3,622 matches
-
Zeci de profiluri de intelectuali începând de pe la 1900, profesori de la Liceul Internat din Iași, figuri din „ambianța universitară” de la București și Paris (contactele cu Faguet, doctoratul), relațiile cu diverși scriitori înainte de război urmate de portrete și scene din viața literară postbelică (în special climatul de la cenaclul Sburătorul) se succedă în reconstituiri pe bază de anecdotism psihologic și de portretistică morală. Prima constatare e că metoda din mai vechile „figurine” nu suferă modificări importante; de altminteri, L. a simțit nevoia unor precizări
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
mai cu seamă articole și studii despre scriitorii bucovineni din secolul al XX-lea. Colaborează Mircea A. Diaconu (Iulian Vesper. Destin și poetică, Mircea Streinul și literatura bucovineană, Poezia iconaristă, Destinul poetic al lui George Drumur), Ștefan Hostiuc (Poezia română postbelică din nordul Bucovinei: generații și paradigme), Adrian Dinu Rachieru (Traian Chelariu sau Rafinamentul clasicist), Mihai Cimpoi (Refuzul frontierei. Portret Ion Vatamanu) ș.a. Mai puține la număr sunt lucrările de sinteză consacrate istoriei literare din epocile precedente, cum sunt cele semnate
GLASUL BUCOVINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287291_a_288620]
-
Elegii și epigrame, LCF, 1994, 25; Horea Poenar, „Periplu”, ST, 1994, 9; Gheorghe Grigurcu, Un contemplativ, CNT, 1994, 43; Iulian Boldea, Un alt început, VTRA, 1997, 5; Al. Cistelecan, Povara de cuvinte, VTRA, 1999, 8; Iulian Boldea, Literatura română târgmureșană postbelică, „Târnava”, 2000, 1-3; Ioan Arieșanu, Miniaturi critice, O, 2000, 4; Ana Cosma, Scriitori români mureșeni, Târgu Mureș, 2000, 60-61. E.M.
GHIŢULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287274_a_288603]
-
redactor la revista „Luceafărul”. Funcționar, din 1992, în Ministerul Culturii, între 1994 și 1996 a fost atașat cultural la Ambasada României din Beijing. A debutat cu versuri în gazeta „Viața Buzăului” (1951). Poetul reprezintă un adevărat „caz” al literaturii române postbelice, fiind lăudat și negat cu încrâncenare egală; eventualul adevăr trebuie căutat, ca întotdeauna, la mijloc. G. ilustrează tipul bardului care își asumă misiunea revelării unor lucruri profunde și grave, de genul acelora care definesc simbolic un grup uman, o etnie
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
primele romane, adoptă tehnica de construcție romanescă a lui Camil Petrescu. Ca și în Patul lui Procust, Doamna din Întoarcerea bărbaților focalizezază atenția tuturor personajelor masculine, rezultatul fiind un portret mozaicat. Romanul surprinde atmosfera de o irepresibilă debusolare, caracteristică perioadei postbelice, când noua ordine nu e altceva decât sursa unor continue mistificări. Romanul Lumina din adâncuri (1988) certifică talentul de povestitor al lui G., care construiește secvențe narative prin îmbinarea descrierilor ample cu stilul colocvial, asamblate printr-o temă recurentă în
GHILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287263_a_288592]
-
Tata și toți ai mei sunt captivi. Stau de veghe la moartea patriei mele. România nu mai există. Sunt fără țară. Exilat.”) Din Iugoslavia, împreună cu soția, pleacă spre Apus, traversând Europa Centrală, și timp de doi ani face experiența lagărelor postbelice. În 1947 se află la Heidelberg, unde se înscrie la o facultate teologică, apoi, după mai multe încercări de trecere clandestină a graniței franceze, ajunge la Paris (1948), unde, pentru moment, se integrează emigrației românești și activității desfășurate de intelectualii
GHEORGHIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
la falimentarea celei mai mari părți a economiei românești. Marea noutate adusă de acest Cod al Muncii era securitatea aproape absolută a locurilor de muncă, ce devenea o obligație a patronatului. Japonia a practicat o asemenea politică socială în perioada postbelică, prin celebra sa tradiție a „angajării pe viață”, urmare a tradiției feudale a responsabilității suzeranului față de vasalul său, dar nu a reglementat-o. România a reglementat o securitate a locurilor de muncă extrem de ridicată (chiar dacă nu pe viață), dar nu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cuvinte, țara devine mai bogată), dar prosperitatea populației întârzie. Alte elemente de infrastructură, precum educația și sănătatea, se dezvoltă mai greu, întârziate în cea mai mare măsură de veniturile extrem de reduse ale celei mai mari părți a populației. Tranziția perioadei postbelice, care a început chiar mai devreme de izbucnirea primului război mondial, a fost și ea orientată spre occidentalizarea țării, dar de data asta s-a concentrat asupra unui alt mijloc presupus a asigura prosperitatea, și anume industria și capitalul autohton
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în societate. Dacă urmărim ce s-a întâmplat în societatea românească postcomunistă într-o perioadă de 8 ani, între 1992 și 2000, prima indicație pe care o obținem este aceea că, în ciuda evoluțiilor oscilante, între anul celei mai mari crize postbelice (1992) și anul relansării economiei (2000), economia românească a avut o creștere semnificativă, de la 1.240 $ la 1.680 & pe cap de locuitor, adică de 35%. Această creștere a fost inegal distribuită între cei mai bogați și cei mai săraci
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
să argumenteze că piața irosește resursele și că planificarea de tip socialist este forma „naturală” către care evoluează piața. Cel de-al doilea război mondial, cu economiile sale „planificate” pentru perioada conflictului militar, părea a susține acest argument. Evoluțiile economico-sociale postbelice păreau să-l infirme. Disputa mai continuă și astăzi, într-o formă însă mult dezechilibrată de înfrângerea practică a comunismului real de către capitalismul real, începând cu 1989. Toată această dezbatere teoretico-ideologică a avut însă slabe implicații asupra dezvoltării atât a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
la fel de normali, care, înainte de toate, își vedeau de viața lor de zi de zi. De altfel, pentru multe milioane de oameni, mai ales pentru țăranii săraci care reprezentau majoritatea populației din mediul rural, trecerea de la capitalismul perioadei interbelice la comunismul postbelic nu a adus cu sine o schimbare semnificativă în viața de fiecare zi, cu excepția schimbărilor din relația cu autoritățile. În timp, au avut loc o serie de schimbări și evoluții tehnologice care au ajuns și în mediul rural, dar care
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Freud, Eduard Benes, Thomas Mann, Bruno Walter, Schalom Asch, Stefan Zweig ș.a.). Tot așa se explică faptul că „spiridușul de la Brighton”, cum a fost numit, a obținut pentru noua serie a magazinului „Adam” colaborarea unora dintre somitățile culturale din epoca postbelică. SCRIERI: Notații critice, București, 1928. Ediții: Urmuz, Complete Works, Londra, 1967. Repere bibliografice: Perpessicus, „Notații critice” de Miron Grindea, CU, 1928, 1304; I. Plug [Ion Pas], Pe marginea cărților, „Lupta”, 1928, 2135; În vizită la redacție. Publicistul Miron Grindea, TBR
GRINDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287366_a_288695]
-
și răbdătoare în viață, „căutând lucruri remarcabile, din care să se poată scoate oricând câteva pagini corecte, curgătoare”. În Trenul de noapte (1989) balanța înclină vizibil către viață. Trei dintre cele patru povestiri, de dimensiuni variabile, cantonează în satul ardelenesc postbelic. O lume care păstrează aderențe intertextuale vizibile, coborând în timp până la Ioan Slavici. De mai mari proporții - aproape o nuvelă -, Spovedania are în centru un destin epic de tip romanesc. În acest text autorul dovedește că a trecut pe la școala
GROSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287369_a_288698]
-
economic croită și minuțios șlefuită. Spovedania, Adolescent sau OZN au ca decor lumea măruntă, periferică, ternă a celorlalți optzeciști, unde totul fierbe la foc mocnit, cu flacără mică. Este lumea mizeră, sordidă, lipsită de orizont, adeseori abrutizată a satului transilvan postbelic, unde se macină destine de intelectuali blazați. O deviere notabilă în raport cu norma epică de acum este bucata care dă și titlul volumului, Trenul de noapte, apropiindu-l pe G. de aceia dintre comilitonii săi care (în special în ultimii ani
GROSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287369_a_288698]
-
1919, sub numele de Universitatea Comunistă Sverdlov, unde funcționau două facultăți, una pentru „muncă sovietică” (administrație de stat), cealaltă pentru „muncă de partid” (Mele, 1989, pp. 57-58). Ele constituiau temelia Învățământului superior de partid care s-a răspândit În perioada postbelică În Europa de Est. Școlile KPD Dacă primele forme de Învătământ adresat muncitorilor au apărut În Germania la sfarsitul veacului al XIX-lea, abia după primul război mondial este posibil să se vorbească de școli propriu-zis politice. De la constituirea să, În 1919
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
caracterului distinctiv, de „elită”, al exilului. Comparația, jenantă pentru un exil În mare parte anticomunist, cu istoria PCR poate fi dezvoltată, În măsura În care exluderea din exil a unor grupuri pe criterii politice, etnice ori „culturale” poate aminteșe supărător de politică epurărilor postbelice succesive prin care partidul comunist și-a asigurat monopolul puterii. Exilul este abordat În mod curent din două perspective interdependențe, politică și intelectuală. Tema exilului s-a impus ca obiect de cercetare În conjunctură ulterioară schimbărilor intervenite după 1989, precum
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și Întrajutorare În exil și În ce măsură exilul a contribuit la transmiterea unui model cultural, amenințat Într-un fel sau În altul de politică nu doar culturală din țară. Mă refer bineînțeles mai cu seamă la o anumită perioadă istorică, cea postbelică. Ce filiere și filiații s-au impus și perpetuat prin exil? Numai o istorie socială a exilului poate răspunde la asemenea Întrebări. Operația de deconstruire a pseudo-noțiunii de exil nu este una polemică și nu contestă intensitatea trăirii unor experiențe-limită
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ilustrat lunar”. Articolul-program, Ce voim să facem..., semnat „Lectura pentru toți” (dar redactat de director), anunță inaugurarea în România a noului gen de publicație - magazinul literar, asociind scrisul cu imaginea fotografică și situându-le manifest în pulsul intens al momentului postbelic din țara reîntregită: „Neamul românesc trece printr-o prefacere uriașă. Aproape cincisprezece milioane de români se vor înfrupta din binefacerile unei vieți de stat comune și din fagurele unei limbi pe care n-au putut-o înăbuși atâtea veacuri de
LECTURA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287767_a_289096]
-
cel mai luminos al istoriei întregului nostru neam” pe care „mulți l-au hulit”, dar care se cuvine preamărit, cântat și idealizat „în eroii lui umili și în căpeteniile lui destoinice”. „Programul nostru e mare”, suna concluzia, dar în indigența postbelică, „mijloacele materiale mici”. Modeste se vor dovedi și resursele literare angajate în realizarea programului. Cu poezie colaborează G. Caïr, Radu Cosmin, Ion Al-George, Ion Sân-Georgiu, Alexandrina Scurtu, G. Rotică, Constantin și Cezar Titus Stoika; prezențe mai pregnante: Elena Farago (cu
LECTURA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287767_a_289096]
-
căuta în paginile ei.[...] Să nu ni se ceară ceea ce nu voim să dăm deocamdată.” În penultimul număr apărut, Lovinescu semnează un scurt preambul, Anul al doilea, care e, de fapt, un epilog anticipat. Invocând persistența „tenace” a greutăților economice postbelice, se prevede dispariția presei culturale: „Asistăm la asasinarea cugetării tipărite. În curând, orice publicație culturală va deveni imposibilă.” G.O.
LECTURA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287767_a_289096]
-
de foc, ST, 1990, 11-12; Adrian Popescu, Discursul „răsturnat”, TR, 1991, 39; Micu, Scurtă ist., II, 392-393; Munteanu, Jurnal, VI, 107-110; Andrei Țurcanu, Bunul simț, Chișinău, 1996, 127-143; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 225-226; Andrei Langa, [Leonida Lari], în Literatura română postbelică. Integrări, valorificări, reconsiderări, Chișinău, 1998, 549-557; Popa, Ist. lit., II, 1193-1194. M.C.
LARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287747_a_289076]
-
director al revistelor „Contrapunct” (1990) și „Observator cultural” (2000), fondator și președinte al Asociației Scriitorilor Profesioniști din România (1993). Debutează în 1978, cu un grupaj de versuri, la „Luceafărul”. Figurează în volumele colective Cinci (1982), Desant ’83, Experimentul literar românesc postbelic (1998), a coordonat lucrarea Scriitori români din anii ’80-’90. Dicționar bio-bibliografic (I-III, 2000-2001). Alături de Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Mariana Marin și Alexandru Mușina, L. este prezent în volumul Cinci cu poezie de tip avangardist, în care gustul pentru
LEFTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287770_a_289099]
-
o preocupare constantă de a clarifica în context românesc conceptul cultural postmodern în constituirea și dimensiunile sale esențiale. SCRIERI: Cinci (volum colectiv), pref. Nicolae Manolescu, București, 1982; Globul de cristal, București, 1983; Alexandru Ivasiuc. „Păsările”, București, 1986; Experimentul literar românesc postbelic (în colaborare cu Monica Spiridon și Gheorghe Crăciun), Pitești, 1998; A Guide to Romanian Literature. Novels. Experiment and the Post-Communist Book Industry, Pitești, 1999; Recapitularea modernității. Pentru o nouă istorie a literaturii române, Pitești, 2000; Postmodernism. Din dosarul unei „bătălii
LEFTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287770_a_289099]
-
scrierilor lui Negruzzi, informație analizată riguros, prelucrată eficient și integrată într-o sinteză interpretativă de referință. Experiența publicistică, îndeosebi cea a cronicarului literar, i-a înlesnit lui L. apropierea profitabilă de literatura actuală, în prim-plan situându-se proza românească postbelică, domeniu căruia i-a consacrat două volume intitulate generic Prozatori contemporani (1984, 1989). Cel dintâi se referă la ce au publicat după război Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu, Ion Marin Sadoveanu, G. Călinescu, Geo Bogza, precum și la începuturile și la consacrarea
LEONTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287780_a_289109]
-
reportaj la foileton” a lui Geo Bogza, sunt puse „sub semnul realismului” textele lui Marin Preda, Titus Popovici, Nicolae Velea și sub acela al barocului romanele lui Eugen Barbu, Dumitru Radu Popescu și Fănuș Neagu. Această panoramă a prozei românești postbelice este întregită de prezentarea „romanului problemă” al lui Alexandru Ivasiuc. Comentariul, articulat la text, dar și la context (evoluția prozei românești), se ordonează în jurul structurilor narative și tipologice, făcându-se remarcat și printr-un echilibru între analiză și privirea de
LEONTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287780_a_289109]