1,140 matches
-
doritori de îmbogățire imigrau numeroși la Atena unde erau însărcinați cu menținerea ordinii publice, fiind pentru aceasta hrăniți și plătiți de cetate. Odată întorși acasă cu economiile strânse, deveneau la rândul lor factori de elenizare. a devenit posesie a regelui pontic grec Mitridate al VI-lea din Pont... Regatul Bosforului a devenit client al imperiului Roman...
Regatul Bosforului () [Corola-website/Science/331634_a_332963]
-
la gravura”, galeria Podul București-1992 expozițiile colective organizate în București:la galeria Orizont, galeria Simeza, galeria Căminul Arteiexpoziția ``Transparente`` galeria Podul București-grafică, Muzeul de Artă din Tulcea-gravură, Muzeul gravurii din Bistrița-1984 Grafică Muzeul de Artă din Tulcea-1982 gravura, sala Dalles-1981 „Pontica” Constantă-1980 Salonul de gravura, Muzeul de Artă din Tulcea-1979 Salonul de pictură și grafică Colectivă, Botoșani-1978 Salonul de desen și acuarela, sala Dalles București-Gravură, sala Dalles București-1977 gravura,Muzeul de Artă Cluj-Salonul de grafică Brașov-expozitie de "Ex libris" Satu Mare-Centenarul
Cornelia Daneț () [Corola-website/Science/332456_a_333785]
-
turița mare ("Agrimonia eupatoria"), ghizdei ("Lotus angustissimus"), ghizdei de sărătură ("Lotus tenuis"), flocoșele ("Lychnis coronaria"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), salvie de câmp ("Salvia pratensis"), pochivnic ("Asarum europaeum"), zăvăcustă ("Astragalus exscapus transsilvanicus"), albăstriță ("Centaurea ruthenica"), brândușă (din specia "Bulbocodium versicolor"), stânjenei pontici ("Iris pontica"), spânz ("Helleborus purpurascens"), vulturică ("Hieracium alpinum"), târtan ("Crambe tataria"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), didițelul ("Pulsatilla alba"), jaleș ("Salvia nemorosa"), otrățelul bălților ("Aldrovanda vesiculosa"), lintiță de apă ("Lemna minor"), broscăriță ("Triglochin palustris"), mălaiul cucului ("Luzula luzuloides
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
Agrimonia eupatoria"), ghizdei ("Lotus angustissimus"), ghizdei de sărătură ("Lotus tenuis"), flocoșele ("Lychnis coronaria"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), salvie de câmp ("Salvia pratensis"), pochivnic ("Asarum europaeum"), zăvăcustă ("Astragalus exscapus transsilvanicus"), albăstriță ("Centaurea ruthenica"), brândușă (din specia "Bulbocodium versicolor"), stânjenei pontici ("Iris pontica"), spânz ("Helleborus purpurascens"), vulturică ("Hieracium alpinum"), târtan ("Crambe tataria"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), didițelul ("Pulsatilla alba"), jaleș ("Salvia nemorosa"), otrățelul bălților ("Aldrovanda vesiculosa"), lintiță de apă ("Lemna minor"), broscăriță ("Triglochin palustris"), mălaiul cucului ("Luzula luzuloides"), rotunjoară ("Glechoma
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
Șopârla de pădure sau șopârla de luncă, șopârla pontică (Darevskia pontica, cu o denumire mai veche Darevskia praticola pontica, Lacerta praticola pontica) este o șopârlă din familia lacertide ("Lacertidae") răspândită în sud-estul Europei (România, Bulgaria, Serbia, Grecia, Turcia europeană) și în vestul Caucazului (Georgia). În România se găsește în
Șopârlă de pădure () [Corola-website/Science/334019_a_335348]
-
Șopârla de pădure sau șopârla de luncă, șopârla pontică (Darevskia pontica, cu o denumire mai veche Darevskia praticola pontica, Lacerta praticola pontica) este o șopârlă din familia lacertide ("Lacertidae") răspândită în sud-estul Europei (România, Bulgaria, Serbia, Grecia, Turcia europeană) și în vestul Caucazului (Georgia). În România se găsește în sud-vestul și
Șopârlă de pădure () [Corola-website/Science/334019_a_335348]
-
Șopârla de pădure sau șopârla de luncă, șopârla pontică (Darevskia pontica, cu o denumire mai veche Darevskia praticola pontica, Lacerta praticola pontica) este o șopârlă din familia lacertide ("Lacertidae") răspândită în sud-estul Europei (România, Bulgaria, Serbia, Grecia, Turcia europeană) și în vestul Caucazului (Georgia). În România se găsește în sud-vestul și sud-estul țării - Banat (Plavișevița, Dubova-Ogradena, Băile Herculane, Coronini
Șopârlă de pădure () [Corola-website/Science/334019_a_335348]
-
Șopârla de pădure sau șopârla de luncă, șopârla pontică (Darevskia pontica, cu o denumire mai veche Darevskia praticola pontica, Lacerta praticola pontica) este o șopârlă din familia lacertide ("Lacertidae") răspândită în sud-estul Europei (România, Bulgaria, Serbia, Grecia, Turcia europeană) și în vestul Caucazului (Georgia). În România se găsește în sud-vestul și sud-estul țării - Banat (Plavișevița, Dubova-Ogradena, Băile Herculane, Coronini, Zlatița, Mehadia, Nadrag
Șopârlă de pădure () [Corola-website/Science/334019_a_335348]
-
să slujească fără a se deosebi întru nimic de sclavi” (Legile, VII, 805). Cunoscător direct al realităților de la țărmul Mării Negre, Ovidiu (sec. I î.Hr.-I d.Hr) scria despre femeile geților: „... ele știu să rabde de foame și de sete” (Pontica, I, 2, 87), sau că „... pisează darurile (zeiței) Ceres și pe vârful capului duc ulcioare grele de apă” (Pontica, II, 8, 10-12). Povestind despre obiceiurile celților, sciților și tracilor, Strabon scria că „...femeile muncesc și ele la câmp și de îndată ce
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
Mării Negre, Ovidiu (sec. I î.Hr.-I d.Hr) scria despre femeile geților: „... ele știu să rabde de foame și de sete” (Pontica, I, 2, 87), sau că „... pisează darurile (zeiței) Ceres și pe vârful capului duc ulcioare grele de apă” (Pontica, II, 8, 10-12). Povestind despre obiceiurile celților, sciților și tracilor, Strabon scria că „...femeile muncesc și ele la câmp și de îndată ce au născut, îi slujesc pe bărbați, punându-i să stea culcați în locul lor. Adesea ele nasc la muncile câmpului
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
Aflat într-o cafenea din portul Pireu chiar înainte de sosirea zorilor, naratorul, un tânăr intelectual grec, rememorează o întâmplare petrecută cu un an mai înainte în același loc. Prietenul său, Stavridakis, pleca în Caucaz pentru a-i ajuta pe grecii pontici (cunoscuți în acea regiune sub numele de greci caucazieni) care erau persecutați, adresându-i-se naratorului, ce-l însoțise în port, cu apelativul ironic de „șoarece de bibliotecă”. Dornic să-și învingă propria slăbiciune și să cunoască viața, tânărul intelectual
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
românești culte și populare și a susținut pe scena Teatrului Național Satiricus „I.L.Caragiale” din Chișinău, în 21 martie- Ziua Mondială a Poeziei și 22 martie, recitalurile Recitindu-l pe Eminescu - La steaua care-a răsărit și Ovidiu - Tristele și Ponticele, dedicat împlinirii a 2000 de ani de la moartea lui Ovidiu la Tomis. Referindu-se la recitalul Ovidiu - Tristele și Ponticele, Irina Nechit unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați comentatori teatrali din Moldova, în cotidianul „Jurnal de Chișinău” din 24
Emil Boroghină, Doctor Honoris Causa al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice de la Chișinău by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105668_a_106960]
-
Mondială a Poeziei și 22 martie, recitalurile Recitindu-l pe Eminescu - La steaua care-a răsărit și Ovidiu - Tristele și Ponticele, dedicat împlinirii a 2000 de ani de la moartea lui Ovidiu la Tomis. Referindu-se la recitalul Ovidiu - Tristele și Ponticele, Irina Nechit unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați comentatori teatrali din Moldova, în cotidianul „Jurnal de Chișinău” din 24 martie 2017, scria următoarele: “Emil Boroghină i-a făcut o onoare publicului de la Chișinău prezentând în premieră, pe 22 martie
Emil Boroghină, Doctor Honoris Causa al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice de la Chișinău by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105668_a_106960]
-
unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați comentatori teatrali din Moldova, în cotidianul „Jurnal de Chișinău” din 24 martie 2017, scria următoarele: “Emil Boroghină i-a făcut o onoare publicului de la Chișinău prezentând în premieră, pe 22 martie, Tristele și Ponticele lui Ovidiu. Scrise cu mai bine de 2000 de ani în urmă, versurile unuia dintre cei mai mari poeți ai lumii au puterea de a alunga, ca niște torțe, întunericul de pe tărâmul pruto-nistrean ce mai pare învăluit de invincibila noapte
Emil Boroghină, Doctor Honoris Causa al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice de la Chișinău by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105668_a_106960]
-
ținuturi depărate, glaciale, dușmănoase. Și noi, care ne simțim exilați pe un pământ care ba e al nostru, ba nu mai e al nostru, nu putem decât să ne înghițim lacrimile, ascultând jelaniile lui Ovidiu-Boroghină. Atât de actuale, Tristele și Ponticele, atât de vii, izvorâte din răni care încă nu s-au închis și vor mai înflori peste veacuri. Poetul/actorul ne spune o dată și încă o dată și mai repetă, nu obosește să repete cât de mult îl doare despărțirea de
Emil Boroghină, Doctor Honoris Causa al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice de la Chișinău by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105668_a_106960]