3,494 matches
-
semantică + uman permite evitarea confuziei cu pluralul substantivelor masculine formate prin varianta masculină a sufixului: -tor: dansatori, directori, educatori. Substantive feminine cu aceeași dezinență dar fără trăsătura semantică + uman formează pluralul cu dezinența -i: ciocănitoare - ciocănitori, privighetoare-privighetori. În felul acesta pluralul distinge unele substantive omonime la singular: semănătoare - semănătoare (ființa umană), semănători (mașină agricolă). • substantive feminine denumind primele cinci zile ale săptămânii: luni, marți, miercuri, joi, vineri; • substantivele masculine denumind litere, cifre sau note muzicale: alfa, a, b, doi, trei, do
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
clase a substantivului. Separat, însă, niciuna dintre clasele omogene de substantive constituite în funcție de gen nu prezintă trei forme cazuale. Clasa substantivelor masculine cunoaște, la singular, două forme distincte dezinențial, una pentru nominativ-acuzativ-genitiv-dativ: copil și alta pentru vocativ: copile/copilule. La plural, vocativul intră mai frecvent în omonimie cu celelalte cazuri: copii; forme precum copiilor sunt mai rare, condiționate sintactic, și intră în omonimie cu genitiv-dativul substantivelor marcate prin articol hotărât. Substantivele feminine se caracterizează prin alte două forme distincte dezinențial numai
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
omonimie cu genitiv-dativul substantivelor marcate prin articol hotărât. Substantivele feminine se caracterizează prin alte două forme distincte dezinențial numai la singular: una pentru nominativ-acuzativ-vocativ: mamă, alta pentru genitiv-dativ: (unei) mame. Vocativul prezintă dezinențe specifice în limbajul familiar: bunic-o. La plural, cazurile nominativ-acuzativ-genitiv-dativ sunt omonime: mame. În interiorul sincretismului număr-caz, forma de genitiv-dativ singular este omonimă cu forma unică de la plural: unei mame - niște(unor) mame. Fac excepție de la această distribuire a omonimiei substantivele din tipul IV de flexiune, care au la
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la singular: una pentru nominativ-acuzativ-vocativ: mamă, alta pentru genitiv-dativ: (unei) mame. Vocativul prezintă dezinențe specifice în limbajul familiar: bunic-o. La plural, cazurile nominativ-acuzativ-genitiv-dativ sunt omonime: mame. În interiorul sincretismului număr-caz, forma de genitiv-dativ singular este omonimă cu forma unică de la plural: unei mame - niște(unor) mame. Fac excepție de la această distribuire a omonimiei substantivele din tipul IV de flexiune, care au la plural, prin una din dezinențe, o formă distinctă de genitiv-dativ singular: (N.Ac.) vreme/(G.D. sg.) (unei) vremi/ (N.
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cazurile nominativ-acuzativ-genitiv-dativ sunt omonime: mame. În interiorul sincretismului număr-caz, forma de genitiv-dativ singular este omonimă cu forma unică de la plural: unei mame - niște(unor) mame. Fac excepție de la această distribuire a omonimiei substantivele din tipul IV de flexiune, care au la plural, prin una din dezinențe, o formă distinctă de genitiv-dativ singular: (N.Ac.) vreme/(G.D. sg.) (unei) vremi/ (N.Ac.G.D. pl.) (niște, unor) vremuri. Vocativul intră în aceeași omonimie: mame sau intră în omonimie cu genitiv-dativul marcat prin articol hotărât
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Ac.G.D. pl.) (niște, unor) vremuri. Vocativul intră în aceeași omonimie: mame sau intră în omonimie cu genitiv-dativul marcat prin articol hotărât: mamelor. Substantivele neutre, incompatibile cu cazul vocativ, se caracterizează prin câte o singură formă la singular și la plural: tron/tronuri. Așadar, numai cazul vocativ se caracterizează printr-o identitate distinctă marcată dezinențial, dar numai la singularul substantivelor masculine compatibile cu acest sens gramatical. În același timp, la vocativ, dezinența cazuală iese din sincretismul număr-caz; flectivul substantivelor în vocativ
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ateilor! Feminin Singular:1. N.Ac.: -ă, -e, -Ø, -a: copil-ă, făptură, femeie, stea, Maria 2. G.D.: -e, -Ø, -i, -le, -e: (unei) copile, făpturi, femei, stele, Marii 3. V.: -o, a (e): copil-o, (Mari-o), Mari-a, Mari-e Plural: 1. N.G.D.Ac.: -e, -i, -Ø, -le: copile, făpturi, femei, ste-le, Mari-i 2. V.: -lor: copilelor La substantivele neutre opoziția de caz se suprapune peste opoziția de număr. 2. Prepoziții-morfem. Fixează identitatea cazurilor, în planul expresiei, patru prepoziții morfem
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-a 2. genitiv-dativ: un-ei, -i: unei student-e, studente-i Observații: Când substantivele terminate în ă sau ie sunt determinate prin articol hotărât, articolul, amalgamat cu dezinența de caz și număr, preia la nominativ-acuzativ și funcțiile dezinenței: student-a, poezi-a. La plural, distincția între cele două serii de cazuri se realizează numai prin articol: nominativ-acuzativ: niște, -le: niște studente, studente-le genitiv-dativ: un-or, -lor: unor studente, studente-lor În interiorul sincretismului număr-caz-determinare, articolul hotărât distinge formele omonime de genitiv-dativ singular - nominativ-acuzativ-genitiv-dativ plural: studente
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
4. Elemente suprasegmentale. Intonația fixează definitiv identitatea specifică a cazului vocativ între celelalte cazuri. Marcă redundantă pentru formele distincte prin dezinențe specifice (omule!, copile!, surioaro!), intonația anulează omonimiile cu nominativul nearticulat: Andrei! Maria!, tată!, copii!, cetățeni etc. sau cu genitiv-dativul plural: domnilor!, doamnelor!, cazuri lipsite de o intonație specifică. 5. Elemente sintactice. Topica introduce o marcă în plus în conturarea identității vocativului; substantivele în vocativ au topică liberă; prin aceasta, vocativul se distinge de nominativ, când nu are dezinențe specifice: „Din
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
al) unei.../ -e(i)/e-i: (al) unei copile (bunici)/copilei (bunicii) D.: unei...-e(i)/e(i)-i: unei copile (bunici)/copilei (bunicii) V.: -o/o(ă), ă(a), a(e): copilo! bunico!/copilă (bunică), mamă (mama), Maria (Marie)! Plural N.: niște/-le: niște copile/copilele Ac.: (pe) niște/-le: (pe) niște copile/copilele G.: (al) unor/-lor: (al) unor copile/copilelor D.: unor/-lor: unor copile/copilelor V.: -lor!/-e!: copilelor!/copile! Substantive neutre Singular N.Ac.: un/-l
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
G.D., masculin, singular: alb, bun, frumos, greu, negru tema 2: N.Ac.G.D., masculin, plural: albi, buni, frumoși, grei, negri tema 3: N.Ac., feminin, singular: albă, bună, frumoasă, grea, neagră tema 4: G.D., feminin, singular, N.Ac. G.D., feminin, plural: albe, bune, frumoase, grele, negre (unei, niște, unor) case albe, frumoase Acest tip de flexiune se caracterizează prin gradul maxim de variabilitate și cuprinde majoritatea adjectivelor românești. Adjectivele prezintă la singular, masculin dezinențele -Ø (alb) și -u vocalic (negru) sau
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
această clasă, adjectivul june (întrebuințat mai frecvent substantival), care prezintă o omonimie accidentală - masculin singular - feminin plural, ceea ce determină dezvoltarea a numai trei teme distincte 3: Tema 1: N.Ac.G.D., masculin, singular - G.D., feminin, singular - N.Ac.G.D. feminin, plural: (un) june student, (unei, niște, unor) june studente Tema 2: N.Ac., feminin, singular: jună (studentă) Tema 3: N.Ac.G.D., masculin, plural: juni (studenți) Tipul II de flexiunetc "Tipul II de flexiune" Se înscriu aici adjective cu trei teme
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Se înscriu aici adjective cu trei teme distincte: tema 1: N.Ac.G.D., masculin, singular: adânc, larg, studențesc, pustiu tema 2: N.Ac., feminin, singular: adâncă, largă, studențească, pustie tema 3: G.D., feminin, singular, N.Ac.G.D., masculin și feminin plural: (unei, niște, unor) ape adânci, șosele largi, pustii, reviste studențești Aceste adjective sunt invariabile în funcție de gen, la plural. Se cuprind în această clasă adjective derivate prin sufixele -esc (românesc, tinerescetc.) sau -iu (arămiu, auriu) și unele adjective cu rădăcina terminată
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pustiu tema 2: N.Ac., feminin, singular: adâncă, largă, studențească, pustie tema 3: G.D., feminin, singular, N.Ac.G.D., masculin și feminin plural: (unei, niște, unor) ape adânci, șosele largi, pustii, reviste studențești Aceste adjective sunt invariabile în funcție de gen, la plural. Se cuprind în această clasă adjective derivate prin sufixele -esc (românesc, tinerescetc.) sau -iu (arămiu, auriu) și unele adjective cu rădăcina terminată în consoană velară: adânc, larg, lung etc. Observații: Majoritatea adjectivelor cu rădăcina terminată în velară și cu dezinența
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
colegi, colege noi. Tipul III de flexiunetc "Tipul III de flexiune" Se cuprind aici adjective tot cu trei teme distincte, dar prezentând alte omonimii: tema 1: N.Ac.G.D., masculin, singular: folositor, trecător, instantaneu tema 2: N.Ac.G.D., masculin plural: folositori, trecători, instantanei tema 3: N.Ac.G.D., feminin, singular și plural: (o) carte, (unei, niște, unor) cărți folositoare (o) reacție, (unei, niște, unor) reacții instantanee. Adjectivele din acest tip de flexiune sunt invariabile la feminin în funcție de numărul substantivului determinat
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cuprind în această clasă adjective cu două teme distincte: tema 1: N.Ac.G.D., masculin, singular, N.Ac. feminin, singular: dulce, mare, subțire măr dulce, mare/pară dulce, mare. tema 2: G.D. feminin singular, N.Ac. G.D., masculin și feminin plural: dulci, mari, subțiri (unei) pere dulci, mari (niște, unor) pere dulci, mari Adjectivele din acest tip de flexiune fac parte din categoria adjectivelor cu o singură terminație din clasificarea tradițională și se caracterizează prin dezinența -e la singular: mare, verde
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Adjectivele sunt invariabile după gen. Tipul V de flexiunetc "Tipul V de flexiune" Se cuprind aici adjective cu două teme distincte, caracterizate prin omonimiile: tema 1: N.Ac.G.D., masculin, singular și plural, G.D., feminin, singular, N.Ac.G.D., feminin, plural: gălbui, vechi (un, niște) pui gălbui, cojoc (cojoace) vechi (unui, unor) pui gălbui, cojoace vechi, (unei) cărți gălbui, vechi tema 2: N.Ac., feminin, singular: gălbuie, veche (o) carte gălbuie, veche Adjectivele din această clasă sunt variabile în funcție de gen la
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
gălbui, vechi (un, niște) pui gălbui, cojoc (cojoace) vechi (unui, unor) pui gălbui, cojoace vechi, (unei) cărți gălbui, vechi tema 2: N.Ac., feminin, singular: gălbuie, veche (o) carte gălbuie, veche Adjectivele din această clasă sunt variabile în funcție de gen la plural și în funcție de număr la masculine. Intră în această clasă adjective cu rădăcină terminată în consoană palatală (vechi) sau în diftongul descendent -ui (amărui, șui, verzui). Tipul VI de flexiunetc "Tipul VI de flexiune" Se cuprind aici adjective cu două teme
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sau în diftongul descendent -ui (amărui, șui, verzui). Tipul VI de flexiunetc "Tipul VI de flexiune" Se cuprind aici adjective cu două teme distincte, caracterizate prin omonimiile: tema 1: N.Ac.G.D., masculin și feminin, singular, N.Ac.G.D., feminin, plural: feroce, precoce (un) lup, (o) panteră, (unei) pantere feroce (un) băiat, (o) fată, (unei) fete precoce (niște, unor) pantere feroce, fete precoce tema 2: N.Ac.G.D., masculin, plural: feroci, precoci (niște) lupi feroci, copii precoci Aceste adjective, foarte puține
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
N.Ac.G.D., masculin și feminin, singular, N.Ac.G.D., feminin, plural: feroce, precoce (un) lup, (o) panteră, (unei) pantere feroce (un) băiat, (o) fată, (unei) fete precoce (niște, unor) pantere feroce, fete precoce tema 2: N.Ac.G.D., masculin, plural: feroci, precoci (niște) lupi feroci, copii precoci Aceste adjective, foarte puține, variază în funcție de număr, când determină substantive masculine, și de gen, când determină substantive la plural: copii precoci/fete precoce. Tipul VII de flexiunetc "Tipul VII de flexiune" Se cuprind
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fete precoce (niște, unor) pantere feroce, fete precoce tema 2: N.Ac.G.D., masculin, plural: feroci, precoci (niște) lupi feroci, copii precoci Aceste adjective, foarte puține, variază în funcție de număr, când determină substantive masculine, și de gen, când determină substantive la plural: copii precoci/fete precoce. Tipul VII de flexiunetc "Tipul VII de flexiune" Se cuprind aici adjective cu două teme distincte, realizând omonimiile: tema 1: N.Ac.G.D., masculin, singular, plural: (un, unui) copil (niște, unor) copii bălai, rotofei, stângaci tema
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
determină substantive masculine, și de gen, când determină substantive la plural: copii precoci/fete precoce. Tipul VII de flexiunetc "Tipul VII de flexiune" Se cuprind aici adjective cu două teme distincte, realizând omonimiile: tema 1: N.Ac.G.D., masculin, singular, plural: (un, unui) copil (niște, unor) copii bălai, rotofei, stângaci tema 2: N.Ac.G.D., feminin, singular și plural: (o) fetiță, (niște) fetițe bălaie, rotofeie, stângace (unei) fetițe, (unor) fetițe bălaie, rotofeie, stângace Adjectivele din această clasă variază numai în funcție de genul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
copii bălai, rotofei, stângaci tema 2: N.Ac.G.D., feminin, singular și plural: (o) fetiță, (niște) fetițe bălaie, rotofeie, stângace (unei) fetițe, (unor) fetițe bălaie, rotofeie, stângace Adjectivele din această clasă variază numai în funcție de genul substantivului, la singular și la plural. Se caracterizează prin acest tip de flexiune adjectivele cu rădăcina terminată în consoană africată urmată de dezinența la singular masculin i (ultrascurt) sau în unul din diftongii ai, ei, oi (bălai, rotofei, greoi). Celor șapte tipuri de flexiune ale adjectivelor
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
GEN" Întrucât acordul cu substantivul se realizează concomitent în gen, număr și caz, opoziția de gen la adjectiv implică numai doi termeni: masculin și feminin; când substantivele neutre sunt la singular, adjectivele iau forme de masculin, iar când sunt la plural, adjectivele iau forme de feminin. Opoziția masculin-feminin se realizează prin dezinențe care exprimă concomitent și opoziția de număr și caz, într-o relativă legătură cu tipul de flexiune al adjectivelor: • -Ø/-ă; adjective din tipul I și II de flexiune
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
flexiune: mare, tareetc. și adjectivele general invariabile în funcție de substantivul determinat. OPOZIȚIA DE NUMĂRTC "OPOZI}IA DE NUM|R" Dezinențele prin care se realizează opoziția singular-plural sunt relativ diferite în funcție de gen. Masculin; indiferent de dezinența de singular, toate adjectivele primesc, la plural, dezinența -i în cele trei variante: vocalic, semivocalic, ultrascurt: • -Ø/-i: alb/albi • -u/-i: negru/negri • -u/-i: auriu/aurii, nou/noi • -Ø/-i: studențesc/studențești, lung/lungi • -e/-i: subțire/subțiri Observații: La plural, adjectivul roșu, neregulat, se
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]