1,577 matches
-
un cîmp mai larg, pe care diferențele de opinii sînt de-a dreptul spectaculoase: "Cît de fragil e conceptul pe teren românesc o spune scepticul și răzvrătitul Alexandru Mușina. El constată, și orice exagerare folosește demonstrației, că pentru Mircea Cărtărescu, postmodernist e doar Mircea Cărtărescu, pentru Florin Iaru, postmoderniști sînt poeții «Cenaclului de Luni», pentru Cristian Livescu textualiștii, pentru Ion Bogdan Lefter, toți poeții generației ^80, iar pentru Nicolae Manolescu, nici mai mult nici mai puțin decît toți poeții contemporani valoroși
Subistorie și supraistorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13981_a_15306]
-
opinii sînt de-a dreptul spectaculoase: "Cît de fragil e conceptul pe teren românesc o spune scepticul și răzvrătitul Alexandru Mușina. El constată, și orice exagerare folosește demonstrației, că pentru Mircea Cărtărescu, postmodernist e doar Mircea Cărtărescu, pentru Florin Iaru, postmoderniști sînt poeții «Cenaclului de Luni», pentru Cristian Livescu textualiștii, pentru Ion Bogdan Lefter, toți poeții generației ^80, iar pentru Nicolae Manolescu, nici mai mult nici mai puțin decît toți poeții contemporani valoroși, de la Ion Gheorghe la Mircea Cărtărescu". Ca să vezi
Subistorie și supraistorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13981_a_15306]
-
vizionar. Sînt atâtea volume fără un proiect coerent și o idee, măcar, urmărită de dragul cititorului, dacă nu al poeziei; pagini amorfe în care, oricît ai săpa, nu vei ajunge nicăieri; versificări ce acoperă, sub un bombasticism modernist ori un minimalism postmodernist, o deplină platitudine a gîndirii poetice producătoare. Generația '80 a adus în poezia noastră tocmai reflecția asupra actului creator, desfășurată ca un spectacol în sine, pe durata derulării poemului. Autorul refuză postura orfică și își arată cu delectare instrumentele, ingredientele
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
Puncții, encefalograme, radiografii, alături de postfața prețioasă și emfatică a lui Al. Cistelecan), se pot desprinde multe poeme ce rezistă cu brio și după douăzeci de ani de la data scrierii lor. Această validitate explicîndu-se nu printr-un avans general către modelul postmodernist și printr-o așa-zisă epuizare a modernismului înalt, ci, mai simplu, prin investiția de talent, inteligență și expresivitate întoarsă pe care autorul a făcut-o în anii săi creativi. După care, venind Revoluția, poetul n-a prea mai scris
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
s.m.). Antologia pune în evidență o poetică a superficialului, a exteriorului, secundarului, abundenței, pitorescului, considerate derizorii sau neluate în seamă în sine de moderniști, ci doar în măsura în care erau încărcate cu o semnificație în schimb intens cultivate și sincer respectate de postmoderniști. În cazul ultimilor sosiți, tumultul existențial îi acaparează cu o rapacitate ieșită din comun, făcându-i sclavii obiectelor și dispozițiilor de moment. Dar poezia Magdei Cârneci nu are numai funcția de "expunere" în sensul de trecere în revistă, de răsfoire
Poetica magnoliei by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17176_a_18501]
-
ce a știut să se salveze din mocirla conformismului. Sexualitatea aproape animalică a scenelor de început e contracarată de puritatea flash-urilor din copilărie, iar iubirea curată pentru un cvasinecunoscut devine un argument temeinic pentru "cumințirea" profitabilă, potrivit și finalului postmodernist - puzzle de amintiri și reflecții insolite. Nu puține sînt peliculele cantonate la granița cu patologicul, indiferent de zona geografică a mapamondului subminat de alienare. Incitat deopotrivă de sofisticatul spirit analitic al lui Resnais, dar și de austeritatea semnatarilor Dogmei '95
Toronto, ediția "de argint" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16704_a_18029]
-
mai exista un istoric capabil să redacteze, de unul singur, o astfel de sinteză copleșitoare. E puțin probabil ca epoca noastră sufocată, pe de o parte, de „experți” ai câte unui domeniu îngust, pe de alta, de belferi cu ambiții postmoderniste, să mai producă un intelectual la care spiritul enciclopedic, curiozitatea intelectuală neobosită și stilul seducător să coexiste la asemenea înălțime. În 2008, Tony Judt a adunat într-un volum masiv o parte din cele mai importante studii și articole publicate
Brave old world (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5663_a_6988]
-
de fină încât adesea aproape că dispare. Așa se întâmplă în Fluviata sau Căciula Care Mușcă, cartea lui Irimia Bălescu, apărută la Editura Cartea Românească. Autorul trasează mitologia unei localități imaginare, care se vrea a fi o satiră cu inflexiuni postmoderniste a realităților sordide din perioada comunistă și cea de după 1989. Si, într-adevăr, latura sordidă este surprinsă în toată plinătatea ei: personaje mărunte, purtând adesea nume cacofonice de o transparență naivă, se perindă prin paginile cărții, prinse într-o pletoră
Kitsch și cacofonie by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14539_a_15864]
-
astăzi, la cursul pe care l-ați propus, și la care am remarcat maniera foarte liberă a discuției, bazată pe o erudiție evidentă, vă situați între mai multe texte diferite. Acest fenomen al intertextualității, are legătură și cu programul zis postmodernist... El exista și înainte... Știu, însă era vorba mai degrabă de studiul influențelor, al izvoarelor etc. în ce ar consta, așadar, transformarea acestor studii tradiționale în direcția a ceea ce se numește "intertextualitate"? Intertextualitatea nu are nimic de-a face cu
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]
-
cușcă de vrăbii". În colecția de antologii ,Literatura basarabeană în secolul XX", inițiate de Editura ,Știința-Arc" din Chișinău, Nicolae Leahu realizează o antologie a poeziei basarabene. Începe cu Alexei Mateevici și Pan Halippa, trece prin toate perioadele - interbelică, proletcultistă, neomodernistă, postmodernistă (delimitările nu sunt marcate în antologie) - și ajunge până la poeții cei mai tineri, debutați la sfârșitul secolului XX, în anii '90. Acoperă deci un secol întreg, cu toate fluctuațiile. Un studiu introductiv al lui Nicolae Leahu explică procesul istoric al
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]
-
basarabean, inteligent și inventiv. Semnalez doar că mă aflu în contradicție de opinie cu Alex. Ștefănescu, care crede că basarabenilor ,nu le stă bine să profeseze postmodernismul" (p. 270). Invit, pentru edificare, la lectura a doi dintre cei mai talentați postmoderniști basarabeni: Arcadie Suceveanu și Emilian Galaicu-Păun. Ar mai putea fi și alții. Dacă în cadrul postmodernismului valorile poetice din cele două părți ale Prutului sunt sensibil apropiate (cu excepția lui Cărtărescu, fără un echivalent), în sfera neomodernismului dezavantajul poeziei basarabene mi se
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]
-
discutați însă tot nesistematic. Și despre această „școală” care a întruchipat, consideră Gabriela Gheorghișor, „ipostaza postmodernismului «de seră», hiper-manierist și apolitic”, nu avem un mare studiu sistematizator. Lipsea apoi o lucrare care să facă legătura, în amănunte, între „târgovișteni” și „postmoderniștii programatici ai generației 80”, branșați, aceștia, mai mult decât primii, la experiențele culturale apusene din veacul XX. Potrivit colecției în care a fost editată, cartea Gabrielei Gheorghișor trebuia deci să fie o lucrare de doctorat, ceea ce și este, adresată cu
O carte despre M. H. S. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5224_a_6549]
-
bănuiala că n-am avea politicieni a devenit realitate. Avem, pe de o parte, oamenii de aparat, gen Iliescu, Miki Șpagă etc. - pentru că n-o să credem că hăis-cea-ul care le ocupă timpul se numește politică! Activitatea lor e doar aplicarea postmodernistă a tacticilor, șmecheriilor și manipulărilor îndelung exersate de vechii tovarăși staliniști. Pe de altă parte, avem veleitarii. Veleitari cu vederi autoritarist-totalitare și veleitari mânuitori de discurs democratic. Dacă în prima categorie intră un Adrian Năstase, într-a doua își are
Victimele coerenței by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14347_a_15672]
-
se arcuiește, se contorsionează, / își trece printre coapse brațele a disperare / ca să zboare uliul deasupra a tot ce are. Nu mai știu care-i pasărea, care-i Lili...". De altfel, clasicii ne surprind mereu prin intuițiile lor moderniste și chiar postmoderniste. Dacă ultima Scrisoare a lui Negruzzi este compusă într-o curată limbă "spargă", Odobescu practică și el, cu naturalețe, intertextualismul, instalîndu-se mimetic în modele pe care le secătuiește de expresivitate în folos propriu. Ludic, ironic, înnobilînd prin virtuozitate și erudiție
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12740_a_14065]
-
mai importantă decât literatura, ba chiar o „producea”. După aceea s-a făcut tăcere până ce, recrudescență a teoriei, ne-am înecat în postmodernism. Nimeni nu prea știa ce înseamnă, sau știau prea mulți, fiecare altfel. N-are importanță. Nu erai postmodernist, nu existai. Acum, de la o vreme, respirăm. Următoarea năvală poate n-am s-o mai prind.
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2696_a_4021]
-
citit pe Vonnegut, Barth, ultima carte a lui Andrei Codrescu sau pe Mircea Cărtărescu, mai ușor va fi să înțelegeți, decît să reeditați pe cont propriu, reacția criticului american. Pynchonianismul de care e contaminată o bună parte din literatura numită postmodernistă a slăbit, inevitabil, tocmai vlaga originalului. Pe cîtă vreme în cazul lui Nabokov, povestirile scoase din paginile îngălbenite ale unor numere de revistă din timpul războiului, sau de imediat după, trăiesc prin însuși farmecul caducității lor declarate, al nabokovianismului ușor
Gangsteri de mucava și exilați romantici by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17362_a_18687]
-
afară, către lumea largă, și devine lumea largă. Dar cum să evadezi în propria-ți țesătură? Nu sînt deloc tentată să interpretez această metaforă ca fiind semnul autoreferențialității sau a asumării ironice a ficțiunii în roman, deși știu că jargonul postmodernist mi-o permite. Mai curînd aș asocia-o cu alte două imagini emblematice din carte: obsesia traumatică a lui Maas, soțul Oedipei, și licitația cu care se încheie romanul. Maas e chinuit de imaginea unui enorm spațiu de parcare, unde
Gangsteri de mucava și exilați romantici by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17362_a_18687]
-
pentru care cultura era doar un pretext. Un curent cultural e și/numai o ideologie? Pot fi ideologiile exclusiv instrumente de manipulare? Dacă nu se poate stabili nici o relație între tradiționalismul și autohtonismul antioccidentalist protocronist și antimodernismul (atît cît e) postmodernist, atunci înseamnă că avem de-a face cu două probleme total diferite. Postmodernismul nu e precum protocronismul izolaționist o politică culturală (sau doar literară) naționalistă (antimodernistă și antisincronistă), primitivă, confuză și aberantă ca orice produs ideatic totalitar, ci un epifenomen
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14327_a_15652]
-
Capitolină (Lupoaica de pe Capitoliu), căreia i-au fost transferate însușiri simbolice... suprarealiste! O serie de critici de artă, printre care îl amintim aici pe Erwin Kessler, au reacționat la așa-zisele blasfemii publice, pe care noi le-am califica drept postmoderniste, dacă n-ar fi, unele dintre ele, excesiv de vulgare, când ele vin de la cei pe care nu-i putem suspecta de lipsă de înțelegere și de entuziasm maladiv, când li se asociază exibițiile anonime. Ni s-a părut, însă, că
Retorica artei și retorica străzii () [Corola-journal/Journalistic/4591_a_5916]
-
domnului Cazimir stă tocmai în aceea că a păstrat caracterul organic al analizelor, neintervenind în succesiunea vârstelor sale critice. Ștefan Cazimir, Caragiale Recidivus, Colecția ESEURI și STUDII, Grupul editorial Național și Editură pentru Literatură Națională, București, 2002, 614 pag Răspărul postmodernist De la spiritul caragialian tradițional promovat de profesorul Cazimir trecem acum la ceea ce am putea numi avatarul sau postmodernist, ilustrat de cartea lui Călin-Andrei Mihăilescu, Țara europsită, o colecție de eseuri apărută recent la Editură Curtea Veche. în paginile acesteia totul
Caragiale - "Jurnal" exegetic by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14593_a_15918]
-
critice. Ștefan Cazimir, Caragiale Recidivus, Colecția ESEURI și STUDII, Grupul editorial Național și Editură pentru Literatură Națională, București, 2002, 614 pag Răspărul postmodernist De la spiritul caragialian tradițional promovat de profesorul Cazimir trecem acum la ceea ce am putea numi avatarul sau postmodernist, ilustrat de cartea lui Călin-Andrei Mihăilescu, Țara europsită, o colecție de eseuri apărută recent la Editură Curtea Veche. în paginile acesteia totul pare străbătut de o fluiditate heraclitiană, limba însăși se metamofozează și se pliază docila gândului insurgent. Căci despre
Caragiale - "Jurnal" exegetic by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14593_a_15918]
-
la Editură Curtea Veche. în paginile acesteia totul pare străbătut de o fluiditate heraclitiană, limba însăși se metamofozează și se pliază docila gândului insurgent. Căci despre asta e vorba în ultimă instanță în eseurile lui Călin-Andrei Mihăilescu, despre răspărul tipic postmodernist, despre manifestarea în scris a unui spirit incomod, demitizant. Regăsim în textele acestui volum toate preocupările gândirii contemporane: dialectica identitate-alteritate, problematică istoriei, analiza filologica, "textualista", a amănuntului politic, sindromul postcomunist și altele. Autorul este un nietzscheean, iar în eseurile sale
Caragiale - "Jurnal" exegetic by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14593_a_15918]
-
de multă vreme s-a dat voie ca un scriitor să fie, involuntar, dar cu atît mai drastic, și ce nu și-a propus, și ce nu și-a dorit, și ce n-a fost. Mai mult de atît nici postmoderniștii absoluți nu i-ar fi putut cere lui Pillat". Este Al. Cistelecan un sceptic cîrcotaș și pitoresc, așa cum s-ar putea crede din liniile citate mai sus? Poate pînă la un punct, în măsura în care se disociază de "eroismele actualizante", care "răscroiesc
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
această decizie. Acum două luni Adriana Săftoiu publica un editorial intitulat "Care Antonescu?", în care scria despre cât de "execesiv de adaptabil este Crin Antonescu când e vorba să își atingă țelurile" și cum a devenit șeful Senatului un "Brutus postmodernist".
Adriana Săftoiu a fost dată afară din PNL by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/40109_a_41434]
-
continuat să pretindă că erau rebeli eroici împotriva opresiunii capitaliste, a imperialismului și a mediocrității burgheze. Deși tipul politic de socialism statal pe care-l iubeau a fost discreditat de revelațiile ororilor gulagurilor, multe idei de stânga, modificate de hermeneutici postmoderniste, deconstructivism și corectitudine politică, au supraviețuit sub forma studiilor culturale, a feminismului radical, Foucauld-ianism și a studiilor post-coloniale. Acesta e modelul pe care înainte și după Revoluția de Catifea artiștii și criticii din Blocul de Est au ales să-l
Frederick Turner - Tragica eliberare by Anca Giurescu () [Corola-journal/Journalistic/14557_a_15882]