1,547 matches
-
asupra televiziunii de stat și a mass-media (Gallagher, 2004, p. 112). Adresând un mesaj paternalist și jucând cartea unui "naționalism lipsit de jenă", după cum îl descrie T. Gallagher (2004, p. 114), FSN a repurtat o victorie triumfală în primele alegeri postdecembriste. Ion Iliescu, candidatul FSN, a obținut un scor de 85,1 la sută din voturi, devenind astfel președintele României din primul tur de scrutin. La alegerile legislative, FSN a obținut 66,31 de procente din totalul de voturi exprimate, asigurându
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
impresionante. Spre exemplu, în anul școlar 1988/1989, populația școlară era cifrată la 5.562.631 (incluzând copiii de grădiniță, elevii din școlile primare, gimnaziale, liceale, profesionale, precum și studenții), iar rețeaua de unități școlare număra 27.975 de școli. Regimul postdecembrist a moștenit întreaga infrastructură instituțională și bază materială consolidate în anii național-comunismului, modificările operate survenind mai degrabă la nivelul calitativ, al conținutului educațional. Capotarea regimului comunist în decembrie 1989 a scos la suprafață criza structurală subzistentă într-o formă latentă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politic în spațiile și unitățile de învățământ. Fără niciun dubiu, legislația extirpă componenta ideologiei comuniste, înzestrând sistemul educativ cu un mecanism defensiv împotriva politizării și partinizării de orice natură. Jumătatea comunistă a național-comunismului a fost astfel lichidată din filosofia educațională postdecembristă. În schimb, jumătatea naționalistă nu doar că a fost conservată in integrum, ci a fost chiar supralicitată compensativ. Art. 3 al. 1 din Legea din 1995 fixează printre scopurile supremele ale învățământului rolul său în "păstrarea identității naționale"25. Funcția
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
limbile materne) (art. 120, al. 2). Obligativitatea limbii române și a studierii Istoriei românilor și Geografiei României reflectă politica de românizare a comunităților minoritare, revigorând proiectul interbelic de omogenizare etnico-lingvistică a populației statului-națiune român. Pe lângă epurarea componentei ideologiei comuniste, legislația postdecembristă propune încă alte două inovații, care de fapt sunt restituții interbelice: i) reintroducerea obligativității învățământului religios, și ii) reînființarea învățământului particular. Art. 9, al. 1 al Legii din 1995 introduce religia pe durata întregului învățământ preuniversitar: "Planurile învățământului primar, gimnazial
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de-ale sale în titluri precum " Fiecare în rândul cetei sale": pentru o teologie a neamului (Editura Christiana, 2003) sau Teologie și filosofie: publicistică (1922-1944) (Editura Episcopiei Giurgiului, 2010). În privința literaturii religioase care a irumpt pe piața cărții în perioada postdecembristă un inventar exhaustiv este aproape imposibil de întocmit. Cert este că literatura religioasă a cunoscut o creștere spectaculară în noul climat spiritual configurat în urma prăbușirii ateismului oficial de stat promovat de autoritățile comuniste. Totodată, Biserica Ortodoxă Română, odată emancipată din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unica depozitară instituțională a spiritualității românești. Reapărând pe scena publică în calitate de autoritate morală și călăuză spirituală în vreme de criză, BOR a favorizat totodată tendințele ultranaționaliste ale românismului ortodoxist de sorginte interbelic, ale cărui pulsații reîncepeau să anime suflarea intelectuală postdecembristă. Dezbărată de controlul statal represiv, BOR și-a redescoperit vocația naționalistă, devenind în scurt timp platforma instituțională care a servit coagulării tendințelor extremiste și a viziunilor de extremă-dreapta în politica românească. Asocierea dintre extrema dreapta și BOR nu este deloc
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1989), etnicii români s-au contra-mobilizat creând propria lor organizație politică cu caracter exclusivist etnic. La 1 februarie 1990 este înființată la Târgu Mureș Vatra Românească, organizația care a deschis drumul naționalismului etnic și a extremismului de dreapta în politica postdecembristă. Prin oficiosul său Cuvântul Liber, Vatra Românească a difuzat public pe plan local anti-maghiarismul ca ideologia sa fundațională. Demn de menționat este că Ion Iliescu, autocaracterizat drept "emanația revoluției" din 1989, s-a numărat printre membrii fondatori ai Vetrei Românești
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dreapta din peisajul politic postcomunist. Crearea celor două blocuri politice (UDMR, respectiv Vatra Românească cu apendicele său PUNR) au introdus o falie etnică în comunitățile transilvane, alimentând totodată temerile naționaliștilor de peste Carpați cu privire la pericolul maghiar la adresa unității naționale. Etnicizarea politicii postdecembriste începută prin regrupările etnice în jurul UDMR și Vatra Românească au antamat tensiunile interetnice care vor răbufni în sângerosul conflict consumat pe străzile orașului Târgu Mureș în martie 1990. Devenită un incubator al extremismului naționalist, politica românească se îmbogățește în iunie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în martie 1990 reprezintă episodul cel mai tensional. Amorsarea și escaladarea conflitului interetnic din Târgu Mureș a făcut subiectul analizei întreprinse de C. Goina (2000), care a urmărit suita "punctelor de inflexiune" care au marcat procesul de etnicizare a politicii postdecembriste a cărui climax s-a exprimat prin luptele stradale dintre români și maghiari. Analiza procesuală a etnicizării relevă celeritatea cu care etnia s-a impus în mentalul colectiv și în discursul public ca schemă identitară supremă (identity frame). Dacă în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
serie de momente critice a căror succesiune a condus către conflictul etnic stradal soldat cu șase morți (trei români și trei maghiari) și peste două sute de răniți: i) etnicizarea discursivă recursul la discursul și categoriile etnice de către mass-media și politicienii postdecembriști în căutarea de legitimitate politică; ii) etnicizarea societății civile în curs de emergență apariția organizațiilor civice și politice maghiare (Uniunea Democrată Maghiară din România UDMR, Uniunea Democratică a Tineretului Maghiar MADISZ); iii) etnicizarea posesiunii simbolice a orașului și a instituțiilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu platforma de dreapta, cum ar fi pe flerul populistic al liderului său George Becali partidele tradiționale de extrema dreapta, PRM și PUN se află într-un picaj susținut. Ascensiunea fulminantă și decăderea spectaculoasă a extremei dreapta românești în politica postdecembristă este ilustrată elocvent de rezultatele oficiale ale alegerilor legislative (parlamentare) în intervalul 1992-2012. Tabel 32. Rezultatele alegerilor parlamentare ale partidelor de extremă dreapta, 1992-2012 Anul PRM PUNR PNG Senat (%) Camera Deputaților (%) Senat (%) Camera Deputaților (%) Senat (%) Camera Deputaților (%) 1990 2,15
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
entitate politică singulară și unitară); Dreapta: D.C. Giurescu et al., 2006, coperta II (harta României include atât "Basarabia" [actualmente Republica Moldova], cât și Cadrilaterul, exprimând cartografic tentația iredentismului românesc îmboldită de ideea mitică a unității) Același manual, expresie a naționalismului istoriografic postdecembrist, vorbește despre "Revoluția [Română] de la 1848-1849" (Scurtu et al., 1999, p. 50). Insistând asupra unității revoluției pașoptiste, textul difuzează ideea că "programele de la Iași, Blaj, Brașov, Islaz, Cernăuți și Lugoj [...] au fost "declarațiile de război" ale forțelor novatoarea (sic!) ale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
latinitatea de origine occidentală și ortodoxia răsăriteană" (Mitu et al., 1999, p. 13). Addenda postcomunist. În deplin acord cu legea actualizării politice a memoriei colective, imaginea sancționată statal asupra trecutului românesc a fost acomodată noii condiții socio-politice a societății românești postdecembriste. Iradiindu-se în straturile profunde ale conștiinței istorice românești, trei noi idei inter-relaționate s-au impus ca principii organizatoare ale memorie naționale post- comuniste: democrația ca principiu evaluativ, Europa ca noul cadru de referință (spațial, istoric, axiologic, civilizațional) în locul autohtonismului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
introducerea în programele de învățământ a "educației civice" ca sedativ la adresa țâșnirilor etnicității. La fel cum construcția societății comuniste a fost acompaniată de eforturile noului regim politic de inculcare a unei "conștiințe socialiste" în locul conștiinței naționale, edificarea noii ordini democratice postdecembriste a inclus în proiectul său socio-politic amorsarea unei "conștiințe civice". Sub raport structural, aceleași procese sunt puse în mișcare, prin care constructorii politici ai noii ordini (fie că e vorba de societatea națională a sfârșitului de secol XIX, societatea socialistă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
regimului comunist în decembrie 1989 a produs efecte minimale asupra restructurării memoriei elaborate în național-comunism, din care au fost extirpate doar stridențele evident comuniste. În compensație, etnicitatea a fost complet reabilitată pe fondul resurgenței pasiunilor etnice în politica românească imediat postdecembristă. Gestiunea politică a trecutului se face în termeni similari gestiunii național-comuniste. Memoria postcomunistă, articulată în prima fază a tranziției românești de la totalitarism înspre democrația de tip liberal stă sub semnul rezidualității și inerției; vii) prefaceri semnificative în modul de raportare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Într-un factor de progres social, iar dacă ierarhizarea este corectă societatea Își apără șansele de progres Împotriva agresiunii subiectivității». Sunt În egală măsură dezavuate promovările gratuite pe criterii subiective ca fiind contraproductive, din păcate situații frecvent Întâlnite În perioada postdecembristă, ceea ce a condus la o pletoră de profesori și instituții de Învățământ superior, mai degrabă orientate spre criterii comerciale decât spre cele științifice și adaptate nevoilor reale ale societății. În acest context este greu ca studentul să părăsească statutul de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Împlinirea destinului biologic și social al omului, În scurta lui trecere prin această lume concretă, limitată atât de drastic Între cele două momente cruciale ale existenței, naștere și moarte, și Împlinit totuși În concret prin familie. Îndemn pentru prima generație postdecembristă „Priviți trecutul cu mândrie, recunoștință și Înțelegere, Trăiți prezentul cu demnitate și responsabilitate, Făuriți viitorul cu dăruire, Încredere și speranță”. În fiecare an luna iunie este marcată de un eveniment cu adânci semnificații pentru tineretul țării, pentru sistemul educațional și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
formării noilor generații nu s-ar produce. Și nu În ultimul rând părinților care trăiesc astăzi emoția primului pas important În devenirea copiilor lor. Nu ne rămâne decât să ne alăturăm și noi tuturor celor care felicită această primă generație postdecembristă, tuturor celor care privesc către ea cu Încredere și speranță și urează acestor tineri un drum fericit În viață cu Împliniri și realizări care să-i bucure În primul rând pe ei și În egală măsură pe cei care i-
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de stat. Indiferent de motivație trebuie de știut că singurul criteriu urmărit de operatorul privat este profitul și nu eficiența sau performanța așa cum În mod ipocrit se pretinde În text, iar exemple de acest gen În viața economico-socială a României postdecembriste avem destule. Numai că aici efectele se rasfrâng dramatic asupra valorii celei mai de preț din existența unei națiuni sănătatea și viața. Sunt domenii din sistem cum ar fi; inspecția sanitară de stat, programele de sănătate și mai ales medicina
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
foucaultiană, fiindcă te întrebi: ce poate fi rescrierea altceva decât parodierea, imitarea ironică, adică "reprezentare-joc"? (Orice s-ar zice, din istorie nu poți ieși, ci doar să spui despre ea toate trăsnăile de pe lume!). Cu asemenea sofistică, reformatorii învățământului românesc postdecembrist au eliminat din programele de liceu criteriul diacronic în studierea literaturii, în favoarea celui atemporal, tematic (introdus, altminteri, și în studierea istoriei), încât elevul are acum dreptul să încurce epocile, să le ignore, localizând cu seninătate pe Marin Preda în secolul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
marii tăi oratori patriotarzi. Pișa-m-aș pă toate cuvintele mari / pe care lumea le păstrează doar pentru tine (O noapte cu patria). Lovind în patrie, mafioții pot jubila liniștiți în portmodernismul lor globalist. Partea grozavă a lucrurilor în România postdecembristă, cum se vede și din exemplul dat, e că intelighenția s-a dovedit atât de pervertită, iar, pe de altă parte, atât de aservită puterii și ideologiilor de tip political correctness, încât a produs o serie de "teleintelectuali" ideologi ai
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
și arată suficientă inteligență spre a surprinde, cu oarecare nedumerire, câteva dintre paradoxurile postmodernismului autohton. "Tzara" (nu Tristan!) este deopotrivă România și Republica Moldova, tânăra simțindu-se a fi produsul "paideic" atât al școlii sovietice moldovenești, cât și al universității românești postdecembriste. Cu Ernest Gellner într-o mână și cu Leon Wieseltier în alta, autoarea crede că poate "deconstrui" ideea de patriotism românesc, fără a-i citi pe Eminescu, Blaga, C. Rădulescu-Motru, Mircea Eliade sau Constantin Noica. Nu i-a citit, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
niciodată dimensiunea profundului, iar Andrei Pleșu a scris cărți precum cea Despre îngeri, temă transmodernistă, prin excelență. Cu Omul recent 205, H.-R. Patapievici a lăsat impresia unei Kehre, de felul celei heideggeriene, în mult construita și mediatizata lui carieră postdecembristă. Cartea a fost un veritabil best-seller, stârnind o mare vâlvă mediatică. Adevărul e că Patapievici nu e lipsit de talent literar și de o sprinteneală a ideilor, calități capabile să producă bune simulacre de filosofie. În Omul recent, există o
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
când va birui și culturalicește ca postmodernism. Se pare că tocmai conceptul culturii de masă din socialism a înlesnit apariția postmodernismului în țările Estului fără suportul postmodernității. Această situație insolită a dus și la rapida lui "clasicizare" când societatea românească postdecembristă a părut că intră în postmodernitate. Deja s-au scris multe lucrări menite să fixeze identitatea unui curent cultural care a avut oroare de identitate. Demne de semnalat sunt contribuțiile lui Marin Mincu N. Manolescu, Liviu Petrescu, Al. Mușina, Daniel
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
a poetului le-a rămas inaccesibilă. Și, foarte probabil, nu e vina lor fiindcă C. D. Zeletin n-a fost un poet de succes în contextul istoric în care a creat. Și nici măcar pentru cei 15 ani de libertate culturală postdecembristă. În proletcultism, el scria poeme pentru o cu totul altă eră decât cea socialistă și, deci, nici măcar nu se putea pune problema să fie tipărit; în "neomodernismul" anilor '60-'70 și în postmodernismul optzecist, el a dat impresia unui "întârziat
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]