4,027 matches
-
Atlantida a pierit și altă țară se putea naște, gândeau păstorii. Iar pe acest ostrov era ca și nicăieri. De unde să ia însă pînza? Trăiră cu toții în peșteri. Mâncară din când în când pește crud. Câte unul făcea strajă la plută, singura lor avere. După mai multe zile, Mahukutah se gândi că pânza se poate țese la urma urmei și din păr de om. Cu un cuțit pe care unul din păstori îl făurise dintr-o așchie de cremene tăiară părul
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
țesut firește nu aveau, însă aveau răbdare. Zile și nopți șezură femeile și țesură un soi ciudat de pânză aspră și rară. Valurile aduseseră pe țărm tulpina unui arbore strâmb. Mahukutah tăie cu cuțitul de cremene capetele netrebuitoare ale frânghiilor plutei, le desfăcu și le împleti din nou. Ierburile acele lungi se dovediseră mai bune decât frânghia adevărată: nu putrezeau. Făcură un topor de cremene și dreseră pluta, punîndu-i și catarg din arborele adus de ape, cioplit cu osteneală. Agățară pânza
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
unui arbore strâmb. Mahukutah tăie cu cuțitul de cremene capetele netrebuitoare ale frânghiilor plutei, le desfăcu și le împleti din nou. Ierburile acele lungi se dovediseră mai bune decât frânghia adevărată: nu putrezeau. Făcură un topor de cremene și dreseră pluta, punîndu-i și catarg din arborele adus de ape, cioplit cu osteneală. Agățară pânza, și luîndu-și apă într-un fel de butoi dintr-o piatră scobită, se suiră pe plută și porniră spre apus. O lună sau poate mai mult îi
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
frânghia adevărată: nu putrezeau. Făcură un topor de cremene și dreseră pluta, punîndu-i și catarg din arborele adus de ape, cioplit cu osteneală. Agățară pânza, și luîndu-și apă într-un fel de butoi dintr-o piatră scobită, se suiră pe plută și porniră spre apus. O lună sau poate mai mult îi purtă vântul încolo și încoace, până când poposiră din nou pe un țărm. Marea le dăduse uneori hrană, adesea necazuri, iar norii, foarte rar, apă de băut. Erau storși de
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
o fecioară, agățîndu-se de piciorul unei păsări care a zburat sus de tot, pe o stâncă. Păstorii rămaseră printre băștinași și începură să poarte și ei pene în jurul capului și să deprindă obiceiurile și limba locului. Iar Mahukutah își drese pluta, primind în dar de la băștinași tulpini de copaci, frânghii, pânză și arme de cremene, și într-o bună zi plecă în jos pe lângă țărm să-și caute țara. O păstoriță atlantă se aruncă în valuri și înotă după pluta lui
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
drese pluta, primind în dar de la băștinași tulpini de copaci, frânghii, pânză și arme de cremene, și într-o bună zi plecă în jos pe lângă țărm să-și caute țara. O păstoriță atlantă se aruncă în valuri și înotă după pluta lui și rămase cu el. Iar când Mahukutah cu femeia sa, după multe nopți și zile de viață pe mare, trăgând uneori la mal să-și caute hrană și apă, ajunse la capătul unui țărm, fu bucuros că recunoaște și
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
după multe nopți și zile de viață pe mare, trăgând uneori la mal să-și caute hrană și apă, ajunse la capătul unui țărm, fu bucuros că recunoaște și apele și stelele, și cârmi spre apus în altă mare, oprind pluta dincolo de niște insule lungi, unde pe o limbă lungă și lată de pământ despărțitor al mărilor se afla țara lui. Mahukutah merse cu femeia sa până în orașul unde trăise până a nu fi fost rob. Înconjurat de oamenii de odinioară
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
dar copacii îi scuturau de pe crengi; voiau să se ascundă în peșteri, dar peșterile își închiseră gura... Și toți care erau de față îl ascultau pe Mahukutah îngroziți. Vestea cotropirii Atlantidei de către potopul apelor se împrăștie, încet, pretutindeni. Oameni pe plute, pe sfărâmături de corăbii sau călare pe trunchiuri de copaci și pe bârne căutaseră să scape în cea din urmă clipă de urgie, și cei mai mulți dintre ei au pierit. Unii însă au izbutit să ajungă pe țărmuri necunoscute, dincolo de orice
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
gros introducerea dulcelui; echilibrarea qi-ului; îndepărtarea blocajului ghimbir proaspăt dulce Pământ stomac; splină tonic digestiv; distribuirea nutriției lemn-dulce chinezesc acru Lemn ficat; vezică biliară legare; astringent; antipiretic prune necoapte amar Foc inimă; intestin subțire uscare; antidizenteric coajă de arbore de plută sărat Apă rinichi; vezică înmuiere; laxativ; diuretic alge și ierburi marine *Iute ca ghimbirul; dulce ca zahărul; acru ca oțetul; amar ca lămâia verde; sărat ca sarea. Toate „plantele energice” cum este ginseng-ul conțin, în afară de „esența” lor biochimică, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
potrivește la greu pencă numa din ăștia am paici, mai ales bulangiul ăla patetic de Toal. Nu. Greșit! Nu-i un bulangiu patetic, nu-i atât de-al naibii de interesant! TAUR (aprilie 21 - mai 21): Influența combinată a planetelor Marte și Pluto, două planete cam schimbătoare, Împreună cu cea dominantă, Venus, sugerează o perioadă de pasiune mocnită. Dar, serios vorbind, nu vă lăsați purtat prea mult de val, căci totul se poate sfârși cu lacrimi. Iar În ce privește cineva care vă face avansuri puternice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
zburau spre locuri numai de ele știute. Ne-am ocupat locurile, am întins undițele, având grijă să punem nadă la distanțele și punctele corespunzătoare, unde am aruncat pripoane prevăzute cu trei, patru cârlige mari și sofisticate. Am început să privim plutele colorate în roșu și atenți la clopoțeii atârnați de firele groase. Era o tăcere și o liniște de vis. In apă se vedeau cercuri și bule, semn că peștele a început să vină spre mâncarea aruncată de noi. In dreapta
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
crap de circa șapte kilograme cu solzii aurii, mustăți mari și un cap negru cu bot albicios. Bucuros Virgil a pus peștele în juvelnic, pe furiș aruncând spre noi priviri triumfătoare. Nu peste mult timp undițele au început să vibreze, plutele dând semnale de atenție. Crapi, bibani și carași au început să umple juvelnicele pe jumătate. Se făcuse ora zece. Dar ghinion. Dinspre digul barajului a început un vânt din ce în ce mai mare și în circa douăzeci de minute s-a întețit. Valuri
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
din cârlig și apoi cu mișcări delicate îl aruncă pe mal în dreptul meu zicând: - Așteptați că voi prinde pentru fiecare câte un pește, după care voi pleca, căci am sarcini precise pentru azi date de tovarășul președinte Costin. Din nou pluta mișcă, trage și pe rând scoate pește, apoi îl aruncă pe mal în dreptul fiecăruia. De rușine și umilință am întors capul, m-am ridicat, apropiindu-mă de el spionându-l. Am văzut că scoate din buzunar niște râme roșii și
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
mai multe reușite, se ridică și, tăcut și zâmbitor, pornește să rezolve sarcinile primite de la tovarășul președinte. După plecarea lui zic: - Puneți în cârlig numai râme roșii și subțiri și nu întregi, iar adâncimea să fie cât mai mare, pluta aproape culcată pe apă. S-au conformat toți și nu mică ne-a fost mirarea când peștele a început să bată și să ne solicite din ce în ce mai des. Crap destul de mare, caras și nu mai vorbesc de biban lacom și cu
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
precipitații de peste 2000 mm anual). VI.4.2.3. VEGETAȚIA, FAUNA, SOLURILE DIN EUROPA MEDITERANEANĂ Păduri semixerofile, sempervirescente, cresc până la înălțimea de 1400m, fiind în special alcătuite din quercinee: stejarul veșnic verde sau stejarul de stâncă (Quercus ilex), stejarul de plută (Q.suber) și micul stejar de Kermes (Q.coccifera). Tot aici, mai ales în partea occidentală a Mării Mediterane, cresc câteva specii de pin: pinul maritim (Pinus maritima), pinul de Alep (Pinus halpensis), iar pe coastele mai însorite și pe
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
și în Nordul Mării Mediterane, în regiunile deluroase cu altitudine de 400-600m, cu soluri silicioase. În componența lui intră: stejarul de stâncă (Quecus ilex), maslinul sălbatec (Olea europea), fisticul (Pistacia lentiscus), palmierul pitic (Chamaerops humilis). Dintre arbori amintim stejarul de plută, pini etc. Garriga este formată din desișuri de arbuști și de arbori nu prea înalți, alcătuiți de regulă din stejarul de Kermes. Se mai întâlnesc specii de erica (Erica arborea), rosmarin (Rosmarinus officinalis), cimbru etc. Această formațiune este întâlnită în
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
în Lynda Lee Kaid (coord.), Handbook of Political Communication Research, Lawrence Erlbaum Associates Publishers, Florida, 2004. TEODORESCU, Gheorghe (coord.), Alegeri 2008, vol. I. Campanii, leader și sondaje, Editura Polirom, Iași, 2009. TERRANOVA, Tiziana, Network Culture: Politics for the Information Age, Pluto Press Cambridge, 2004. THURBER, James A.; NELSON, Candice, Campaigns and elections american style, 2nd edition, Westviews Press, UȘA, 2004. TRUXILLO, Jean-Paul, CORSO, Philippe, Dictionnaire de la communication, Librairie Armând Colin, Paris, 1991. TUDOR, Sorin, Politica 2.0.08: Politica marketingului politic
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
Potentials of New Forms of Text, în Snyder (ed.), From Page to Screen: Taking Literacy into the Electronic Era, Sidney, 1997, pp. 53-79, apud, Terry Flew, op. cît., p. 59. 92 Tiziana Terranova, Network Culture: Politics for the Information Age, Pluto Press Cambridge, 2004. 93 Caroline Basset, Cultural Studies and New Media, în New Cultural Studies: Adventures în Theory, Edimburgh University Press, Edimburgh, 2004, pp. 210-237. 94 Brian McNair, Cultural Chaos: Journalism, News and Power în Globalised World, Routledge, New York, 2006
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
Cambridge MĂ, 2000. 111 Idem, A Companion to Media Studies, în Digital Capitalism: A Status Report on the Corporate Commonwealth of Information, A. N. Valdivia (coord.), Blackewell Malden MĂ, 2006. 112 Tiziana Terranova, Network Culture: Politics for the Information Age, Pluto Press, Londra, 2004. 113 Ibidem, pp. 153-154: "the end of mass-media". 114 Paul Levinson, New new media, Pearson, Boston, 2009. 115 Ibidem, p. 1. 116 Ibidem, p. 4. 117 Ibidem, p. 5. 118 Terry Flew, op. cît., edițiile I (2002
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
nonhuman primates. Mitchell and Thompson 1986, pp.205-220. [325]. Chisholm, Roderick Milton, și Feehan, Thomas David 1977. The intent to deceive. Journal of Philosophy 74:143-159 [118, 128, 231]. Chomsky, Noam 1989. Necessary illusions: thought control in democratic societies. London: Pluto Press [336]. Christie, Richard 1970. Why Machiavelli? Christie și Geis 1970, pp.1-9 [265]. Christie, Richard, și Geis, Florence Lindauer 1970., ed., Studies in Machiavellianism. New York: Academic Press [321, 323]. Cirino, Robert 1971. Don't blame the people: how the
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
pictați, cu bărcile lumii de dincolo și ofrandele de hrană, 2000. Mormintele regale de la Micene, cu măști funerare din aur, 1500. Frescele debordând de viață din necropolele etrusce, 800. Alaiurile bocitoarelor din prima ceramică grecească, în aceeași perioadă. Frescele cu Pluto și Persefona din mormântul regelui Filip al Macedoniei, 350. Basoreliefurile din mormintele romane. Catacombele creștine. Necropolele merovingiene din secolul al VI-lea, cu fibule de aur în formă de păsări. Raclele cu oseminte, relicvariile din Evul Mediu timpuriu. Gisanții de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
terorismul evanghelic al evoluției nu acceptă decât capul sau pajura, progresismul și fascismul, promisiunea și anatema. Arta modernă va fi fost, fără îndoială, ultimul refugiu al mesianismului secular, iar o anumită critică literară, versiune triumfătoare a vechii Biserici militante, ultima plută de salvare a mitului revoluționar. Într-o lume a artei obsedată de o structură mentală de așteptare, suntem pre-cutare sau post-cutare și, așteptând Seara cea mare, în lipsa Parusiei, noutatea și superioritatea sunt sinonime. Sunt mai bun decât tine pentru că vin
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Hugo „Regele petrece”, „Mizerabilii” „Omul care râde”; Mihai Eminescu „Luceafărul”, „Scrisorile”, „Glossă”, „Înger și demon”; Alexandr Sergheevici Pușkin „Ruslan și Ludmila”, „Evgheni Oneghin”, „Boris Godunov”, „Poltava”. o în arta plastică s-au remarcat: John Constable - „Catedrala din Salisbury”; Theodore Géricault - „Pluta Medusei”; Eugène Delacroix - „Dante și Vergiliu în Infern”, „Masacrul din Chios” ; François Rude (sculptor) - „Mareșalul Ney”, „Plecarea voluntarilor”-friză o în muzică s-au remarcat Frederich Chopin - „Nocturne”, „Eroica”, „Preludiile”; Hector Berlioz - „Simfonia Fantastică”, „Romeo și Julieta”, „Recviem”; Ludwig van
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
de modă nu-l mai dă Parisul, nici Londra, nici Viena, ci New-Yorkul neîncercat de război pe teritoriul național. Parisul, totuși, mai are un cuvînt de spus. Doamnele poartă și așa-numiții "pantofi ortopedici", cu tocul înalt și plat, din plută, acoperit de o talpă subțire din piele (platform shoes). În 1947, Christian Dior lansează moda New Look, plină de feminitate, care pune în valoare bustul și talia subțire a doamnelor, precum și gambele cu glezne subțiri. Pantofii escarpen măresc nota de
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Nu toate numele de încălțări provin în română din turcă. Pantof a venit la noi din germ. Pantoffel (< it. pantofola „papuc“) sau din fr. pantoufle. La originea îndepărtată a cuvântului, stă însă gr. pantophellós, format din pánto„tot“ și phellós „plută (material)“. Evoluția semantică a fost la fel ca la pers. čäbät „gheată de scoarță“ devenit ciubotă. La început, gheată a însemnat, în Moldova, „jambieră“. Este un împrumut din it. ghetta, care provine din fr. guêtre, foarte probabil cuvânt celtic. Pe
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]