63,417 matches
-
muncitoresc-românească: permanența unui front de lucru... Următoarea etapă a vizitei a avut loc pe tarlale, șeful Executivului fiind însoțit de domnul Ilie Sârbu " ministru sobru care, ca și în alți ani, a dat zvon spre țară că vom avea hambarele pline, zicere pe care cârcotașul de Haralampy a comentat-o repede: -Înseamnă că la primăvara viitoare vom importa grâu. Ăsta e el: nu lasă omul să se bucure de nimic... În orice caz, partea aceasta de vizită m-a umplut și
Vizită de lucru cu amintiri... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12725_a_14050]
-
noastră de până la Eminescu, Eugen Simion a ales deocamdată, pentru seria de "Opere fundamentale" de la Editura Academiei Române și Editura Univers enciclopedic, trei mari repere: cronicarii moldoveni, Dimitrie Cantemir și Ion Heliade Rădulescu. Pentru că seria de "Opere fundamentale" se află în plină construcție, la aceste repere se vor adăuga în mod sigur și altele, în viitorul apropiat. Toate trei edițiile, apărute în 2002 și 2003, sunt foarte serioase și demne de toată încrederea. Ele pornesc de la premise diferite, atât pentru că fiecare caz
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
au devenit bunuri ale limbajului comun, iar stilul său sentențios, ornat cu citate revelatorii și pilde ale anticilor, este unul imediat recognoscibil. Dacă însă etica lui Cioran are nuanțe cinice și sarcastice, cea a lui Paler este una dureroasă, adesea plină de melancolie. Înainte de a judeca lumea, Octavian Paler încearcă să o înțeleagă, iar pentru a o înțelege trebuie să se raporteze în permanență la propriul sine. Eu-l supradimensionat, veritabil centru al lumii în scrisul lui Octavian Paler, nu este
Confesiuni rivelatorii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12715_a_14040]
-
elev la Liceul �Sfîntul Sava� din București nu are vreo consistență în amintire), fiind mai atent la vorbele colegilor de clasă, la camuflarea stîngăciilor sale comportamentale și la consultarea fișierelor abia descoperitelor biblioteci bucureștene. O viață oarecum normală, trăită în plină anormalitate a istoriei. Confesiunile lui Octavian Paler demonstrează, o dată în plus, că dacă există un destin al omului, acesta nu este alcătuit, cum s-ar putea crede, din fapte eroice sau, măcar, exemplare, ci din amănunte la prima vedere lipsite
Confesiuni rivelatorii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12715_a_14040]
-
de supuși, au ales metoda cea mai respingătoare: de a-i batjocori pe români, reducându-i la condiția de boscehateri ori de câini din cușcă, fericiți să ronțăie un capăt de os zvârlit cu dispreț suveran de baronul îmbuibat și plin de ifose. După cincizeci de ani de propagandă deșănțată contra chiaburului cu burtoi și cu voce stridentă, pesedeii țin să ilustreze, ca într-o farsă cu iz de tragedie, cele mai grosolane clișee ale epocii care i-a creat. Rupți
Barbierii regelui Midas by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12728_a_14053]
-
ai prințului Brave Soul, un Făt-Frumos avant la lettre. Puterile lor magice sunt emițătoarele, laserele, filtrele de aer și termoizolantele salvate din nava defectată. O serie întreagă de situații comune se amestecă cu adaosuri livrești într-un foarte frumos basm plin cu insolite aventuri: apare Delio, un cântăreț pribeag care spune o poveste ("O legendă, desigur, despre o lume îndepărtată și greu de atins. Oamenilor le plac astfel de istorii."), o tigroaică cu cap de femeie zice ghicitoarea Sphinx-ului, un membru
Odiseea Fantasy 2004 by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12730_a_14055]
-
a... jurnalistului, ca să scape probabil de gura parizianului. Din gura mea, nu putea să iasă așa ceva! Prin urmare, pisica, aruncată peste gard, o restitui onorabilului, cu o veche amiciție, plus prețuirea mea de totdeauna, criticului, nu și politicianului. Care, în plină campanie electorală, îl atacă pe Stolojan, ex-colegul de partid, cu șanse de reușită, ajutând PSD-ul...
Zguduitura ori șocul – note 1944 – by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12757_a_14082]
-
Cronicar Regii de la Cotroceni În Curierul românesc, revista românilor de pretutindeni, mai exact în nr. 5/mai 2004, în plină campanie electorală pentru locale, Adriana Mocca pregătește intens descinderea sau, mă rog, ascensiunea lui Teo (Trandafir), într-un viitor oarecum previzibil, la Palatul Cotroceni. ,,Teo Trandafir, zice Adriana - căzută într-o admirație mistică față de prestația logoreică a susamintitei - este singura
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12747_a_14072]
-
poezia Annei Eichert pare a fi fost scrisă, totuși, anul trecut sau acum doi ani, pentru că tonul invocativ trădează mai degrabă reveria celui care traversează o secetă cumplită, așa cum a fost în anii precedenți, decît experiența celui care trăiește în plin diluviu, așa cum s-a întîmplat anul acesta. Cînd tocmai te pregătești să tragi concluzia că apele Dunării ar putea să inducă un mai acut sentiment al fluidului în imaginarul unor poeți care n-au fost desprinși încă de placenta căminului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12747_a_14072]
-
Jurnalul" lui Liiceanu ca un drum al eliberării și al libertății interioare. Păltiniș, "halta de ajustare", cum spune Pleșu într-o scrisoare către Noica, trimisă de la Heidelberg. Undeva, pașii ni s-au amestecat pe potecă. Poate și amintirile. Am privit plină de uimire și de admirație, a cîta oară, pădurea de brazi de peste drum. Nu cred să fi văzut vreodată atîta fălnicie în verticalitate! Sute de brazi neverosimil de drepți... Urmărindu-i, privirea ajunge la cer. Inevitabil. Un exercițiu purificator, în fața
Ariel și Caliban by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12743_a_14068]
-
element misterios, greu de înțeles. Ca ființă umană, el are reacții impreviIbile; scrierile lui acționează asupra cititorilor într-un fel încă neexplicat; iar în tradiția omenirii, activitatea sa este înconjurată de un imens prestigiu. Așa se face că istoria este plină de șefi de state care au avut ambiția să fie recunoscuți ca autori: dacă luăm numai istoria imperiului roman, vom găsi în ea scrierile de neînlocuit ale lui Caesar sau Marc Aureliu, dar și pretențiile nebune ale unui Nero. Situația
Steaua Dubla by Annie Bentoiu () [Corola-journal/Journalistic/12741_a_14066]
-
de la noi pe pustii. Cu devastări în culoare, cu pauze deșertice din loc în loc, peisajul intră în vară. O așteptăm cu emoție și îngrijorare privind din balcoane cu atât mai ventilate cu cât sunt mai aproape de cer, cu atât mai pline de flori cu cât locatarii au vârste mai înaintate și sunt sănătoși măcar cât să care în brațe ghivecele de la soare la umbră. Eu sunt un caz fericit - îmi tot spun în momentele mele de cumpănă. Am ajuns de timpuriu
Însemnări din balconul botanic by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12761_a_14086]
-
alte interese, urmărind păsările prudente. Nu încetez să mă uimesc de perseverența fiarei, care se activează în vânător, însă în contratimp, necapturându-le dintr-un salt, cum ar vrea, riscând însă să ricoșeze, într-o frumoasă zi, peste parapet, în plin gol. Păsările ignoră tentativele pisicii, ele ridicându-se în aer doar atât cât să revină în secunda următoare exact pe același loc, doar ciripitul lor amplificându-se brusc și comentând întâmplarea, ca să afle tot păsăretul cartierului de existența felinei la
Însemnări din balconul botanic by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12761_a_14086]
-
cu ceva mai puțin, altele (un volum Eminescu, un volum Caragiale) ajungând la aproape două mii " deci putem estima că avem editate cel puțin 46.000 de pagini din opera clasicilor, într-o supraveghere științifică academică, nouă. Proiectul se află în plină desfășurare: unele serii de opere continuă, altele urmează să fie începute, iar câteva au fost încheiate. Dacă mai adaug informația că acestea sunt realizări tipografice pe parcursul a numai cinci ani (prima apariție " trei volume Eminescu " datează din 1999), avem încă
Edițiile Eugen Simion by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12759_a_14084]
-
și explicarea existenței noastre individuale și colective prin analiza expresiei artistice, se definește mai curînd ca o componentă gnoseologică. În fapt, Hans Mattis-Teutsch, în mod real un intelectual de stînga, în sensul stîngii democratice europene, are o nevoie fundamentală, în plină stalinizare a României " ca o ironie a sorții, chiar ca locuitor al orașului Stalin " și în plină ofensivă a realismului socialist, de o rediscutare teoretică a unui parcurs artistic deja realizat și de aclimatizarea unor argumente estetice deja verificate. Mutarea
Din nou despre Hans Mattis-Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12764_a_14089]
-
componentă gnoseologică. În fapt, Hans Mattis-Teutsch, în mod real un intelectual de stînga, în sensul stîngii democratice europene, are o nevoie fundamentală, în plină stalinizare a României " ca o ironie a sorții, chiar ca locuitor al orașului Stalin " și în plină ofensivă a realismului socialist, de o rediscutare teoretică a unui parcurs artistic deja realizat și de aclimatizarea unor argumente estetice deja verificate. Mutarea accentului de pe umanismul absolut, luminos și abstract , pe unul circumstanțiat social și politic, nu constituie nici o abdicare
Din nou despre Hans Mattis-Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12764_a_14089]
-
Mattis -Teutsch, și tot el răspunde: ,,Prin tematica umană-estetică-sufletească " într-o formă care reușește să-l redea pe omul spiritual în cel mai frumos și cel mai măreț, din punct de vedere estetic, moment al existenței". Și iată cum în plină retorică realist-socialistă, în plină iconografie a muncii, a eroismului declarat și a umanismului de paradă, pictorul teoretizează măreția umană ca proiecție estetică și pledează pentru un umanism al esențelor, și nu pentru ridicarea particularului la rang de principiu. După cum, în
Din nou despre Hans Mattis-Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12764_a_14089]
-
el răspunde: ,,Prin tematica umană-estetică-sufletească " într-o formă care reușește să-l redea pe omul spiritual în cel mai frumos și cel mai măreț, din punct de vedere estetic, moment al existenței". Și iată cum în plină retorică realist-socialistă, în plină iconografie a muncii, a eroismului declarat și a umanismului de paradă, pictorul teoretizează măreția umană ca proiecție estetică și pledează pentru un umanism al esențelor, și nu pentru ridicarea particularului la rang de principiu. După cum, în aceeași perspectivă, el demontează
Din nou despre Hans Mattis-Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12764_a_14089]
-
culoarea lor pestrița, tocmai acumularea lor spre o imagine complexă a lumii românești le dă valoare maximă. Aș avea totuși curajul să spun că aleg, ca favorit, interviul cu Johnny Răducanu, din care iată numai o mostră: " Cîntînd jazz în plin stalinism aveați conștiința subversiunii ? / s...ț Muzică americană nu era greu de cîntat, fiindcă la comuniști dacă n-ai text poți cîntă ce vrei. Iar momentele bune pe care le-am trăit atunci le-am făcut noi, nu le făceau
Interlocutoarea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12773_a_14098]
-
care le întinde mîna și care le arată că viața înseamnă și poveste. Am coborît în Sibiu și curtea teatrului gazdă s-a umplut. M-am uitat cum muzica maramureșenilor-artiști din Iza, inepuizabili, intră în noi, în fiecare. O curte plină de oameni de peste tot, ruși, nemți, români, camerunezi, irlandezi, americani, abkahasieni, armeni, evrei, canadieni aduși acolo de teatru și pentru teatru se mișcau și jucau pe ritmurile noastre cele mai autentice. Poate doar zongora lui Ion Pop din Maramu să
Orașul minunilor (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12762_a_14087]
-
Eugenia Vodă Jean-Luc Godard e ceea ce se înțelege printr-un clasic în viață; un nume și o operă intrate în istoria filmului. La Cannes, cîteva dimineți la rînd, înaintea filmului din competiție, sala plină cu critici, din Grand Théâtre Lumičre, putea urmări o secvență dintr-un vechi Godard, "ŕ bout de souffle", ca o probă a prospețimii nealterate a Nouvelle Vague-ului. Acum, la ediția 2004 a festivalului, Jean-Luc Godard a fost prezent, în afara competiției
PROVOCATORUL J.L.G. by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12781_a_14106]
-
crez inițial, avem prilejul de a descoperi în paginile sale propoziții luminate, în care ne-am putea regăsi. Căci Goga s-a confruntat, așa cum ne confruntăm noi, la ceasul de față, cu criza unei societăți parțial primenite, nescutite de convulsii, plină de impurități. Astfel el ia apărarea intelectualilor, în speță a scriitorilor, victime constante ale unui politicianism semidoct, ale unui arivism pe cît de brutal pe atît de acefal: "în viața popoarelor luptătoare, scriitorii au fost și vor rămîne avangarda care
Cazul Goga (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12776_a_14101]
-
mai toate școlile biblioteci, dar multe cărți sunt vechi, sau sunt venite otova, din ce mai donează câte unul când își triază biblioteca personală. Sunt computere, multe computere în școli. Dar, în Cerna, o profesoară mărturisea că umblă cu geanta plină de pixuri, când e vremea tezelor, să le împartă copiilor, mulți, care nu și le pot cumpăra. Vor să citească presă copiii, dar mulți, foarte mulți din ciclul gimnazial, încă nu știau prea bine ce-i acela un ziar. Sau
Hotarul by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/12787_a_14112]
-
despărțirii de Adriana. Totul în această proză se află sub semnul așteptării și al amînării. Deloc întîmplător, în centrul acestui roman se situează telefonul (telefoanele), care marchează ritmul degradării relației celor doi. Relația dintre o femeie superbă fizic, voluntară, și plină de vitalitate (adeptă necondiționată a nudismului estival și a grupurilor gălăgioase), precum Adriana, și intelectualul cu mișcări stîngace, vag autist, de o candoare aproape dureroasă (nu mă pot abține să nu-l compar cu personajul interpretat de Dustin Hoffman în
Sfărșit de veac în București by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12807_a_14132]
-
face nici cu Europa și nici cu dorința de integrare. La urma urmelor, ce e de preferat? Să fi intrat deja în Europa și să simțim inevitabilele, dar trecătoarele, rigori ale unei vieți, cu siguranță mai dure, dar și mai plină de certitudini, ori să ne târâm de-a bușilea, cotropiți de minciunile neo-comunsimului iliescian fără să avem nici cea mai mică certitudine? Celor indignați că ungurii atentează la roșia, castravetele ori purcelul românesc le-aș răspunde că departe de-a
Convalescența cu damf de paralizie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12769_a_14094]