3,174 matches
-
mișcarea legionară a fost numai una de formă, întrucât legionarii au dorit, încă de la început, să se răzbune pe cei care-i prigoniseră în ultimii 10 ani. În data de 2 noiembrie 1940, plutonier adjutant Nițu Ștefan, șeful secției Băneasa, plutonierii șefi de post Neacșu Crăciun (Șerban Vodă), Moisescu Vasile (Progresul), Oancea Gheorghe (Pantelimon), Tașcă Vasile (Colentina), Sârbu Constantin (Ghencea) și agentul Petre Gheorghiu au fost ridicați de Opriș Constantin și alți 45 de inși din Poliția legionară de la Prefectura Poliției
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Niculescu, Constantin Popescu-Jandarmul (toți în celula 10) alături de Petre Tudor (celula 18), fost jandarm, însă arestat din greșeală, doar din cauza unei potriviri de nume. Singura victimă a masacrului de la Jilava care a scăpat cu viață a fost tot un jandarm, plutonierul Nicolae Ciurea. La 20 decembrie 1940, plutonier Sandu Mihaiu, șef de post în comuna Măgurele, a fost ridicat de Octavian Găină (șef de cabinet al ministrului de Interne) și alți 30 legionari din Poliția legionară și bătut cu frânghia udă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
alături de Petre Tudor (celula 18), fost jandarm, însă arestat din greșeală, doar din cauza unei potriviri de nume. Singura victimă a masacrului de la Jilava care a scăpat cu viață a fost tot un jandarm, plutonierul Nicolae Ciurea. La 20 decembrie 1940, plutonier Sandu Mihaiu, șef de post în comuna Măgurele, a fost ridicat de Octavian Găină (șef de cabinet al ministrului de Interne) și alți 30 legionari din Poliția legionară și bătut cu frânghia udă (300 lovituri). În urma bătăii va sta 30
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de Octavian Găină (șef de cabinet al ministrului de Interne) și alți 30 legionari din Poliția legionară și bătut cu frânghia udă (300 lovituri). În urma bătăii va sta 30 zile la pat și va primi încă 30 zile concediu medical. Plutonier major Marin Ciucă din Sărulești-Ilfov, sergent major Pârvan Stancu din Cornetu și plutonier Gheorghe Brăescu din Chiroiu vor fi și ei victime ale răzbunării, fiind dezarmați, bătuți și maltratați de legionari. În toată perioada statului național-legionar I.G.J. a trebuit să
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
legionari din Poliția legionară și bătut cu frânghia udă (300 lovituri). În urma bătăii va sta 30 zile la pat și va primi încă 30 zile concediu medical. Plutonier major Marin Ciucă din Sărulești-Ilfov, sergent major Pârvan Stancu din Cornetu și plutonier Gheorghe Brăescu din Chiroiu vor fi și ei victime ale răzbunării, fiind dezarmați, bătuți și maltratați de legionari. În toată perioada statului național-legionar I.G.J. a trebuit să rezolve numeroase conflicte apărute între autoritățile locale și reprezentanții mișcării legionare, care comiteau
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
locotenent M. Cristache din Legiunea de Jandarmi Moghilău a reușit s-o depisteze pe evreica Jenny Șapiro, din Suceava, însoțită de doi funcționari vamali germani, care o trecuseră clandestin peste Nistru și se îndreptau spre Cernăuți. La 2 mai 1942, plutonierul D. Vasile din Legiunea Golta a fost surprins în timp ce încerca să treacă în țară cu o evreică, pe care o dădea drept soție, asupra lor găsindu-se aur, bijuterii și dinți de aur. Nici colonelul Marcel Petala, adjunctul comandantului Inspectoratului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
înfățișarea. A dispărut livada jandarmeriei din fața casei noastre, unde când se coceau prunele, albastre, mari, dulci și zemoase ne aventuram pe gardul protejat de sârmă ghimpată și ne înfruptam din abundență cu fructul oprit până ce întrezăream printre arbori silueta vreunui plutonier la pândă și o luam la fugă. Mâna mea stângă păstrează și astăzi cicatricea de la rana provocată de un țep de sârmă ghimpată care mi-a spintecat mușchiul când o luasem la fugă de spaima jandarmului. Acum pe terenul livezii
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
00 iar masa se va servi cu o oră mai devreme, respectiv orele 12,30, după care comandanții de companii prin structurile în subordine, sau direct, vor asigura distribuirea biletelor de voie sau a ordinelor de serviciu, după caz, iar plutonierii de companii vor distribui hrana rece în funcție de distanța pe care o are elevul, de la școala tehnică industrială militară până la domicilul părinților sau a tutelei. Astfel : cei din județul Sibiu vor primi hrană rece numai pentru seara zilei de 22 decembrie
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
mai făcut în perioada primului război mondial încă alte multe sacrificii, pe care memoria documentelor le-a păstrat și care, apreciem noi că merită a fi menționate. Invalizi de război : 1.Frâncu Nicolae, locotenent, piciorul stâng amputat. 2.Budac Emilian, plutonier, brațul stâng rupt de o schijă. 3.Căpățână Trandafir, soldat fruntaș, rănit la brațul stâng. 4.Blendea Andrei, soldat, genunchiul drept rupt. 5.Blendea Nicolae, soldat, degetele piciorului stâng amputate. 6.Budac Nicolae, soldat, vine de pe front bolnav psihic. 7
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
dreaptă paralizată. 17.Trântor Constantin, soldat, lovit de un glonte la nivelul capului vine suferind de hipoacuzie stângă. Oameni ai satului care s-au refugiat în România și luptat în armata română, reveniți valizi după încheierea ostilităților: 1.Folea Loghin, plutonier 2.Banciu A. Ioan, soldat 3.Banciu Z. Matei, soldat 4.Banciu A. Gheorghe, soldat 5.Budac A. Gheorghe, soldat 6.Budac O. Constantin, soldat 7.Budac Octavian, soldat 8.Jiga Ioan, soldat 9.Mitea Gheorghe, soldat 10.Pădurean Gheorghe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
se petrecea atunci. Iată mostre din "Rapoartele de informare politică" alcătuite de Direcția Superioară a Armatei: "Colonelul Vasile Sava s-a exprimat că nu va face de gardă la tabloul tov. Stalin fiindcă îl strâng cizmele" (a fost imediat arestat). Plutonierul Cercel Dumitru a afirmat că "era de așteptat ca tov. Stalin să moară, fiindcă a fost bolnav mult timp înainte și avea mâna stângă paralizată" (propunere: "să fie cercetat sub stare de arest"). A fost arestat și locotenentul Traian Cănănău
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
fi zis că face ce vrea și la o adică i-ar fi dat mâna să nu facă nimic, fără să-i ceară cineva socoteală. Cât o fi lăsat ăla vorbă că-i rupe picioarele și-l dă pe mâna plutonierului Cosmescu, a rămas tot o vorbă și altceva nimic. Astea erau aranjamentele lor la urma urmei. Văru’ Laur avea oricum cazarea asigurată, de-ai fi zis că-l ține de sămânță de frumos și negru ce e, iar În rest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
suim În tren și ne pierdem urma oriunde cu zece-cinșpe mii la noi. Că tăntălău’ de moș Victor habar n-o avea să se urce În tren. Da’ nici n-ar mai trebui să se deranjeze, cu relațiile lui la plutonierul Cosmescu cu care se pupă-n bot și nu-l sare luna fără să-i dea dreptu’, și la atâta miliție care nu-și bagă nasu-n furăciunile lui. Cu toate facultățile tale, chiar nu te duce capul, părințele? Dacă ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Unității șeful de post din Glina. Îl știam, Îl văzusem pe aici În mai multe rânduri, venea ceva mai rar decât Viorel, dar Întrevederile lui cu stăpânul nostru se prelungeau ceasuri În șir. Gazda trimitea după sticle de spumos, iar plutonierul Constantin Cosmescu se Înființa de regulă cu un pachet mare de antricoate pe care le frigeau pe jar În curte. Ne cam luau de nas pe mine și pe Andrei fumul și mirosul de carne friptă. Aia era Însă În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
În curte. Ne cam luau de nas pe mine și pe Andrei fumul și mirosul de carne friptă. Aia era Însă În exclusivitate treaba lor. Câinii barem s-alegeau cu oasele. Se gudurau și schelălăiau excitați când Îl vedeau pe plutonier intrând pe poarta Unității. Îl recunoșteau după uniformă, Înainte ca părințelul să mă facă atent că iar a venit ăsta să-și ia dreptu’ de la moșu’. Era un țărănoi zdravăn și fălcos și roșu-n obraz, tipul activistului de teren
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și se plimba pe uliți și coclauri, pe unde-l trimiteau misiunile slujbei, poposind pe unde-i venea la-ndemână să-și tragă sufletul și să și-l Îndulcească cu ce mai pica. Ce și ce mai pică Încă, iar plutonierul Cosmescu are Într-adevăr greutăți care-l apasă și-l strivesc, nu ca noi. El are familie grea, patru copii pentru care trebuie să alerge și să se zbată, dar nu știu ce mă face să cred că-n bătătura lui moș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
le-o fi ținut ascunse acolo-n birou, așteptându-l pe ăsta să i le bea, iar noi habar n-am avut că i le-am păzit ca proștii atâtea nopți. Se potrivea desigur băutura asta la mizilicul adus de plutonier, compus din patru pulane de salam de vară. De vreo două luni Începuse să producă noul abator și fabrica de mezeluri din Glina, și ce adusese el era marfă de export. Păi bineînțeles că pentru export hărtănesc ei vaci și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Cosmescu și moș Victor, ca de altfel și pentru localnicii care s-au trezit la timp ca să ocupe cele o sută și ceva de posturi de parlagii și tranșatori. Deja nu se mai fac angajări de nici un fel, ne povestea plutonierul, nu te mai lipești acolo nici ca om de serviciu ori hamal ca să-ncarci oase În basculele pe care le trimit la Fabrica de Clei. Era pentru prima dată când ne chemau și pe noi să le ținem companie. Salamul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Fabrica de Clei. Era pentru prima dată când ne chemau și pe noi să le ținem companie. Salamul n-avea zgârciuri pe care să le fi dat la câini. E carne macră afumată, da, e pentru export, nu mai contenea plutonierul să-și laude marfa, și moș Victor că ținea aicea, Costele, să-mi iei și mie un sac de pulane ca să duc la țară, și-i numără douăzeci de sute În palmă. Știam că nu-s pentru salam banii ăia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
bere ne e prea de-ajuns mie și lui Andrei, dar salam e cât să dai și la câini. Stăteam toți patru pe treptele verandei și câinii gâfâiau În jurul nostru cu limbile atârnându-le pe-afară și privindu-ne țintă. Plutonierul Cosmescu se distra aruncându-le bucăți de pâine și de salam pe care le prindeau și le hăpăiau din zbor, animați de o dexteritate de fotbaliști disputându-și o minge Înaltă. Și totuși nu ne chemaseră ei pentru vreo bucățică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
-și o minge Înaltă. Și totuși nu ne chemaseră ei pentru vreo bucățică pe care s-o prindem din zbor. Chiar până acolo nu i-ar fi dus mintea, dar nici să strice aiurea pe noi salamul ăla de export. Plutonierul a fost cel care ne-a Întrebat primul de Laur, fiindcă știa, Îi spusese desigur moș Victor că suntem veri câteșitrei, și-mi aminteam că văr-miu nu-l anunțase pe moșu’ că pleacă, dispăruse pur si simplu, și uite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
auzisem interesându-se de Laur. N-avusese habar de el, prins cum fusese de atâtea treburi, cu fii-su și toate Învârtelile și furăciunile lui de zi cu zi. Cu o parte din treburile astea era bineînțeles la curent și plutonierul, știa și el atâta cât socotea moșu' că trebuie să știe, oricum mai mult decât noi și mai mult decât dada Leontina, care nu se mai sătura chelfăind la salam În spatele nostru și chinuindu-se să soarbă berea din gaura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
pe halat și pe jos. Amândoi erau la fel de interesați de Laur. Ca veri ce-i eram, eu și Andrei trebuia să știm unde s-a dus și ce-nvârtește. Da’ ce-a mai făcut jigodia aia, dom’ major? Întrebă Andrei. Plutonierul Cosmescu clipi parșiv din ochii lui mici și injectați, ca scobiți cu vârful cuțitului În buturile stacojii ale obrajilor. — Astă iarnă când l-am găsit pe-aici n-avea viză pe buletin. Ce căuta el aici tocmai din Caracal? Un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
făcut ceva, vreo furăciune, a dat În cap? Noi nu l-am mai văzut. Sunt două luni și ceva. Nu-i așa, Relule? Da, cine naiba l-a mai văzut de vreo două luni? — Da’ voi, ca verii lui, insistă plutonierul, nu vă dați seama unde o fi dispărut așa din senin? Pe mine unul mă cam scotea din sărite. Se vedea că-l ajunseseră cele șase-șapte cutii de bere pe care le băuse și prea Își lua În serios misiunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
că aicea-i sat fără câini. Omul legii, da, el e stăpânul, tot atât cât moș Victor, așa că s-ar cuveni să ne mulțumim stăpânii. Păi Laur, da, Trandafir Laurențiu pe numele lui, vărul meu și al lui Ilieș Andrei, plutonierul știe, l-a avut În vedere permanent cât și-a făcut de lucru pe-aici. Păi unde să se ducă, dom’ major? S-o fi dus și el la mă-sa, spun, să-i dea să sugă. Se uita cam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]