21,807 matches
-
pictorul Vasile). mopete însuși își petrece o bună parte din timp divagând erudit pe teme culturale, citind sau scriind. Uneori îl surprindem scriind chiar poeme despre mopete, cum se întâmplă în secvența mopete și ipostazele. Bănuim și aici o artă poetică mascată, un text în care se face referire la scrierea poemului însuși, de unde nu lipsesc contradicțiile generate de intersectarea mai multor regimuri ontologice și nici subminarea (auto)ironică a statutului, considerat multă vreme privilegiat, al creatorului. Însă aspectul cel mai
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
scrierea poemului însuși, de unde nu lipsesc contradicțiile generate de intersectarea mai multor regimuri ontologice și nici subminarea (auto)ironică a statutului, considerat multă vreme privilegiat, al creatorului. Însă aspectul cel mai semnificativ, caracteristic pentru înțelegerea modului de funcționarea a mecanismului poetic ivănescian, este recursul la o serie indefinită de puneri în abis: "răsturnările" succesive ale lui mopete ne încurajează să bănuim că scrierea are, de fapt, un statut dublu ficțional. Cu alte cuvinte, "cadrul teatral" prezent în orice act ludic, deci
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
așa cum spui tu! se înfierbîntă el. - Ce ai acolo, pe hîrtia aia? }i-ai făcut testamentul? glumi ea, dintr-o dată muiată și cu tonul schimbat, regăsindu-și simțul umorului amar, care-i făcuse faima. - Testamentul, da! Dar e testamentul meu poetic! jubilă Hansi, fericit că venise, în sfîrșit, ceasul să se destăinuie și-și ciupi răsucit mustața, care se cam pleoștise. Făcu doi-trei pași încolo și încoace, monologînd frenetic, fără să-și mai aleagă cuvintele. Tu mă faci cu adevărat fericit
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
expiere și martiraj într-un foarte limpede limbaj al descrierii infernului ca singură obsesie. Autoscrutându-se nevrotic în oglinzile sparte ale realului, o butaforie ireversibil toxică și promiscuă, poetul pare să se delecteze (salveze) amănunțind-o programatic în chip de artă poetică. Aproape toate poemele se structurează în jurul metaforelor morții, sângelui, cenușii, captivității, așadar un repertoriu sumbru în care nu există decât o singură sărbătoare, și-aceea mortală: reciclarea baptesimală a cuvintelor în lumina jerfei de sine: "dar metafora îmi țese haina
Descrierea infernului by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11721_a_13046]
-
nocturnă din Vis de zugrav: ,încerc pe sticla umilă, noaptea, să prind/ infinitele forme și linii", neliniști izvorîte din motivul lui ,Ubi sunt". Cuvintele pierite ,sus în azur, în tăcutul azur", iau cu ele o vîrstă biologică, dar și una poetică. Pînă la Cadavre în vid (1969), publică Echinoxul nebunilor și alte povestiri, o proză fojgăind de veșnicii arhonți, hierofanți și gnomi, mai mult sau mai puțin transfigurați. Există printre desenele lui Hyeronimus Bosch unele care ilustrează perfect aceste ,deliruri" sub
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11580_a_12905]
-
specialist în literatură, dar și pentru că dovedise de-a lungul întregii lui vieți că nu este o persoană recalcitrantă, că se comportă în fiecare împrejurare rezonabil. În fața instanței, Gabriel Dimisianu a explicat sobru, cu demnitatea inalienabilă a profesionistului, că simbolistica poetică nu are nici o legătură cu simbolistica politică și că prin urmare poemul în cauză nu poate fi folosit ca o probă împotriva autorului său. Instanța, intrigată, dezamăgită, a trebuit să țină seama totuși de acest verdict tehnic și poetul a
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
un moment foarte clar umbra mea fonetică se lasă peste tot cu o briză de atingeri câte una sau mai mulți cu limba înfiptă în aer datoria noastră e plăcerea pe cerul gurii stelele apar una după alta acte de poetică netextuală 1 1 bucuria limpede - pasiunea clară - încrederea sinceră - intensitatea diurnă a apropierii - fascinația calmă - liniștea foșnitoare - respirația completă (niște rigori) sertare febrile Sunt numai obosit sunt numai și numai obosit numai locuri triste numai locuri triste & cine ar plânge
corpuri românești by Răzvan Țupa () [Corola-journal/Imaginative/11402_a_12727]
-
doboram digul Olandei și săream în val, mușcând prietenia - lămâie care tot o să rămâie! Ștefan Aug. Doinaș, 26 I 1973 Peste treizeci de ani, un alt poet o asocia pe actuala mea soție la voioșia unei dedicații, pe Opera sa poetică, apărută în două tomuri la Editura Cartier din Chișinău: Pentru Mihaela și Ilie, De la un Emil Brumare, Cu fragedă prietenie, Căci va fi sub pălărie - Și-apoi cine treabă are! Îngerul Emil Brumaru, 19 brumar 2003. Țin să citez și
Ars dedicatoria by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11460_a_12785]
-
despre unele basme, obiceiurile familiale, măștile de priveghi, metamorfoza în folclor, stadiul actual al cântecului popular, motiv și variantă în lirica populară, formalizare în procesul transmiterii informației folclorice, caracterul exogamic al comunității sătești maramureșene, relația dintre gest, ritual și mesaj poetic. A fost coautor al volumelor Folclor din}ara Loviștei (1970) și Folclor coregrafic din Vrancea (1974). Cel puțin într-una din cărțile prozatorului, Periscop (Editura Eminescu, 2003), este foarte prezent și etnologul, cu evocarea anilor în care a fost cercetător
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
am și uitat și moartea a deschis încet fereastra moartea verde și proaspătă ca iarba și în odaia pustie s-a strecurat și la picioarele stăpânului s-a încolăcit Din ultima culegere mazilesciană, Guillaume poetul și administratorul (1983), o artă poetică crepusculară îmi pare a fi ,din aventurile poetului". Din elemente disparate: iarbă, lumânare, limbaj învechit, ferestre sparte, bărci dizolvându-se, păianjeni, lumina lunii, se naște, sub formă de versete, un poem-exasperare. O imagine se impune din cele cinci versete: cea
Frumosul greu explicabil by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11075_a_12400]
-
învechit, ferestre sparte, bărci dizolvându-se, păianjeni, lumina lunii, se naște, sub formă de versete, un poem-exasperare. O imagine se impune din cele cinci versete: cea a unei competiții între iarba care nu încetează să crească în dezordine și actul poetic constând din ,întrebări pregătitoare și întrebări luptându-se cu răspunsul la alte întrebări". iarba crescuse prea înaltă pe șanțuri și nu mai putea fi numită iarbă - și iată un infern al fiecăruia, cu o lumânare și cu un simplu cuvânt
Frumosul greu explicabil by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11075_a_12400]
-
sociale. Viața lui de ins în margine (păstrându-se, totuși, între limitele largi ale decenței: căci avea o slujbă, o locuință, scria și traducea cărți) îi putea doar sâcâi, prin ,indisciplina" ei, pe ierarhii regimului. Dar ei nu deslușeau discursul poetic mazilescian, intrigați doar de ecoul său crescând printre critici și cititori - oricum, autorul nu le trezea reale temeri, l-au tolerat cu prudența necesară. în existența lui Mazilescu vor fi contat: extrem de riguroasa lui creație, lumea scriitoricească (și artistică, în
Frumosul greu explicabil by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11075_a_12400]
-
noastre sovietice"3). Parodia dedicată lui Dan Deșliu îl surprinde pe autor la "casa de creație", răsfoind complezent catalogul său de imagini: - Să-nvolbur pe strune un aprig poem își spune cu șoaptă șoptită. Deci fără zăbavă în sprijin să chem Poetica mea recuzită. Veniți-mi în preajmă voi, sute și mii De flamuri, drapele și steaguri, Să fluture-a voastre văpăi purpurii Pe-a versului falnice praguri. Și voi buciumați-mi mărețul avînt, Sirene, ciocane, baroase, Spre slăvi să se-nalțe
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
hrănesc voința de a fi implicat în multe și de toate și îi potolesc o sete nestăvilită de a cunoaște; dar într-un mod cu totul propriu, care ține de structura sa mentală și de aspirațiile lui, să le spunem poetice, unde intervine artistul, condeierul, omul literei incitante, chiar șocante adesea, tributar contemporaneității din care nu se poate sustrage, dovedindu-se totodată capabil s-o depășească. Atunci surprinzi la el ironia, simțul parodic, blamul derizoriului, mușcătura plină de orgoliu și de
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
în a suplini lipsa raportării întocmai la realitate. Realitatea concretă intră astfel în opoziție cu realitatea imaginară, fără ca ultima s-o trădeze propriu-zis, pentru că acționează un proces de substituire căruia nu-i scapă mobilul esențial: acela de a servi adevărul poetic, punându-l în slujba unei cauze prin excelență nobile. Și aceasta pentru că e vorba nu numai de artă, ci și de intemperiile destinului uman cu accidentele sale. Ca să fie mai limpede și totodată concis ceea ce vreau să-i împărtășesc cititorului
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
români, începând cu balada publicată de V. Alecsandri în 1853 și de Fr. W. Schuster în 1862, și la slavi numeroase atestări, iar o serie de opinii semnalaseră, la noi, situația de excepție, ca vechime, semnificație mitică și ca valoare poetică a baladei Soarele și Luna. Lucian Blaga atrăsese atenția că plăsmuiri de asemenea anvergură conțin virtualități ale unor creații majore: "Recitiți, de exemplu, legenda poetizată Soarele și Luna din colecția șG. Dem.ț Teodorescu și veți găsi viziuni prin nimic
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
informată în toate secțiunile ei, convinge în demonstrația și în demersul ei comparatist (autorul își arătase virtuțile de comparatist și în Meșterul Manole. Contribuție la studiul unei teme de folclor european, I-II, 1973-1997), că aceste creații, prin ideile lor poetice, filozofice și etice, prin originalitatea față de legendele extraeuropene și față de cântecele sud-slave înrudite tematic, prin bogatul fond de cunoștințe culturale datând din primele secole ale Evului Mediu, prin marea lor circulație pe un areal mai mare decât acela al Mioriței
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
în jurul căror sfărâmături, rar a reușit să înflorească un gând, ca în cutremurătoarea atmosferă a maeștrilor care "ușor ca din cutie scot lumile din haos" și epocile le-nșiră ca "mărgelele pe ață". Nemulțumirea exegetului se îndreaptă deci spre tehnica poetică blagiană, sesizată de altfel cu justețe, care conferă fluxului poetic un ritm sincopat complet diferit de patosul și cadența imnică de anvergură unică a versurilor poeților cehi (mai ales ale lui Béezina), la care ne vom referi în cele ce
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
ca în cutremurătoarea atmosferă a maeștrilor care "ușor ca din cutie scot lumile din haos" și epocile le-nșiră ca "mărgelele pe ață". Nemulțumirea exegetului se îndreaptă deci spre tehnica poetică blagiană, sesizată de altfel cu justețe, care conferă fluxului poetic un ritm sincopat complet diferit de patosul și cadența imnică de anvergură unică a versurilor poeților cehi (mai ales ale lui Béezina), la care ne vom referi în cele ce urmează. Otokar Béezina este considerat cel mai important poet spiritualist
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
vibrație intelectuală al acesteia e dat de năzuința de a depăși lumea fenomenală și de a reconstitui totalitatea și plenitudinea misterioasă a universului. Misterul, "taina universului", l-a atras și pe Béezina, constituind unul din motivele principale ale creației sale poetice. începând cu primul său volum, Depărtări tainice, se conturează imaginea unui Béezina dezamăgit, nesatisfăcut de realitate, a unui Béezina care se întoarce spre lumea spiritului, năzuind spre o fuzionare cu "Taina Universului". în egală măsură, cei doi creatori sînt înrudiți
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
român n-a trăit o dramă spirituală la fel de acută ca cea a poetului ceh. Cei doi creatori au reinventat fiecare în felul lui tragedia, ajungând, în cele din urmă, la un soi de seninătate care le permite desfășurarea unui flux poetic remarcabil, deși complet deosebit. La Béezina, înțelegerea legii tainice a armoniei universale conferă anvergură cosmică poeziei, abstractizând-o și dezumanizând-o în același timp. Viziunea poetului român e mai echilibrată, în sensul că la el spaima apocaliptică și aspirația spre
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
ce s-au născut Din dragoste, cîntam să-mi mîngîi trudiții frați, și-n mulțumirea că le zîmbisem, am crezut." Voința egoistă a individului s-a topit într-un elan magnific al tuturor. Ideea comuniunii mistice a sufletelor e concretizată poetic în ultimul său volum, Mâinile, în imaginea mâinilor formând un lanț magic care încinge pământul. în schimb, singura poezie de iubire cu adresant concret este la Béezina poezia Mama, care începe astfel: "Mîhnită ca o păcătoasă trecu prin viață biata
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
natură divină, ea este misterioasă, ermetică, e numită Runa, este una din minunile "corolei de minuni a lumii", cea mai frumoasă dintre ele ("minune", "sălbatica mea minune", "pustiitoare minune"). Iată deci că unele repere comparatiste referitoare la cele două universuri poetice puteau fi găsite. Nu era vorba însă, ca în demonstrația lui Soricu, de influențe și împrumuturi, ci de paralelisme posibile între spirite afine și totuși atât de deosebite.
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
la esențele poeziei pure. Ideile sale se opun mișcării moderniste, și aici scriitorul împărtășește conduita ,Gândirii", mai degrabă a gândirismului, dar el nu simplifică raportul dintre tradiție și inovație și nu absolutizează rolul specificului național. Un vast orizont de cultură, poetică în primul rând, îi asigură lui Ion Pillat o înaltă perspectivă istorică și estetică, ceea ce face ca opiniile sale, cu toată opoziția față de modernism, să fie pătrunse de un extraordinar bun-simț și de o înțelegere nuanțată a lucrurilor. Autorul volumului
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
să precizeze autorul - nu este decât o imitație superficială, un calc mincinos, care nu corespunde niciodată cu sufletul nostru adânc, o plantă de hârtie fără rădăcini, respinsă de glia ancestrală." Clasic prin structura sa interioară, fără nici o aderență la experiențele poetice ale secolului XX, Ion Pillat consideră, în ultimă instanță, că ,spirit modern și tradiție se completează armonic, fiindcă ele sunt două laturi ale unui și același fenomen vital, pe când Ťtipěculť" se identifică ușor cu Ťmodernismulť imitator, reprezentând amândouă un fenomen
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]