1,543 matches
-
de invidiat! Provocare amicală Forumiștii nu doresc să creadă că lumea presei a început și se termină cu ei. De aceea, aniversarea lor de 30 de ani, gândită pentru 15-16 mai, este și formatul primei reuniuni naționale a revistelor studențești postdecembriste, sub genericul „Zilele presei studențești”. „Zilele” încep cu o expoziție de presă studențească (vernisată joi, 15 mai, la ora 10, la Universitatea de Vest), urmată de o întâlnire-dezbatere între jurnaliștii-studenți și cei consacrați (cu începere de la ora 17, la Casa
Agenda2003-19-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281004_a_282333]
-
aurorală - și, desigur, inegalabilă - justifică, în viziunea lui Preda, o întreagă producție literară tot atât de aurorală. Și de - fără urmă de dubiu - inegalabilă. Că, încercând să recitim acum paginile pe atunci glorioase, rezultatul se dovedește catastrofal, e deja un autosuficient clișeu postdecembrist. Că însă, uneori, pe nepusă masă, realitatea pare să ne contrazică asemenea așteptări, e un fapt. Să nu-l respingem, doct, cu ochii închiși! Fiindcă tocmai pe acest interval tulbure - anii 1945 - 1947 - se întemeiază volumul lui Petre Solomon, Paul
Obsedanții ani by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8229_a_9554]
-
zi cu zi. De departe spre aproape încearcă să îmbine, într-un discurs prin excelență realist, construit contrapunctic și mizînd pe convențiile autenticității, radiografia exactă a unui sentiment extrem de puternic (la limita obsesiei) cu aceea a societății românești ante- și postdecembriste. Proiectul este, fără doar și poate, ambițios, dar resursele de inventivitate epică se dovedesc, nu de puține ori sărace, iar personajele și evenimentele nu reușesc întotdeauna să capete relief (în parte și din cauza lipsei de inventivitate stilistică); nu este însă
Un roman al ratării by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15238_a_16563]
-
la un loc, și anume să cosmetizeze un morman de cadavre, o economie falimentară și o politică antinațională dusă de Partidul Comunist. Un om orchestră, adesea regizor, scenarist și actor, Sergiu Nicolaescu rămâne autorul Epopeii Naționale în perioada comunistă și postdecembristă, cel mai prolific regizor, în cele din urmă un fenomen cultural. O analiză a operei sale cinematografice va trebui să devină și o analiză de sistem, pe care regizorul l-a reprezentat la toate nivelurile.
Gloanțele oarbe ale Comisarului Moldovan by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4016_a_5341]
-
într-un prezent continuu în care nu se încheagă nici o amintire." (p. 76) Să sperăm că senzația unui prezent continuu în care nimic nu se încheagă nu e chiar simptomul pierderii puterii de evocare a autorului. Căci, în comparație cu vîrtejul lumii postdecembriste, atmosfera cărții lui Dan Ciachir aduce cu plimbarea lină pe culoarele unui muzeu cu planșe cînd exotice, cînd apăsătoare, în chenarul cărora cititorul se regăsește într-o măsură mai mare sau mai mică. Oricum, o lume irepetabilă a cărei trăsătură
Bilanțul amintirilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8024_a_9349]
-
însumi este un exercițiu textual fragmentar datat, ca de altfel și , Comoara e o povestire care te face nostalgic după Slavici și Gala Galaction, Live Color Pictures from the West Coast și Cele șapte trepte ale uitării sunt în stilul postdecembrist al lui Cristian Teodorescu, doar Un foc din întuneric merită citită, povestire pe care n-o mai rezum pentru a păstra un minim mister față de proza lui Dumitru Ungureanu. Una peste alta, fără a fi un volum detestabil și lipsit
Cum se dezbracă o femeie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11716_a_13041]
-
de greu ne-ar fi fără momentele vesele cu parlamentari...; din știri și reportaje tv, aflăm că multe săli de clasă au fost transformate, și în această toamnă, în câmpuri de bătălii crâncene, în timp ce autoritățile, cu profesionalism, jucau oina, model postdecembrist, aruncându-și pisici moarte; directoarea Școlii Centrale din București, doamna Svetlana Bodnăraș, declară cu indolență unui reporter tv că l-a sunat pe polițistul care tocmai ieșise din proximitate pentru a-i spune că în școală se afla un infractor
Dezlegarea lui Haralampy la pălincă... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11043_a_12368]
-
cum învățăm, dar esențial este ce învățăm. Cu părere de rău trebuie să spun că în momentul de față nu se învață mai nimic în școala de toate gradele. E destul să-i vedem și auzim la televizor pe școliții postdecembriști, să ne aruncăm o privire pe rezultatele concursurilor de titularizare sau de suplinire ale dascălilor tineri, să tragem cu urechea la cum și ce se vorbește pe stradă și la altele asemenea ca să ne convingem de dezastrul din școala românească
Reforma școlii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3547_a_4872]
-
despre edițiile din clasici în nr. 31; despre ediția Arghezi în nr. 27, Bacovia în nr. 34, Rebreanu în nr. 39). Am urmărit în mod deosebit (și voi urmări în continuare) aparițiile acestei colecții, pentru că este cel mai important proiect postdecembrist de editare academică a clasicilor (coerent, sistematic, eficient). Începând din 1999 și până la mijlocul acestui an, au apărut 47 de volume, într-un format stil "Pleiade", pe o hârtie foarte bună, la Editura Univers enciclopedic, căreia i s-a asociat
Opere fundamentale în ediții de referință by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12426_a_13751]
-
înainte". Aceștia doreau ca, fără a-și primejdui situația confortabilă din țară, ce impunea, evident, și bune raporturi cu autoritățile, "a se pune bine" și cu diaspora. Au păstrat, ca să zicem așa, un echilibru al balanței pînă după instaurarea cîrmuirii postdecembriste în tabăra căreia n-au șovăit a trece imediat și care, ca răsplată le-a acordat importante funcții în țară sau în străinătate, de miniștri sau de diriguitori ai unor impozante instituții culturale. Doina Cornea i-a propus "colegului" în
Mărturiile Doinei Cornea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7177_a_8502]
-
subiectul remanierii, ci doar se fac planuri pentru Mișcarea Populară. Ceea ce ar fi cu totul lipsit de sens, odată ce o formațiune nouă nu ar face decât să preia pasivul guvernării, în măsura în care e legată de Emil Boc, cel mai impopular premier postdecembrist. Președintele Băsescu, care nu ar supraviețui la Cotroceni în cazul unei majorități USL, este mai interesat decât PDL în relansarea în sondaje a partidului. Baronii locali, care știu că au asigurat un loc de muncă și după 2012, nu sunt
Ultima oră. Băsescu a trimis PDL mutarea în plic. Update:Boc a refuzat discutarea ei () [Corola-journal/Journalistic/47389_a_48714]
-
destul de complicat și destul de riscant să crezi. După 1989, Norman Manea s-a mai întors o dată acasă, în 1997, dar impresiile au fost sumbre. Regăsirea patriei nu a avut nimic sentimental sau idilic, nici măcar ceva cât de cât pozitiv. România postdecembristă era grevată de păcate ideologice și morale de care părea că nu e capabilă să scape vreodată. Între aceste păcate, antisemitismul rezidual avea o persistență insidioasă. Cum Norman Manea a denunțat imediat după 1990, în eseul Felix culpa, poate prea
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]
-
poate prea devreme pentru o societate democratică insuficient structurată, simpatia legionară a lui Mircea Eliade, exegetului i s-a părut că a fost întâmpinat cu multă reticență, poate chiar suspiciune. Scriitorul a povestit experiența imposibilei rezonanțe afective cu mediul românesc postdecembrist în autoficțiunea din Întoarcerea huliganului (2003; ed. II, 2006). Întoarcerea de atunci a însemnat regăsirea justificării de a fi plecat în 1986. Antisemitismul ascuns din perioada comunistă devenise explicit în perioada postdecembristă. Atunci, în 1986, opțiunea era a unui cetățean
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]
-
povestit experiența imposibilei rezonanțe afective cu mediul românesc postdecembrist în autoficțiunea din Întoarcerea huliganului (2003; ed. II, 2006). Întoarcerea de atunci a însemnat regăsirea justificării de a fi plecat în 1986. Antisemitismul ascuns din perioada comunistă devenise explicit în perioada postdecembristă. Atunci, în 1986, opțiunea era a unui cetățean căruia îi este afectată libertatea de exprimare. În 1997, justificarea de a rămâne în America era a unui scriitor evreu ce se întâlnea în România cu un mediu cultural ce i se
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]
-
au talent pentru business. Alții însă nu au. Și atunci, prin "tunurile" date în timpul campaniilor electorale speră să se mențină la conducere, raportând consiliilor de administrație imensele succese la mâncatul rahatului. Felul greșit în care s-a constituit presa românească postdecembristă era inevitabil să ducă la astfel de situații, în cel mai bun caz "confuze". Nu știu ca la vreunul din ziarele din România să existe o netă distincție între sectorul redacțional și cel administrativ. În Occident, în lumea presei normale
Etica schiziodă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12712_a_14037]
-
de Mircea Eliade (2002), avându-l mereu ca reper citabil în celelalte scrieri când s-a adus vorba de...romanul interbelic), Eugen Ionescu, Vintilă Horia, Virgil Ierunca, Matei Călinescu, Monica Lovinescu, Paul Miron, Bujor Nedelcovici, Sanda Stolojan. 5. Jurnalele perioadei postdecembriste identifică scrieri de profil, semnate: Andrei Pleșu, Mircea Cărtărescu, Gheorghe Crăciun, Florin Manolescu. De fapt, Gh. Glodeanu a alcătuit un Jurnal de cărți, minuțios citite (cum ar fi spus profesorul meu Romulus Munteanu), punându-le în malaxorul inventarierii preferabile, în
Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
lansau zvonuri și scriau rapoarte, au acum la dispoziție pagini de ziare, cei ce se ocupau de spargerea anturajelor îi acuză acum de colaborare cu Securitatea pe cei ce au luptat pentru deconspirarea Securității ș.a.m.d. În cadrul acestui proces postdecembrist au existat și anticomunști construiți în laborator. Acest moment al condamnării comunismului a fost un moment al adevărului." În același număr, Teodor Baconsky scrie articolul intitulat " O dreaptă mărturisire", în rîndurile căruia își motivează cu sinceritate convingerile de dreapta: "De vreme ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9908_a_11233]
-
lucrări pe adresa ce le va fi comunicată de către comisar Romică Moise, director al Editurii M.A.I. , la numerele de telefon 021-3137663, fax 021-3112430 sau prin e-mail editura@mai. gov. ro. Acțiunea romanelor trebuie să se petreacă, obligatoriu, în România postdecembristă. Câștigătorul va primi Premiul Special al Salonului internațional de carte juridică, civică și polițistă, iar romanul său va fi publicat la Editura M.A.I. din presa vremii acum... 100 de ani „Carmen Sylva e titlul unei broșuri apărute în tipografia
Agenda2004-41-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282963_a_284292]
-
iluzii și a construi castele de nisip este că toxinele inoculate de filmul de propagandă, antiintelctualismul ignar, antioccidentalismul nevrotic, militantismul xenofob, patriotismul de operetă, mediocrația și refuzul meritocrației, alergia la sensibilitate și la diferență au generat efecte vizibile în societatea postdecembristă, au otrăvit mintea unor generații, au întreținut climatul favorabil reinstaură rii unei noi ordini totalitare. Cartea lui Cristian Tudor Popescu constituie și o reflecție morală, nu doar estetică, asupra descalificărilor noastre existen- țiale, rezumată elocvent de ultima replică din Reconstituirea
Iluziile pierdute ale filmului românesc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4973_a_6298]
-
cea exterioară, obiectivă, a evenimentelor), altele înnodate succesiv pe scara istoriei social-politice (lumea veche și liberă, a familiei de stirpe nobilă și bogată a danei, reconstituită indirect, lumea comunistă, cu toate mizeriile și dramele ei, cunoscută direct, dar și aceea postdecembristă, haotică, mai degrabă sugerată). "Poetica" nerigidă a volumului, care presupune reconstrucția, din cioburile memoriei individuale, a unei Atlantide scufundate în apele trecutului, este dezvăluită chiar de scriitor: "regula acestor însemnări tocmai aceasta este - să mă descurc de unul singur, fără
Un căutător al Luminii by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/7158_a_8483]
-
-l remarce. La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Parchetelor Militare, a fost primită și înregistrată o Plângere penală îndreptată împotriva regimului comunist din România, pentru crime comise înainte de 1989, dar și pentru fărădelegi datând din perioada postdecembristă. Inițiativa a avut-o neobositul Cicerone Ionițoiu, fost deținut politic, istoric și - titlu pe care îl merită foarte puțini dintre noi, cei de azi - erou al luptei cu amnezia. I s-au asociat oameni de mare autoritate morală, animați de
Ierarhizarea răului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10303_a_11628]
-
mele, cu triunghiurile doar mai puțin ferme.” (p. 257) O scurtă glosă pe marginea unei posibile întrebări: de ce a decis Constanța Buzea să-și publice tocmai acum acest prim volum memorialistic? În orice caz, nu din motive conjuncturale. Vremea dezvăluirilor postdecembriste a trecut de mult. {i oricum, nu în dezvăluiri stă centrul de greutate al Creștetului ghețarului. Sigur că au și ele o pondere, că în ordine imediată au de ce interesa. Dar mi-amintesc versuri din Netrăitele (I și II) absolut
Un document interior by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6572_a_7897]
-
dacă nu toate, foarte multe dintre problemele sale i s-au tras de la faptul că Traian Băsescu nu i-a subestimat forța de adversar politic”, a afirmat Ponta. Acesta a mai menționat că statutul PSD, de cel mai important partid postdecembrist, se datorează, în primul rând, lui Ion Iliescu și apoi lui Adrian Năstase. La observația că funcția deținută de către Adrian Năstase anterior întemnițării sale, aceea de președinte al Consiliului Național, este vacantă Ponta a răspuns: „Nu s-au făcut și
Ponta: mă voi sfătui cu Năstase, după eliberarea sa by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/39386_a_40711]
-
se adaugă o rostire fermecătoare ce nu se obține din compendii ori dicționare. Adică nimic altceva decât „Comédii la porțile Orientului“, cea mai recentă carte a lui Andrei Pleșu. E zugrăvită însăși România nudă, dezbrăcată de orice fard, a perioadei postdecembriste: „O Românie haotică și delirantă, ambiguă și abruptă, hazlie și inconsecventă. Un spațiu al candorilor și al conivențelor, al farafastâcului pompos și al formei fără fond“. Andrei Pleșu: Comédii la porțile Orientului. Editura Humanitas, București, 2005. 25,00/250 000
Agenda2005-29-05-timpul liber () [Corola-journal/Journalistic/283967_a_285296]
-
încă președinte al Academiei Române. Eu însumi, multă vreme victimă a unor idei primite de-a gata, aș fi scris altfel atunci decît acum. Ar merita, cîndva, studiate pe larg și la rece condițiile în care s-a dezvoltat maniheismul „estetic” postdecembrist, cu consecințe toxice asupra lumii noastre literare. Una dintre victimele de prim-plan despre care volumul de față depune mărturie a fost, alături de regretații Valeriu Cristea și Marin Sorescu, Eugen Simion însuși, stigmatizat multă vreme ca „apolitic” pentru simpatiile față de
Editura Timpul mărturisirii by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4528_a_5853]