2,904 matches
-
depozite sarmațiene. b) Aspecte pedologice: solul din cadrul rezervației este brun, eumezobazic tipic. c) Aspecte hidrologice: teritoriul rezervației este străbătut de pârâul Rebriceaafluent al Vasluiului care se varsă în râul Bârlad. d) Aspecte climatologice: rezervația se află în ținutul climatic al podișului deluros al Moldovei și anume tipul de clima II Bp 2, adică districtul continental de dealuri acoperite cu păduri caracterizat de ierni aspre cu precipitații de 550-580 mm și amplitudine termică medie anuală de 24°C, temperatura medie anuală: 9
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
estică; pe Râul Bahlui, în amonte de localitatea Pârcovaci. Căile de acces: Localități apropiate: satul Pârcovaci, oraș Hârlău; accesul la rezervație se face pe DN Iași Tg. Frumos, DN Tg. Frumos-Hârlău, DL Hârlău Pârcovaci; DF Pârcovacirezervație. Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Sucevei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: zone umede; geomorfologice: lac; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: habitate de apă dulce/zone umede Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: acumulare artificială
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
pe Dealul Repedea, la 9 km sud de municipiul Iași, în apropierea DN Iași-Vaslui. Căile de acces: localități apropiate satele Pietrăria și Păun, comuna Bârnova; accesul la rezervație se face pe DN Iași-Vaslui, DL 1 km. Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure, pajiști; geomorfologice: podiș; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: formațiuni ierboase/pajiști și arbuști/tufișuri (45%) și stâncării (55%) Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Iași-Vaslui. Căile de acces: localități apropiate satele Pietrăria și Păun, comuna Bârnova; accesul la rezervație se face pe DN Iași-Vaslui, DL 1 km. Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure, pajiști; geomorfologice: podiș; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: formațiuni ierboase/pajiști și arbuști/tufișuri (45%) și stâncării (55%) Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află la limita nordică și vestică a
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: formațiuni ierboase/pajiști și arbuști/tufișuri (45%) și stâncării (55%) Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află la limita nordică și vestică a podișului structural, coborând pe coasta de tranziție spre Câmpia Moldovei; este alcătuită din depozite aparținând sarmațianului superior. Calcarele și gresiile cu Mactra podolica, asociate cu nisipuri, însumează 25 m grosime. Ele stau pe argile și siltite (3-10 m) unde întâlnim exemplare
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
26°54’ longitudine estică; în partea de sud a localității Băiceni. Căile de acces: localități apropiate: sat Băiceni, comuna Cucuteni; accesul la rezervație se face pe DN și CFR Iași-Tg. Frumos, DJ Tg. FrumosBăiceni, DL Băiceni-rezervație. Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Sucevei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: ; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația este amplasată pe versantul vestic al dealului Laiului și dealului lui Viteazu; pot fi diferențiați următorii
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
longitudine estică; pe raza localității Bohotin, în apropierea DN 28 Iasi-Huși, în versantul nordic al dealului Moșna. Căile de acces: localități apropiate: satul Bohotin, comuna Răducăneni; accesul la rezervație se face pe DN Iași-Albița; DL Răducăneni-rezervație. Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pășuni; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: formațiuni ierboase/pajiști și arbuști/tufișuri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
la vest de localitatea Răducăneni, la circa 900 m de intravilanul localității, DE 164 teren neproductiv nr. 98 din tarlaua T3 situat pe stânga Pârâului Pietrei pe versantul nordic al dealului Gorgu (altitudine maximă 269 m). Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pășuni; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Fauna fosilă provine din fosta Mare Sarmatică. Pârâul Pietrei, din perimetrul localității Răducăneni, deschide partea superioară a Basarabianului și Chersonianului bazal, care oferă unele particularități
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
rezervații naturale dirijate). Suprafața: 1 ha Altitudinea: 340 m (maximă), 325 m (minimă) Statutul legislativ (actul de declarare): interes științific național: H.G. 2151/2004 Localizarea geografică: 46°50’41” latitudine nordică, 27°29’30” longitudine estică; pe raza localității Șcheia, Podișul Central Moldovenesc, partea de nord a dealului Fundul Muncelului. Căile de acces: comuna Șcheia Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pășuni; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Caracterizarea generală a ariei protejate: Fauna
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
științific național: H.G. 2151/2004 Localizarea geografică: 46°50’41” latitudine nordică, 27°29’30” longitudine estică; pe raza localității Șcheia, Podișul Central Moldovenesc, partea de nord a dealului Fundul Muncelului. Căile de acces: comuna Șcheia Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pășuni; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Caracterizarea generală a ariei protejate: Fauna fosilă: Depozite basarabiene, nisipuri cu Helix sp. și Unio sp. (”formațiune de Șcheia”). Calcar oolitic cu Mactra podolica. Nisipo
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de argint, de staniu. Deși pacificată în mare parte și colonizată timp de două secole, ea nu se afla în întregime sub control roman. Dacă pe țărmul Iberiei exista multe orașe romanizate, pertea de apus și de miazănoapte, regiune de podișuri și munți, se găsea încă în stăpânirea asturilor și cantabrilor. Prin atacuri repetate ei țineau peninsula într-o permanentă tensiune. În anii 39 î. Hr., 29 î. Hr., 28 î. Hr., s-au dat lupte grele contra acestor populații, dar o totală pacificare
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
în aprilie 1942 și care prevedea ca efortul principal de pe întreg frontul germano-sovietic să se realizeze în sud, pentru a ocupa zone cu bogate resurse minerale și agricole, necesare continuării unui război de durată din partea Germaniei. În cadrul luptelor desfășurate în podișul Donețului, Corpul 6 armată român (Diviziile 1 și 4 infanterie) a fost nevoit să oprească înaintarea trupelor sovietice pe aliniamentul Constantinovka-nord Apolonka, pentru ca în a doua decadă a lunii mai să treacă la ofensivă și să învingă trupele Armatei Roșii
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
încetat războiul împotriva Uniunii Sovietice. La ora 2300, generalul Ghe. Mihail, șeful Marelui Stat Major, a trimis o directivă operativă, prin care a stabilit misiunile trupelor române. Conform acestei directive, Armata 1 română trebuia să ocupe dispozitive de luptă în Podișul Transilvaniei și pe frontiera de vest și sud-vest a țării, pentru a interzice pătrunderea trupelor germano-hortiste. Armatele 3 și 4, aflate pe frontul din Moldova, trebuiau să înceteze focul împotriva sovieticilor și să se replieze spre sud, în vederea intrării în
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
condițiile de relief zonă montană și climă, cantitatea luată are alte valențe. Pentru județele Suceava și Baia, la nivelul anului 1944, fondurile arhivistice nu cuprind date referitoare la pierderi de acest gen. În perioada ianuarie-septembrie 1945, din zona colinară a podișului Fălticeni circumscrisă județului Baia au fost rechiziționate de către trupele Armatei Roșii 28.800 kg de grâu, a căror valoare s-a ridicat la cifra de 5.760.000 lei/2.304 dolari, rezultat ce a situat regiunea imediat după județul
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
orizont de humus de grosime mică, cu întinse suprafețe de păduri de rășinoase mai exact din județul Câmpulung Moldovenesc au fost luate circa 20.980 kg orz, care au totalizat aproximativ 5.045.000 lei/2010 dolari.2 Din zona Podișului Sucevei, din cel mai mic județ al României interbelice, sovieticii au ridicat doar 4.130 kg, care la un preț mediu de 250 lei/kg, însumau 1.032.500 lei/413 dolari.3 În comparație cu anul precedent, în 1945, din cauza secetei
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
făra a fi plătite ca atare sau a se fi lăsat bonuri valorice. Din documentele de arhivă reiese că în această primă etapă, pagube grele au suferit ocoalele silvice Putna, Straja, Solca și Pătrăuți. Situat în zona de contact dintre Podișul Sucevei și Obcina Mare, Ocolul silvic Putna ocupa în 1944 o suprafață de circa 10.847 ha pădure, din care sovieticii și-au însușit o cantitate de 4.500 mc de lemn de foc, apreciată la o valoare de 104
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
Roșii însușindu-și lemn și distrugând o parte din cele 13 reședințe din ocol. Pierderile suferite de acest ocol au fost apreciate la cifra de 34.407.120 lei/13.762,8 dolari.3 Găsindu-se în zona colinară a Podișului Sucevei, Ocolul silvic Pătrăuți ocupa o suprafață forestieră de aproximativ 3.000 ha. Dintr-un proces verbal încheiat la 12 august 1945, la sediul acestui ocol, aflăm care au fost pagubele săvârșite de subunitățile armatei sovietice în intervalul 8 aprilie-12
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
predat de Mareșal lui Hitler cu prilejul vizitei sale la M.C.G. al Wermachtului din 11 februarie...” Cum nu poți scoate pe Niebelungi și pe luptătorii lui Adolf Hitler din Valea Rinului, nici o forță de pe lume nu ne va scoate din Podișul Transilvaniei. Poporul român luptă azi în contra slavismului și a comunismului, dar mâine el va trebui să lupte în contra acelora care i-au luat pământul fără luptă. Transilvania este datoria noastră față de noi înșine și nu va fi un singur român
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
privativă în exprimarea agentivității. BIDJARA Limbă australiană, de tip pama-nyungan, vorbită în regiunea Queensland, (aproape) stinsă. Marcarea ergativă caracterizează numele, iar cea acuzativă, pronumele. BISCAZEN Dialect al BASCEI. BORCH Dialect al limbii RUTUL. BURUȘASKI Limbă izolată, vorbită în văile dintre Podișul Karakoram, între Kashmir și Tibet. 87 000 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de timp și de semantica nominalelor. Flexiune ergativă numai la timpurile trecute. Un nume sau un pronume la singular în poziția A este obligatoriu marcat cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
O. KALAALLISUT − Vezi TUNUMIISUT. KALKATUNGU Limbă australiană aborigenă, de tip pama-nyungan, din regiunea Muntelui Isa, Queensland, stinsă. Numele și pronumele au paradigmă ergativă, iar pronumele clitice, paradigmă acuzativă. KALTUY − Vezi REMBARRNGA. KALULI Limbă papua, vorbită în Papua Noua Guinee (în zona de podiș). 2 000 de vorbitori. Forme superficiale de ergativitate. KANUM Limbă papua, vorbită în Indonezia, aproape stinsă. Forme superficiale de ergativitate. KARTVELIAN Familie de limbi sud-caucaziene vorbite în Georgia și, în grupuri mici, în Azerbaidjan, Turcia și Iran. Cuprinde patru limbi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nr. 39 A din 29 iunie 1990 . Ministrul agriculturii și alimentației, Dinu Gavrilescu Anexă 1 LISTA cuprinzând indicațiile geografice și mențiunile tradiționale, admise spre utilizare în România, pentru vinuri I. Denumiri de origine 1. Vinuri originare din regiunea viticola a Podișului Transilvaniei
ORDIN nr. 86 din 10 septembrie 1998 pentru aprobarea Listei cuprinzând indicaţiile geografice şi menţiunile traditionale, admise spre utilizare în România, pentru vinuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122067_a_123396]
-
Ciurea nu oprește, mers de accelerat Dos Passos Paralela 42, melodramă fața văzută realist a aisbergului, țîgarea 500 amendă! cum nu știi, wəj? țîgara! de-o lu' di zîli n-ai fumat? înalță-te biserică pe Picioru Lupului în trupul Podișului Moldovenesc, parcelă de lumini V 4-7 km Mogoșești, releul de la Bîrnova înfipt cu roșu, ziua cu mingea de radar meteo, bate pînă la Nistru, cald uscat vîntul iernii, răcește netezimea zării, observă faza pe ciclu meteo, fenomenul meteo noapte pădurea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
3, Iezărenii Vechi, Vrănești "Petrom", stîncile Sîngerei-Blocuri, Brejeni 6, Grigoriovca stării pe loc capre și un ied, vaca săracului din România cooperatistă la 1980, diferențialele Imensa Vină Românească, cheia abandon 1940, bucla inclusă în capra 2007, dosul dealurilor cod PIN Podișul Central Moldovenesc, barza singură direcția est, Prepelița prepeliță-capră la trunchi retezat în ras cu solul din unica țară care n-are voie să greșească, partea ei basarabeană planșeul biroului, tăcere, mai ales stăruința să se abțină uitîndu-se toți în somn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
INDIA, VECHI CIVILIZAȚII Aflându-mă în același cadru geografic și timp de mai mulți ani, consider absolut necesar să prezint câteva informații și asupra vechilor civilizații ale Indiei. Acestea sunt cele care s-au dezvoltat în văile indo-gangetice și în podișul Deccan, în fostul Ceylon ținuturi care, pentru cei mai mulți cititori, sunt ale Vedelor, brahmanismului, budismului, ale celor mai rafinate manifestări religioase, ale epopeilor Mahabarata și Ramayana. Vedele constituie un ansamblu de peste 1500 de texte, în care sunt cuprinse cele mai vechi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
funcție. Merge bine cu mielul, ușor condimentat, sau cu frigărui de pui, gătite într-un tandoor (cuptor de lut), cu orice soi de curry, dar trebuie avut grijă de ardeii iuți ș.a. Dacă vrei vin, India are podgorii proprii, în podișul Deccan. Dar, ca și indienii, poți consuma bere locală și apă îmbuteliată. Consumatorul se poate odihni sau relaxa la umbră și să mănânce crevete uriașe la grătar sau pește pomfret gătit cu nucă de cocos din belșug, care ajută la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]