27,148 matches
-
s-a înapoiatăla Galați-n.a.) cu căruțele și cu caii, căci așa e obiceiul lor; în fiecare târg este un menzil de căruțe și de cai”. În continuarea călătoriei, de la Vaslui “ni s-a dat căruțe și cai de poștă”. Datorită neîncrederii în domnii Țărilor Române, care înclinau către puterile creștine, Rusia și Austria, amintind doar pe Constantin Brâncoveanu și Dimitrie Cantemir (1710-1711), turcii au numit domnitori devotați lor, dintre marii dragomani greci din Fanarul constantinopolitan. În timpul regimului fanariot, obligațiile
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
bani căpitanilor “Ca să se așeze mezalurile, totodată și ca să nu se supere locuitorii țării, nici cai a le lua de olac, nici de cheltuială oaspeților precum până acum”. Deși mai târziu s-a revenit la vechiul sistem, de întreținere a poștelor de către locuitorii satelor și târgurilor, totuși în documente apar destul de des cheltuieli ale statului pentru poștă. Ca exemplu, în bugetul Moldovei din anul 1770, se prevăzuse cheltuieli pentru poștă și trimiși extraordinari, iar în 1776 se face mențiunea: “Că pentru
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a le lua de olac, nici de cheltuială oaspeților precum până acum”. Deși mai târziu s-a revenit la vechiul sistem, de întreținere a poștelor de către locuitorii satelor și târgurilor, totuși în documente apar destul de des cheltuieli ale statului pentru poștă. Ca exemplu, în bugetul Moldovei din anul 1770, se prevăzuse cheltuieli pentru poștă și trimiși extraordinari, iar în 1776 se face mențiunea: “Că pentru marea cheltuială a poștelor pe lângă ludele satelor s-a cheltuit și suma de ...”. La fel, Alexandru
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
mai târziu s-a revenit la vechiul sistem, de întreținere a poștelor de către locuitorii satelor și târgurilor, totuși în documente apar destul de des cheltuieli ale statului pentru poștă. Ca exemplu, în bugetul Moldovei din anul 1770, se prevăzuse cheltuieli pentru poștă și trimiși extraordinari, iar în 1776 se face mențiunea: “Că pentru marea cheltuială a poștelor pe lângă ludele satelor s-a cheltuit și suma de ...”. La fel, Alexandru Ipsilanti(1774-1782 și 17961797), domn al Țării Românești, a reorganizat fiscalitatea și administrația
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și târgurilor, totuși în documente apar destul de des cheltuieli ale statului pentru poștă. Ca exemplu, în bugetul Moldovei din anul 1770, se prevăzuse cheltuieli pentru poștă și trimiși extraordinari, iar în 1776 se face mențiunea: “Că pentru marea cheltuială a poștelor pe lângă ludele satelor s-a cheltuit și suma de ...”. La fel, Alexandru Ipsilanti(1774-1782 și 17961797), domn al Țării Românești, a reorganizat fiscalitatea și administrația, a realizat o reformă a justiției etc., dar și-a legat numele de reorganizarea serviciului
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
domn al Țării Românești, a reorganizat fiscalitatea și administrația, a realizat o reformă a justiției etc., dar și-a legat numele de reorganizarea serviciului poștal, trecându-l în anul 1775, în grija statului. Ca urmare, s-au dezvoltat releele de poștă, numite menziluri, dirijate de un căpitan de menzil, devenit apoi căpitan de poște. S-au construit clădiri, locuință pentru căpitanul poștei, camere pentru călători, adăpost pentru cai, furaje etc. La relee se aflau cai și olace pentru transportul curierilor domnești
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a justiției etc., dar și-a legat numele de reorganizarea serviciului poștal, trecându-l în anul 1775, în grija statului. Ca urmare, s-au dezvoltat releele de poștă, numite menziluri, dirijate de un căpitan de menzil, devenit apoi căpitan de poște. S-au construit clădiri, locuință pentru căpitanul poștei, camere pentru călători, adăpost pentru cai, furaje etc. La relee se aflau cai și olace pentru transportul curierilor domnești, a dregătorilor, a persoanelor autorizate de domn și a altor funcționari în misiune
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de reorganizarea serviciului poștal, trecându-l în anul 1775, în grija statului. Ca urmare, s-au dezvoltat releele de poștă, numite menziluri, dirijate de un căpitan de menzil, devenit apoi căpitan de poște. S-au construit clădiri, locuință pentru căpitanul poștei, camere pentru călători, adăpost pentru cai, furaje etc. La relee se aflau cai și olace pentru transportul curierilor domnești, a dregătorilor, a persoanelor autorizate de domn și a altor funcționari în misiune. Căpitanii de poștă aveau în subordine un personal
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
construit clădiri, locuință pentru căpitanul poștei, camere pentru călători, adăpost pentru cai, furaje etc. La relee se aflau cai și olace pentru transportul curierilor domnești, a dregătorilor, a persoanelor autorizate de domn și a altor funcționari în misiune. Căpitanii de poștă aveau în subordine un personal numeros și variat: beșlii, bicigași, surugii, rotari, dârvari și păzitori. Ipsilanti a organizat serviciul poștal drept instituție de stat, la dispoziția publicului larg, suportând cheltuielile necesare funcționării. Contra cost, orice persoană putea expedia corespondență și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
subordine un personal numeros și variat: beșlii, bicigași, surugii, rotari, dârvari și păzitori. Ipsilanti a organizat serviciul poștal drept instituție de stat, la dispoziția publicului larg, suportând cheltuielile necesare funcționării. Contra cost, orice persoană putea expedia corespondență și călători cu poșta. În secolul al XVIII-lea, principalele drumuri de poștă erau: București-Silistra sau GiurgiuConstantinopol; Iași-Bârlad-GalațișumlaConstantinopol și Iași-Hârlău-Cernăuți. Poșta din Muntenia mai deservea două trasee: București Târgoviște și București Craiova. Aceleași drumuri erau folosite de poștă și în secolul trecut. Pe lângă aceste
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
rotari, dârvari și păzitori. Ipsilanti a organizat serviciul poștal drept instituție de stat, la dispoziția publicului larg, suportând cheltuielile necesare funcționării. Contra cost, orice persoană putea expedia corespondență și călători cu poșta. În secolul al XVIII-lea, principalele drumuri de poștă erau: București-Silistra sau GiurgiuConstantinopol; Iași-Bârlad-GalațișumlaConstantinopol și Iași-Hârlău-Cernăuți. Poșta din Muntenia mai deservea două trasee: București Târgoviște și București Craiova. Aceleași drumuri erau folosite de poștă și în secolul trecut. Pe lângă aceste drumuri existau căi de comunicație secundare, unele în legătură
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
poștal drept instituție de stat, la dispoziția publicului larg, suportând cheltuielile necesare funcționării. Contra cost, orice persoană putea expedia corespondență și călători cu poșta. În secolul al XVIII-lea, principalele drumuri de poștă erau: București-Silistra sau GiurgiuConstantinopol; Iași-Bârlad-GalațișumlaConstantinopol și Iași-Hârlău-Cernăuți. Poșta din Muntenia mai deservea două trasee: București Târgoviște și București Craiova. Aceleași drumuri erau folosite de poștă și în secolul trecut. Pe lângă aceste drumuri existau căi de comunicație secundare, unele în legătură directă cu cele principale. Abuzurile în rechiziționarea cailor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
putea expedia corespondență și călători cu poșta. În secolul al XVIII-lea, principalele drumuri de poștă erau: București-Silistra sau GiurgiuConstantinopol; Iași-Bârlad-GalațișumlaConstantinopol și Iași-Hârlău-Cernăuți. Poșta din Muntenia mai deservea două trasee: București Târgoviște și București Craiova. Aceleași drumuri erau folosite de poștă și în secolul trecut. Pe lângă aceste drumuri existau căi de comunicație secundare, unele în legătură directă cu cele principale. Abuzurile în rechiziționarea cailor și a căruțelor nu au dispărut, dimpotrivă s-au intensificat. Medicul Ignaz Stephan, primul consul al Austriei
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de comunicație secundare, unele în legătură directă cu cele principale. Abuzurile în rechiziționarea cailor și a căruțelor nu au dispărut, dimpotrivă s-au intensificat. Medicul Ignaz Stephan, primul consul al Austriei în Țara Românească (1782), întro lucrare, descrie astfel situația poștelor înainte de 1784, din ambele țări: “Releurile de poștă sunt stabilite, în cele două Principate, la o depărtare de patru leghe. Poștele trebuie întotdeauna să țină gata un număr mare de cai pentru serviciul poștei și funcționarilor săi, care nu plătesc
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cele principale. Abuzurile în rechiziționarea cailor și a căruțelor nu au dispărut, dimpotrivă s-au intensificat. Medicul Ignaz Stephan, primul consul al Austriei în Țara Românească (1782), întro lucrare, descrie astfel situația poștelor înainte de 1784, din ambele țări: “Releurile de poștă sunt stabilite, în cele două Principate, la o depărtare de patru leghe. Poștele trebuie întotdeauna să țină gata un număr mare de cai pentru serviciul poștei și funcționarilor săi, care nu plătesc nimic, dar cari încă, pentru cea mai mică
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
s-au intensificat. Medicul Ignaz Stephan, primul consul al Austriei în Țara Românească (1782), întro lucrare, descrie astfel situația poștelor înainte de 1784, din ambele țări: “Releurile de poștă sunt stabilite, în cele două Principate, la o depărtare de patru leghe. Poștele trebuie întotdeauna să țină gata un număr mare de cai pentru serviciul poștei și funcționarilor săi, care nu plătesc nimic, dar cari încă, pentru cea mai mică întârziere, și după toane, bate pe căpitanii de poștă și pe surugii și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
1782), întro lucrare, descrie astfel situația poștelor înainte de 1784, din ambele țări: “Releurile de poștă sunt stabilite, în cele două Principate, la o depărtare de patru leghe. Poștele trebuie întotdeauna să țină gata un număr mare de cai pentru serviciul poștei și funcționarilor săi, care nu plătesc nimic, dar cari încă, pentru cea mai mică întârziere, și după toane, bate pe căpitanii de poștă și pe surugii și îi forțează de-a alerga ca niște disperați. Când trece un personaj însemnat
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
depărtare de patru leghe. Poștele trebuie întotdeauna să țină gata un număr mare de cai pentru serviciul poștei și funcționarilor săi, care nu plătesc nimic, dar cari încă, pentru cea mai mică întârziere, și după toane, bate pe căpitanii de poștă și pe surugii și îi forțează de-a alerga ca niște disperați. Când trece un personaj însemnat, prințul este ținut de a-i procura o trăsură bună și un număr mare din celelalte căruțe. Fiecare servitor ia una pentru el
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și vin și a celor ce merg cu ugeritul, și a celor ce merg fără ugerit...” etc. Relatări despre serviciile poștale din Moldova secolului al XVIII- lea, au rămas și de la misionarul englez Boscowich. Privitor la acest călător și funcționarea poștei, Nicolae Iorga arăta: “Când și când vede câte un călăraș domnesc care duce scrisori la Țarigrad, și curieri de-ai ambasadorilor, căci poșta ambasadorilor cu Turcia se făcea pe la noi. Între alții ... Curierii aceștia mergeau cu cea mai mare repeziciune
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
secolului al XVIII- lea, au rămas și de la misionarul englez Boscowich. Privitor la acest călător și funcționarea poștei, Nicolae Iorga arăta: “Când și când vede câte un călăraș domnesc care duce scrisori la Țarigrad, și curieri de-ai ambasadorilor, căci poșta ambasadorilor cu Turcia se făcea pe la noi. Între alții ... Curierii aceștia mergeau cu cea mai mare repeziciune, aducând știri însemnate, și lumea, când vedea că trece un asemenea călăraș, părăs’a drumul mare și se ascundea în păduri, se înfunda
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
poștal. În războiul Rusiei și Austriei cu Turcia(1787-1792), rușii au ocupat Moldova, iar austriecii Muntenia și o parte din Moldova. Serviciul poștal pus sub autoritatea trupelor de ocupație este folosit excesiv, fără a suporta cheltuielile de întreținere. Căpitanii de poștă, numiți de ruși sau austrieci, luau prin constrângere cai și hrană de la țăranii satelor. Totuși, sub austrieci sau deschis, în primul rând pentru nevoile lor proprii, noi drumuri de poștă: București-Ploiești-CâmpinaPredeal și București-PiteștiCurtea de ArgeșCâineni-Turnu Roșu. Prin poștă se mai
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
folosit excesiv, fără a suporta cheltuielile de întreținere. Căpitanii de poștă, numiți de ruși sau austrieci, luau prin constrângere cai și hrană de la țăranii satelor. Totuși, sub austrieci sau deschis, în primul rând pentru nevoile lor proprii, noi drumuri de poștă: București-Ploiești-CâmpinaPredeal și București-PiteștiCurtea de ArgeșCâineni-Turnu Roșu. Prin poștă se mai puteau expedia, în afară de scrisori, și alte trimiteri: pachete și gropuri, având acces și publicul. După plecarea armatelor străine, au fost numiți Domni: Mihail Șuțu în Țara Românească(1791)și Alexandru
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Căpitanii de poștă, numiți de ruși sau austrieci, luau prin constrângere cai și hrană de la țăranii satelor. Totuși, sub austrieci sau deschis, în primul rând pentru nevoile lor proprii, noi drumuri de poștă: București-Ploiești-CâmpinaPredeal și București-PiteștiCurtea de ArgeșCâineni-Turnu Roșu. Prin poștă se mai puteau expedia, în afară de scrisori, și alte trimiteri: pachete și gropuri, având acces și publicul. După plecarea armatelor străine, au fost numiți Domni: Mihail Șuțu în Țara Românească(1791)și Alexandru Moruzi în Moldova(1792). Starea deplorabilă în care
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Domni: Mihail Șuțu în Țara Românească(1791)și Alexandru Moruzi în Moldova(1792). Starea deplorabilă în care a ajuns serviciul poștal, la determinat pe Domnul Moldovei să-l dea în antrepriză unei companii. Mutat în Țara Românească(1793), Moruzi trece poștele, de sub dependența Marelui Spătar, unui hatman, care să răspundă de acest serviciu. Totodată hotărăște ca poștele să fie date în antrepriză, de la 1 mai 1795. Condițiile antreprizei prevedeau că o parte din personalul necesar, să fie numit de statăhatmanul poștelor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
care a ajuns serviciul poștal, la determinat pe Domnul Moldovei să-l dea în antrepriză unei companii. Mutat în Țara Românească(1793), Moruzi trece poștele, de sub dependența Marelui Spătar, unui hatman, care să răspundă de acest serviciu. Totodată hotărăște ca poștele să fie date în antrepriză, de la 1 mai 1795. Condițiile antreprizei prevedeau că o parte din personalul necesar, să fie numit de statăhatmanul poștelor, beșlii și surugii), iar o parte de antreprenorăcăpitanii de poștă și subordonații lor). Persoanele particulare nu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]