15,900 matches
-
tampon major din sânge este sistemul acidului carbonic-bicarbonat. pK ul acestui sistem este destul de scăzut față de pH-ul sângelui, dar este totuși cel mai eficient sistem din organism deoarece cantitatea de CO2 dizolvată este controlată de către respirație. In plus, concentrația plasmatică a HCO3este reglată de către rinichi. Când crește concentrația de H+ din sânge, HCO3scade pe măsură ce se formează mai mult H2CO3. In același timp, acidul carbonic ajuns la plămâni se descompune în CO2 și H2O, iar CO2 este eliminat pe cale respiratorie. Acidoza
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
și HCO3-, astfel conservând cationii, eliminând acidul și recuperând rezervele de anioni tampon. Schimbul renal de protoni și anioni bicarbonat este principala modalitate prin care celulele tubulare renale mențin neschimbat pH-ul: eliminarea unui ion bicarbonat în urină crește concentrația plasmatică a protonilor ca și cum ar fi fost adăugat un proton, iar reabsorbția unui ion bicarbonat scade concentrația de protoni ca și cum ar fi fost îndepărtat un proton. Deci, alcaloza produce eliminarea de cantități mari de bicarbonat, iar în cazul acidozei, celulele tubulare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
ca rezultat net crearea unui nou anion bicarbonat, care va fi eliminat către plasmă (fig. 117). 26.4.4. Forme majore de alterare a echilibrului acido-bazic Acidoza respiratorie Hipoventilația va produce retenția de CO2, cea ce va scădea pH-ul plasmatic. Creșterea concentrației de CO2 în sânge și deci în celulele tubulare stimulează secreția de protoni, ceea ce va crește rata reabsorbției bicarbonatului la nivelul tubului proximal și titrarea tampoanelor fosfat și amoniu în tubul distal. Dacă tulburarea respiratorie persistă, va crește
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
și titrarea tampoanelor fosfat și amoniu în tubul distal. Dacă tulburarea respiratorie persistă, va crește și rata producției de amoniu în celulele tubulare, îndreptând echilibrul acidobazic dezechilibrat de o cantitate prea mare de CO2. Acidoza metabolică Reprezintă scăderea pH-ului plasmatic datorită ingestiei de substanțe acide sau producerii metabolice în cantități crescute a acestora, ca urmare a alterării unor procese biochimice din organism (sinteza de corpi cetonici în diabetul zaharat, sinteza de metaboliți acizi în dietele hiperproteice, etc.). Răspunsul renal este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
cronică de acizi prin vărsături. Concentrația de bicarbonat din plasmă crește și neutralizează protonii, în așa fel încât pH-ul crește. Aparatul respirator va reacționa la creșterea pH-ului prin hipoventilație și reducerea eliminării de CO2, care reduce pH-ul plasmatic. Creșterea concentrației plasmatice de bicarbonat va crește accesul cantitatea acestuia filtrată glomerular, ceea ce va crește reabsorbția, dar și concentrația din urina primară. Parte din bicarbonat este neutralizat de protonii preexistenți, parte de sistemele fosfatului și amoniului, în așa fel încât
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
prin vărsături. Concentrația de bicarbonat din plasmă crește și neutralizează protonii, în așa fel încât pH-ul crește. Aparatul respirator va reacționa la creșterea pH-ului prin hipoventilație și reducerea eliminării de CO2, care reduce pH-ul plasmatic. Creșterea concentrației plasmatice de bicarbonat va crește accesul cantitatea acestuia filtrată glomerular, ceea ce va crește reabsorbția, dar și concentrația din urina primară. Parte din bicarbonat este neutralizat de protonii preexistenți, parte de sistemele fosfatului și amoniului, în așa fel încât se extrage bicarbonat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
va crește reabsorbția, dar și concentrația din urina primară. Parte din bicarbonat este neutralizat de protonii preexistenți, parte de sistemele fosfatului și amoniului, în așa fel încât se extrage bicarbonat din plasmă, se formează o urină alcalină iar pH-ul plasmatic coboară către normal. Alcaloza respiratorie Este o condiție tranzitorie, datorată hiperventilației, care elimină mai mult CO2 din sânge decât este necesar. Nu poate evolua către o situație patologică, deoarece hiperventilația voluntară poate fi menținută doar atâta vreme cât persoana este conștientă. Pierderea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
volatile, precum anestezicele gazoase, corpii cetonici sau alcoolii. Excreția salivară nu este o formă reală de excreție, pentru că de obicei substanțele eliminate prin salivă sunt înghițite. Excreția este dependentă de pH-ul salivar și de gradul de legare cu proteinele plasmatice. Tubii excretori ai glandelor salivare excretă apă și săruri și sunt sensibili la reglarea eliminării prin aldosteron. Eliminarea salivară a substanțelor este folositoare pentru monitorizarea nivelelor plasmatice ale anumitor droguri sau medicamente. Este de asemeni o cale de eliminare pentru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
este dependentă de pH-ul salivar și de gradul de legare cu proteinele plasmatice. Tubii excretori ai glandelor salivare excretă apă și săruri și sunt sensibili la reglarea eliminării prin aldosteron. Eliminarea salivară a substanțelor este folositoare pentru monitorizarea nivelelor plasmatice ale anumitor droguri sau medicamente. Este de asemeni o cale de eliminare pentru virusuri și bacterii.
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
rolul inflamației și al disfuncției endoteliale la nivelul arterelor membrelor inferioare. Se consideră însă că și în acest teritoriu manifestările acestora sunt comune proceselor ateromatoase în genera. Explorarea disfuncției endoteliale de exemplu se face în prezent prin studierea unor markeri plasmatici (factorul van Willebrand, trombomodulina, sICAM și sVCAM - formele solubile ale moleculelor de adeziune intercelulară și a moleculelor de adeziune a celulelor vasculare - și E selectina) și a răspunsului vasodilatator la stimuli farmacologici 58. În condițiile practicii curente, aceste explorări sunt
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
iar la Tau 16.86 dynes/cm2 de 4.4 +/0.4 mPa/s22. Vâscozitatea sângelui total este mai crescută la bărbați, vârstnici, obezi, cu consum crescut de Na+, de rasă neagră și s-a corelat pozitiv cu activitatea reninei plasmatice. Caracteristici individuale nemodificabile. Vârsta. Studiul Rotterdam, care a avut drept obiectiv evaluarea AOMI într-o populație vârstnică de 7715 subiecți prin utilizarea chestionarului Rose-WHO și a IGB (patologic < 0.9), a evidențiat o prevalență mare (de 19,1% 16,9
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
la care vasul se închide este pentru arteriole de 10 mmHg72. în vasele mici vâscozitatea aparentă se reduce prin acumularea axială a hematiilor cu formarea unui strat periferic de plasmă de câțiva microni grosime (unii autori amintesc chiar de capilare “plasmatice” în care proporția elementelor figurate este foarte redusă 6); deformabilitatea hematiilor deține un rol împortant în microcirculație. În capilare hematiile trec una câte una deformându-se ca urmare a marii lor flexibilități. În mod normal vâscozitatea sângelui este de 3
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Volumul eritrocitar mediu (VEM) se corelează cu valorile tensiunii arteriale, la creșterea hematocritului VEM se va reduce scăzând vâscozitatea sângelui total și TA diastolică fără compromiterea fluxului 59. Vâscozitatea sângelui integral poate fi determinată din nivelul hematocritului și al proteinelor plasmatice conform unor ecuații de regresie calculate pentru diferite rate de forfecare 15: Rigiditatea hematiilor contribuie la predicția vâscozității sângelui integral doar la rate de forfecare înalte. Vâscozitatea plasmei depinde de concentrația proteinelor totale (beta1-, gamaglobulinele și concentrația fibrinogenului) și este
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
se distribuie compartimentului extracelular și celui intracelular. 1.1.Apa Lichidul extracelular Lichidul extracelular este situat între piele și membranele celulare, reprezentând 20% din greutatea corporală. La rândul său este subâmpărțit în lichid interstițial (situat între membranele celulare) și lichid plasmatic (situat în interiorul vaselor sangvine). Cel dintâi cântărește 15% din greutatea întregului organism, iar ultimul 5%. Lichidul intracelular Reprezintă 40% din greutate și 66% din întreaga cantitate de apă. Celulele țesutului adipos conțin puțină apă, de aceea prima constantă fiziologică este
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ioni între compartimentul intravascular și cel extravascular. 5. Rol în termoreglare, conferit de plasma sangvină, care vehiculează căldura produsă la nivelul organelor interna la suprafața organismului unde excesul de căldură este eliminat. 6. Rol în hemostază, datorat trombocitelor, unor factori plasmatici și pereților vasculari, care participă împreună la închidere plăgii și închiderea hemoragiei 7. Rol în apărarea față de microorganisme și de compușii non-self, realizat de leucocite și de unii constituienți plasmatici. 8. Rol în coordonarea, reglarea și integrarea funcțiilor și activităților
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
este eliminat. 6. Rol în hemostază, datorat trombocitelor, unor factori plasmatici și pereților vasculari, care participă împreună la închidere plăgii și închiderea hemoragiei 7. Rol în apărarea față de microorganisme și de compușii non-self, realizat de leucocite și de unii constituienți plasmatici. 8. Rol în coordonarea, reglarea și integrarea funcțiilor și activităților organismului, realizat prin hormoni, mediatori chimici și vitamine, transportate de sânge în întregul organism. 9. Rolul sângelui în asigurarea unității organismului. Sângele și sistemul nervos fac legătura între structurile organismului
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
Persoanele obeze au un raport volemie/greutate mai scăzut decât normalul, de aceea obosesc ușor. Sportivii au peste 100 ml sânge la kg greutate corporală. În ultimul trimestru de sarcină volemia este mai crescută cu 3050%, mai ales pe seama volumului plasmatic. În ortostatism presiunea de filtrare în partea inferioară a corpului este mărită și în consecință plasma trece din capilare în spațiul interstițial. Dacă subiectul trece în clinostatism, după 1 minut volumul plasmatic poate crește cu 15% datorită intervenției mecanismelor de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
mai crescută cu 3050%, mai ales pe seama volumului plasmatic. În ortostatism presiunea de filtrare în partea inferioară a corpului este mărită și în consecință plasma trece din capilare în spațiul interstițial. Dacă subiectul trece în clinostatism, după 1 minut volumul plasmatic poate crește cu 15% datorită intervenției mecanismelor de regalre a volumului plasmatic. În timpul primelor minute de efort fizic intens se produce o scădere a volumului sangvin cu câteva sute de mililitri, tot prin trecerea plasmei în interstiții. În ceea ce privește variațiile sezoniere
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de filtrare în partea inferioară a corpului este mărită și în consecință plasma trece din capilare în spațiul interstițial. Dacă subiectul trece în clinostatism, după 1 minut volumul plasmatic poate crește cu 15% datorită intervenției mecanismelor de regalre a volumului plasmatic. În timpul primelor minute de efort fizic intens se produce o scădere a volumului sangvin cu câteva sute de mililitri, tot prin trecerea plasmei în interstiții. În ceea ce privește variațiile sezoniere ale volemiei, aceasta este mai mare vara, cu 15-30%, deoarece intervine în
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
variațiile sezoniere ale volemiei, aceasta este mai mare vara, cu 15-30%, deoarece intervine în termoreglare, și mai scăzută iarna. O ușoară creștere a volemiei se constată și în timpul digestiei, când are loc absorbția lichidelor ingerate. Reglarea volemiei presupune reglarea volumului plasmatic și reglarea volumului globular. 1. Reglarea volumului plasmatic: Mecanism presional. Volumul plasmatic poate să crească sau să scadă, în consecință va varia în același sens și volemia. Transferul lichidelor din plasmă în exteriorul vasului și invers se face la nivelul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
vara, cu 15-30%, deoarece intervine în termoreglare, și mai scăzută iarna. O ușoară creștere a volemiei se constată și în timpul digestiei, când are loc absorbția lichidelor ingerate. Reglarea volemiei presupune reglarea volumului plasmatic și reglarea volumului globular. 1. Reglarea volumului plasmatic: Mecanism presional. Volumul plasmatic poate să crească sau să scadă, în consecință va varia în același sens și volemia. Transferul lichidelor din plasmă în exteriorul vasului și invers se face la nivelul capilarelor prin acțiunea forțelor presionale numite și forțe
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
intervine în termoreglare, și mai scăzută iarna. O ușoară creștere a volemiei se constată și în timpul digestiei, când are loc absorbția lichidelor ingerate. Reglarea volemiei presupune reglarea volumului plasmatic și reglarea volumului globular. 1. Reglarea volumului plasmatic: Mecanism presional. Volumul plasmatic poate să crească sau să scadă, în consecință va varia în același sens și volemia. Transferul lichidelor din plasmă în exteriorul vasului și invers se face la nivelul capilarelor prin acțiunea forțelor presionale numite și forțe ale lui Starling, care
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
laminară. Se exprimă față de cea a apei (cu valoarea 1), fiind de 4,74 la bărbat și 4,40 la femeie. Este o constantă importantă pentru circulația sângelui, realizarea și menținerea presiunii sangvine. Este direct proporțională cu concentrația unor constituienți plasmatici: proteine plasmatice, lipide și colesterol, depinde foarte mult însă de variația numărului și proprietățile calitative ale elementelor figurate, rol dominant deținând eritrocitele. Presiunea osmotică a sângelui este definită ca o constantă numită izoosmie, variațiile fiziologice fiind minime deoarece între plasma
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
exprimă față de cea a apei (cu valoarea 1), fiind de 4,74 la bărbat și 4,40 la femeie. Este o constantă importantă pentru circulația sângelui, realizarea și menținerea presiunii sangvine. Este direct proporțională cu concentrația unor constituienți plasmatici: proteine plasmatice, lipide și colesterol, depinde foarte mult însă de variația numărului și proprietățile calitative ale elementelor figurate, rol dominant deținând eritrocitele. Presiunea osmotică a sângelui este definită ca o constantă numită izoosmie, variațiile fiziologice fiind minime deoarece între plasma sangvină și
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
l. Atât presiunea osmotică a plasmei cât și cea din eritrocit este egală cu cea a unei soluții apoase de 0,9% NaCl (serul fiziologic folosit pentru administrarea injectabilă a unor medicamente). Presiunea coloidosmotică (oncotică) este dată preponderent de proteinele plasmatice și este direct proporțională cu concentrația acestor proteine și invers proporțională cu mărimea moleculelor proteice. Are valoarea de 25-30 mm Hg, rol dominant având albuminele plasmatice. Controlează schimburile hidroelectrolitice la nivelul capilarelor sangvine, esențiale pentru menținerea volemiei. pH-ul (echilibrul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]