, în comparație cu arterele, curgerea în capilare este lentă, nu prezintă fluctuații sistolo-diastolice de presiune și debit, și este separată într-un șir central de hematii și un strat circular periferic de plasmă. Intermitența perfuziei unui anumit capilar este determinată de vasomoția de la nivel arteriolar, care condiționează tonusul sfincterului precapilar. Datorită proceselor de vasomoție are loc o închidere și deschidere ritmică a capilarelor, astfel încât numărul de capilare deschise (irigate) depinde de activitatea țesutului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
versantul luminal traversează celula și deversează conținutul pe versantul bazal. Vezicula nu este afectată pe acest parcurs, iar fenomenul poate avea loc și invers, înspre lumenul capilarului. Difuziunea prin peretele capilarelor Difuziunea este mecanismul principal pentru transferul de substanțe între plasma sanguină și lichidul interstițial, prin peretele capilar foarte subțire, care are și o enormă suprafață datorită ramificării. Rata transferului prin difuzie este de 80 de ori mai mare decât debitul plasmatic (capilar sistemic). Substanțele lipofile trec direct prin bistratul fosfolipidic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
a lichidului prin peretele capilar în funcție de gradientul presional și se realizează exclusiv la nivelul porilor. Pentru o anumită substanță factorii determinanți ai ratei de difuzie prin peretele capilarului sunt reprezentați de: suprafața de schimb, grosimea peretelui, diferența de concentrație (între plasma sanguină din capilarele respective și lichidul interstițial), coeficientul de permeabilitate al substanței (prin peretele capilarului), la care se adaugă dinamica unor procese metabolice (de exemplu consumul de O sau producția de CO2. Astfel, ecuația Fick aplicată pentru difuzia prin peretele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
fiind, dimpotrivă, "limitate de difuzie". Nu trebuie uitat faptul că difuzia este un mecanism de transport la nivel molecular, bazat pe gradientul de concentrație, nefiind influențată de filtrare sau reabsorbție. Substanțele liposolubile trec ușor prin plasmalemă (coeficientul de partiție ulei/plasmă este un bun indicator pentru rata de difuzie). Acesta este și cazul gazelor respiratorii. Astfel, aportul de O2 la nivel celular nu este limitat de difuzie sau de numărul de capilare deschise. De altfel, în multe țesuturi conținutul de O2
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
min, mult mai mică decât 240 l/min prin difuziune. Coeficientul mediu de filtrare este 6,67 ml/min/mmHg, sau raportat la masa tisulară 0,1 ml/min/mmHg/kg. Valoarea medie a filtrării reprezintă ~0,5 % din volumul plasmei, cu valori infime în creier și valori mari în ficat. Factorii presionali implicați în procesul de filtrare-reabsorbție Echilibrul Starling (tab. 10) descrie presiunile hidrostatice (h) și coloidosmotice (o) care se sumează algebric, determinând presiunea efectivă pentru filtrarea lichidului din plasma
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
plasmei, cu valori infime în creier și valori mari în ficat. Factorii presionali implicați în procesul de filtrare-reabsorbție Echilibrul Starling (tab. 10) descrie presiunile hidrostatice (h) și coloidosmotice (o) care se sumează algebric, determinând presiunea efectivă pentru filtrarea lichidului din plasma sanguină în interstițiu în sectorul arterial al capilarelor și absorbția acestuia înapoi în plasmă în sectorul venos (fig. 56). De menționat că toate presiunile participante rămân relativ constante de-a lungul capilarului, cu excepția presiunii hidrostatice intraluminale, care scade de la capătul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
în procesul de filtrare-reabsorbție Echilibrul Starling (tab. 10) descrie presiunile hidrostatice (h) și coloidosmotice (o) care se sumează algebric, determinând presiunea efectivă pentru filtrarea lichidului din plasma sanguină în interstițiu în sectorul arterial al capilarelor și absorbția acestuia înapoi în plasmă în sectorul venos (fig. 56). De menționat că toate presiunile participante rămân relativ constante de-a lungul capilarului, cu excepția presiunii hidrostatice intraluminale, care scade de la capătul arterial spre cel venos, ca rezultat al curgerii sângelui împotriva unei rezistențe (legea lui
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
la cel venos, cu o medie pe întreg patul capilar de ~17 mm Hg (excluzând efectul diferențelor date de poziția față de cord). La intrarea în capilar presiunea hidrostatică este suficient de mare pentru a determina un efect de fitrare a plasmei prin peretele capilar, în condițiile în care presiunea hidrostatică din interstițiu este în mod normal nulă sau ușor negativă. Astfel, când sfincterul capilar este închis hemodinamica este influențată de presiunea venoasă și predomină fenomenul de absorbție (), iar când sfincterul precapilar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sfincterul capilar este închis hemodinamica este influențată de presiunea venoasă și predomină fenomenul de absorbție (), iar când sfincterul precapilar este deschis predomină fenomenul de filtrare (fig. 57). Acestei tendințe filtrante i se opune factorul coloidosmotic. Astfel, concentrația proteică mare a plasmei în comparație cu interstițiul are un efect de retenție a apei în lumenul capilar. Presiunea coloid-osmotică a plasmei este de 28 mmHg; 19 mm Hg datorită proteinelor (60-80 g/l) și 9 mm Hg datorită cationilor suplimentari. Dintre proteinele plasmatice, albumina este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
când sfincterul precapilar este deschis predomină fenomenul de filtrare (fig. 57). Acestei tendințe filtrante i se opune factorul coloidosmotic. Astfel, concentrația proteică mare a plasmei în comparație cu interstițiul are un efect de retenție a apei în lumenul capilar. Presiunea coloid-osmotică a plasmei este de 28 mmHg; 19 mm Hg datorită proteinelor (60-80 g/l) și 9 mm Hg datorită cationilor suplimentari. Dintre proteinele plasmatice, albumina este cea mai importantă în determinarea presiunii oncotice. Prin interstițiu se realizează schimburile dintre sânge și celule
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
a determina o cădere de presiune de la ~10 mm Hg în venule până aproape de zero (presiunea atmosferică) în atrii. 16. Circulația limfatică Sistemul limfatic este o cale derivată de drenaj a lichidului interstițial, care este în relație de schimb cu plasma la nivelul capilarelor sanguine, prin difuziune dar și în masă, conform echilibrului Starling (filtrare la nivelul capilarelor arteriale și reabsorbție la nivelul capilarelor venoase). Elementele componente sunt: vasele limfatice (capilare, vene, colectoare limfatice) și ganglioni limfatici. Limfa se formeaza din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Valorile pentru debitul limfatic de repaus sunt următoarele: canal toracic 100 ml/h; alte colectoare 20 ml/h; total 120 ml/h; 1/100 din debitul de filtrare la nivelul capilarelor arteriale; ~ 3,5 l/24 h (echivalent cu volumul plasmei sanguine). Factorii care determină variabilitatea debitului limfatic includ: presiunea hidrostatică interstițială (debitul limfatic crește de 10 ori pentru variația acestei presiuni de la -6,3 mm Hg la 0 mm Hg), creșterea presiunii sângelui capilar, scăderea presiunii oncotice a plasmei, creșterea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
volumul plasmei sanguine). Factorii care determină variabilitatea debitului limfatic includ: presiunea hidrostatică interstițială (debitul limfatic crește de 10 ori pentru variația acestei presiuni de la -6,3 mm Hg la 0 mm Hg), creșterea presiunii sângelui capilar, scăderea presiunii oncotice a plasmei, creșterea presiunii oncotice interstițiale, creșterea permeabilității capilare. Rata de formare a limfei într-un țesut poate crește de 10 15 ori în condițiile în care se modifică raportul dintre presiunile transparietale la nivelul capilarelor sanguine sau coeficientul de filtrare al
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
presiune. Celulele endoteliale sunt atașate la țesutul înconjurator prin filamente de ancorare și nu sunt solidare între ele; marginile se suprapun, funcționând ca microvalve. Debitul limfatic total, de ~120 ml/h reprezintă ~10% din totalul ratei de filtrare capilară a plasmei sanguine (1/100 din difuziunea plasmei prin peretele capilar); în efort debitul limfatic crește de 10-30 ori. Debitul limfatic este determinat de presiunea interstițială; la câine crește de 12 de ori între -6 si 0 mm Hg și de înca
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
țesutul înconjurator prin filamente de ancorare și nu sunt solidare între ele; marginile se suprapun, funcționând ca microvalve. Debitul limfatic total, de ~120 ml/h reprezintă ~10% din totalul ratei de filtrare capilară a plasmei sanguine (1/100 din difuziunea plasmei prin peretele capilar); în efort debitul limfatic crește de 10-30 ori. Debitul limfatic este determinat de presiunea interstițială; la câine crește de 12 de ori între -6 si 0 mm Hg și de înca 7 ori între 0 și 1
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
venoasă merge către plămâni. Când are loc prima respirație, rezistența vasculară scade dramatic datorită relaxării mușchiului neted vascular și astfel, debitul sanguin pulmonar crește enorm. S-au mai descris și alte răspunsuri active ale circulației pulmonare. pH-ul scăzut al plasmei produce vasoconstricție; în special când hipoxia alveolară este prezentă. De asemenea, sistemul nervos autonom exercită un control slab. 19.3. Funcția antitoxică a plămânului Aparatul respirator realizează o apărare generală împotriva agresiunilor aerogene (particule solide de diverse dimensiuni), o apărare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
are un rol semnificativ în transportul normal al bioxidului de carbon în sânge (aproximativ 10% din CO2 se găsește sub formă dizolvată în cazul sângelui venos). Bicarbonatul se formează în sânge prin următoarea secvență: Prima reacție este foarte lentă în plasmă dar este foarte rapidă în hematii datorită prezenței la acest nivel a unei enzime (anhidraza carbonică). Anhidraza carbonică este o Zn proteină prezentă în concentrații mari în hematii dar nu și în plasmă. Se găsește și în alte țesuturi: mucoasa
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
secvență: Prima reacție este foarte lentă în plasmă dar este foarte rapidă în hematii datorită prezenței la acest nivel a unei enzime (anhidraza carbonică). Anhidraza carbonică este o Zn proteină prezentă în concentrații mari în hematii dar nu și în plasmă. Se găsește și în alte țesuturi: mucoasa gastrică și intestinală, cortexul renal și mușchi. Ionizarea acidului carbonic din hematii are loc rapid și nu necesită prezența vreunei enzime. Când concentrația hidrogenului și a ionilor bicarbonat din celulă crește, ionul bicarbonat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și a ionilor bicarbonat din celulă crește, ionul bicarbonat difuzează rapid afară, dar H+ nu se mișcă afară atât de ușor deoarece membrana celulară este relativ impermeabilă la cationi. Astfel, în vederea neutralității electrice, ionii de clor difuzează în celulă din plasmă. Mișcarea clorului are loc în acord cu echilibrul Gibbs-Donnan. Unii din ionii de H+ care sunt eliberați sunt legați de Hb: Această reacție are loc deoarece hemoglobina redusă este mai bun acceptor de protoni în comparație cu HbO2. Astfel, prezența hemoglobinei reduse
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]