3,133 matches
-
de Gladman si colab.(2004) au fost urmărite 721 cazuri de apendicectomii. S-au efectuat culturi la 463 cazuri din care 113 au fost pozitive. Au fost identificați 11 germeni rezistenți. Treizeci și nouă de pacienți au dezvoltat complicații infecțioase postoperatorii (95). Solomkin și colab. în 2003 pe baza unor studii ample referitoare la tratamentul de primă intenție în IIA ajung la concluzia că acesta nu se aplică de rutină în toate cazurile (247). Cei propuși pentru intervenție chirurgicală pentru infecții
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
rezultatele unui alt studiu observațional ce sa dorit a evalua diferențele microbiologice, particularitățile bacteriene și susceptibilitatea la antibiotice a germenilor implicați în infecțiile intraabdominale comunitare și nosocomiale. Au fost analizate 44 de peritonite comunitare și 49 nosocomiale, din care 35 postoperatorii. Bacteriile multidrog rezistente (MDR0 au fost asociate cu spitalizările anterioare ale pacienților, terapia antimicrobiană, tratamentul cu antibiotice postoperator. În a 5a zi postoperator, specificitatea bacteriei MDR a fost de 58% și sensibilitatea de 93%. Concluzia autorilor este aceea că antecedentele
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
următoarele: Linezolid, Tigecyclină, Quinupristin/Dalfopristin sau Daptomicină. Solomkin (2010) nu recomandă un tratament de primă intenție pacienților cu infecții intraabdominale comunitare (248). Sitges-serra 2002 și Harbarth 2004 nu recomandă în cazul enterococilor un tratament de acoperire, deoarece crește riscul complicațiilor postoperatorii și al deceselor (105, 242). Recent, Riché și colab. (2009) au publicat rezultatele unui studiu prospectiv pe 180 pacienți cu IIA secundară generalizată, comunitară și postoperatorie. Au fost analizate manifestările clinice și factorii bacteriologici în raport cu șocul și mortalitatea (218). Frecvența
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
2004 nu recomandă în cazul enterococilor un tratament de acoperire, deoarece crește riscul complicațiilor postoperatorii și al deceselor (105, 242). Recent, Riché și colab. (2009) au publicat rezultatele unui studiu prospectiv pe 180 pacienți cu IIA secundară generalizată, comunitară și postoperatorie. Au fost analizate manifestările clinice și factorii bacteriologici în raport cu șocul și mortalitatea (218). Frecvența șocului septic a fost de 41% și mortalitatea de 19%. În cazul bolnavilor cu șoc septic, mortalitatea a fost de 35% față de 8% în grupul care
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
atât pentru patologia infecțioasă, cât și pentru alte specialități medicale: chirurgie, terapie intensivă, boli infecțioase, microbiologie, datorită formelor clinice variate ce le realizează, dificultățile legate de diagnosticul etiologic, de posibilitățile terapeutice relativ limitate prin existența tulpinilor rezistente la antibiotice, complicațiilor postoperatorii ce pot apare în special la bolnavii cu risc, și mortalității semnificative ce le însoțesc. Principiile fundamentale ale managementului infecțiilor intraabdominale cuprind măsuri suportive generale, intervenție chirurgicală promptă și terapia antiinfecțioasă eficientă. Pentru ca măsurile recomandate anterior să fie urmate de
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
luat în considerare este recunoașterea infecțiilor intraabdominale comunitare de cele nosocomiale, care apar ca și complicații ale intervențiilor intraabdominale de urgență și sunt legate de condițiile operatorii sau flora nosocomială din departamentul chirurgical și din departamentul Terapie Intensivă. Infecțiile intraabdominale postoperatorii apar, în general, ca rezultat al contaminării cavității peritoneale în timpul sau după intervențiile chirurgicale, iar sursa acestor infecții este predominant gastrointestinală; tot atât de bine poate fi și ginecologică, oncologică sau hepatobiliară. Contaminarea în timpul intervenției este rezultatul preparării inadecvate a intestinului sau
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
și ginecologică, oncologică sau hepatobiliară. Contaminarea în timpul intervenției este rezultatul preparării inadecvate a intestinului sau după obstrucții intestinale sau leziuni ischemice, cât și după dehiscența sau desfacerea suturilor intestinale datorită malignității, malnutriției sau tehnicii chirurgicale deficitare. Pe lângă infecțiile intraabdominale nosocomiale postoperatorii, există și non-postoperatorii, care apar în general la vârstnici cu imunitate compromisă și patologie secundară incluzând insuficiență cardiacă, diabet zaharat, insuficiență respiratorie sau disfuncții renale și hepatice, sau după tratament cortizonic și chimioterapie. Infecțiile intraabdominale nosocomiale sunt cauzate de microorganisme
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
drenajul colecțiilor, debridarea țesuturilor necrotice, colectarea de specimene pentru culturi, prevenția contaminării. Îngrijirea bolnavilor cu o astfel de patologie necesită o echipă pluridisciplinară: chirurg, intensivist, infecționist, microbiolog, care să colaboreze pentru tratamentul optim operator, de combatere a infecției, a complicațiilor postoperatorii, cât și terapia patologiei medicale asociate. Tratamentul de primă intenție a infecției va trebui să se focalizeze pe agenții microbieni cei mai probabili, ținând cont de localizarea infecției, datele epidemiologice ale spitalului, antibioticoterapia anterioară; ulterior în funcție de rezultatele microbiologice tratamentul va
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
enterorafie, drenaj - 20%. Pe cazuistica studiată a fost evidențiată preponderent ruptura de ansă jejunală cu peritonită generalizată (40%), din care 1 caz a prezentat și abces entero mezenteric. La pacienții cu perforație de ansă jejunală nu s-au înregistrat complicații postoperatorii, cu excepția unui singur caz la care s-a reintervenit chirurgical pentru rezolvarea unei ocluzii intestinale prin bride. La pacienții cu peritonită secundară perforației de ansă ileală, tratamentul chirurgical a constat în: - excizie cuneiformă de ileon, enterorafie, lavaj peritoneal, drenaj subhepatic
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
3% - transverso sigmoido anastomoză latero-laterală, drenaj - 14,3%. Pe cazuistica studiată au fost stabilite următoarele diagnostice chirurgicale: La pacienții cu perforație colonică prognosticul a fost nefavorabil la 57,1% dintre cazuri, iar la un caz s-a complicat prin fistulă postoperatorie de colon ascendent cu abces paracolic drept, eviscerație blocată. În peritonita secundară afecțiunilor ginecologice tratamentul chirurgical instituit a constat în: salpingectomie, lavaj, drenaj - 16,7%ovariectomie, lavaj, drenaj - 8,3% - excizie ovariană, drenaj - 16,7% - histerectomie totală, lavaj, drenaj - 8
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
obstetricale s-au practicat următoarele intervenții chirurgicale: - histerectomie totală - 4,8%histerectomie subtotală, interanexială - 4,8% - histerectomie totală, interanexială - 9,5% - epifiziotomie, epifiziorafie - 23,8% - cezariană segmentară transversală - 38% - cezariană transversală - 19%. Diagnosticul chirurgical evidențiază: Infecțiile obstetricale au fost: - endometrită postoperatorie - 4 paciente (19%) - infecție localizată la nivelul plăgii operatorii - 7 paciente (33,3%) - infecție urinară cu bacteriemie - 9 paciente (42,9) - pelviperitonită postcezariană - 1 caz (4,8%). Peritonită terțiară - laparotomie în cazul infecției peritoneale difuze, cu dispersia de material fibrinos
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
terapie radicală a uremiei cronice, iar scopul îl constituie, pe lângă îmbunătățirea netă a calității vieții, crearea premiselor pentru o supraviețuire mult îmbunătățită în comparație cu pacienții dializați [Schnuelle et al., 1998]. în anii de început ai TR, sindroamele acute coronariene în perioada postoperatorie precoce reprezentau un eveniment frecvent, iar mortalitatea pacienților era ridicată (prin IMA sau infecții fulminante). în epoca modernă, evaluarea cardiologică atentă a potențialilor primitori de grefă renală în vederea transplantării acelora care au un beneficiu maxim (prin longevitate) de pe urma TR având
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
insuficiență renală cronică. Rao și col. [1997] au comparat 38 de pacienți cu IRC cu pacienți similari cu funcție renală normală. Pacienții renali au necesitat o spitalizare semnificativ mai prelungită în secția de terapie intensivă și au prezentat o evoluție postoperatorie mult mai severă, reflectată de un necesar mai important de ventilație mecanică. în același studiu, disfuncția renală, chiar ușoară, a fost demonstrată ca fiind un predictor independent al sindromului de debit cardiac scăzut în postoperator (risc relativ crescut cu 360
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
30 de zile, necesar de ventilație mecanică prelungită și mai frecvent complicații hemoragice față de pacienții cu creatinina serică inițială sub 130 mmol/l. De asemenea, deteriorarea funcției renale a fost mult mai semnificativă la subgrupul de pacienți cu disfuncție renală postoperatorie, dintre aceștia 3% evoluând spre IRC terminală, necesitând instituirea dializei cronice pentru supraviețuire. Rezultatele de mai sus demonstrează că IRC ușoară reprezintă un factor de risc independent pentru un prognostic nefavorabil post-by-pass. în aceeași idee a fost efectuat un studiu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
dializei cronice pentru supraviețuire. Rezultatele de mai sus demonstrează că IRC ușoară reprezintă un factor de risc independent pentru un prognostic nefavorabil post-by-pass. în aceeași idee a fost efectuat un studiu care a urmărit caracterizarea incidenței insuficienței renale acute (IRA) postoperatorii; după chirurgia cardiacă, IRA severă survine la 1-5% dintre pacienți și reprezintă un predictor important și independent asociat cu morbiditatea și mortalitatea perioperatorii. Factorii de risc ai apariției IRA post-by-pass coronarian. Într-un studiu prospectiv [Chertow, 1998] cuprinzând 43.642
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
examinând consumul de oxigen în cursul operațiilor de by-pass, s-a arătat că pacienții hemodializați cu fistula arterio-venoasă funcțională prezentau un consum de oxigen similar cu cel al subiecților cu disfuncție renală ușoară-medie sau cu funcție renală normală. Alte complicații postoperatorii semnificative la pacienții uremici includ infecția plăgii sternale și accidentul vascular cerebral după by-pass, riscul crescând o dată cu vârsta, gradul calcificărilor aortice și gradul disfuncției renale. În ceea ce privește factorii de risc ai reocluziei by-pass-ului de venă safenă la pacienții renali sunt disponibile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
ratele de supraviețuire ale pacienților, respectiv ale grefei renale; mai mult, TSRP este chiar asociat cu supraviețuirea superioară a pacienților diabetici pe termen lung, comparativ cu TxR: 5.5.1. Pregătirea (selecția) pacienților dializați pentru transplant Intervenția chirurgicală, precum și terapia postoperatorie după TxR, TSRP sau TRP sunt grevate de multiple complicații pe fondul existenței factorilor de risc, ceea ce impune o examinare amănunțită preoperatorie a pacientului și includerea acestuia pe o „listă de așteptare”; după această primă evaluare, pacientul va fi reevaluat
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
prin rezonanță magnetică nucleară (RMN). Un alt obiectiv al examinării vaselor la acești pacienți este determinarea existenței unor eventuale leziuni de perete vascular, cum sunt calcificările de tip Monckeberg, leziuni care sunt mărturia unui risc cardio-vascular crescut : disecție arterială subintimală postoperatorie; iscemie coronariană prin scăderea umplerii diastolice etc. Principalii factori de risc pentru dezvoltarea leziunilor arteriale periferice la pacienții diabetici dializați sunt HTA de lungă durată, necorectată terapeutic și hiperfosfatemia. Funcția cardiacă este cel mai important factor care influențează decizia includerii
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
staza venoasă. alterările structurale de perete venos. hipercoagulabilitatea. Recapitulînd, din discuția sumară cu pacientul, în fața unei ipoteze de embolie pulmonară, se vor reliefa următoarele elemente sugestive de diagnostic: antecedente personale sau familiale de embolie sau flebită. pacient aflat în perioada postoperatorie, mai ales după intervenții chirurgicale abdomino-pelvine (histerectomie, prostată), ortopedice sau imobilizări în aparate gipsate. insuficiență venoasă cronică a membrelor inferioare, varice voluminoase, cu tulburări trofice. antecedente medicale de tip: neoplazii, infarct miocardic, insuficiență cardiacă. traumatisme cu rupturi musculare, care implică
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
afecțiunilor diverticulului Meckel, invaginația intestinală la sugar, apendicita acută la sugar, care nu numai că sunt greu de diagnosticat dar este și mai greu de a lua o decizie asupra intervenției. La micii pacienți trebuiesc luate anumite precauții preoperatorii și postoperatorii, de care depinde în cea mai mare parte reușita operației; în timpul operației trebuie să se evite tracțiuni, smulgeri brutale; se cere o tehnică bună și bine precizată, care se capătă numai lucrând într-un serviciu de chirurgie pentru copii. Este
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
reanimare, în tratamentul cu antibiotice și chimioterapie, și nu în ultimul rând adăugându -se viziunii clinice a chirurgilor, conduc la progrese importante în deosebi în chirurgia nou născutului și a copilului mic, cu îmbunătățirea remarcabilă a prognosticului și a evoluției postoperatorii. Ni se pare oportun să insistăm ceva mai mult asupra lucrării Chirurgie Infantilă de Urgență (Ed. Medicală, 1958). D. Vereanu, M. Socolescu, T. Steinbach, în care se realizează o largă deschidere în pregătirea pediatrilor și mai ales a chirurgilor pediatrii
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
special de reanimare, utilat cu aparatură complexă și personal specializat, în care să acționeze în permanență anestezist - reanimatorul în strânsă colaborare cu chirurgul. Ceea ce se numește îngrijire preoperatorie, explorare, echilibrare și tratament al leziunilor organice și funcționale, ca și îngrijirea postoperatorie, trebuie să rămână chirurgului. Numai așa, împărțind obligațiile între clinicieni și reanimatori, precis și fără posibilități de interpretare, putem fi siguri că bolnavii sunt bine îngrijiți. Numai așa vom avea un chirurg instruit, conștiincios, interesat, obligat să pună un diagnostic
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
revine sarcina - chirurgului sau reanimatorului, să instaleze aspirația duodenală la un ocluzionat, să facă sondajul vezical pentru o retenție de urină, să facă spălătura gastrică sau să instaleze o aspirație duodenală la un bolnav cu o dilatație acută de stomac postoperatorie sau în cursul unei peritonite; cine să prescrie și să supravegheze administrarea serurilor, medicamentelor, oxigenului, cine să facă aspirația bronșică și să supravegheze permeabilitatea canulei traheale. Toate acestea sunt discuții tehnice, profesionale. Cuvintele frumoase de colaborare rodnică și strânsă înțelegere
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
ale clinicii în acel moment al anilor 1950-1960 când se constituie specialitatea „reanimare” și când, se încearcă a i se stabili, coordonatele sale ca specialitate independentă și în același timp, indisolubila relație dintre chirurg și noul specialist în formare. COMPLICAȚIILE POSTOPERATORII IMEDIATE LA COPIL Clinica de chirurgie și ortopedie pediatrică face cunoscută experiența sa în probleme fundamentale ale chirurgiei de urgență la copii. Ne referim la o lucrare de sinteză - „Complicațiile postoperatorii imediate la copil” - Conf. dr. Vereanu, dr. M. Socolescu
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
relație dintre chirurg și noul specialist în formare. COMPLICAȚIILE POSTOPERATORII IMEDIATE LA COPIL Clinica de chirurgie și ortopedie pediatrică face cunoscută experiența sa în probleme fundamentale ale chirurgiei de urgență la copii. Ne referim la o lucrare de sinteză - „Complicațiile postoperatorii imediate la copil” - Conf. dr. Vereanu, dr. M. Socolescu, dr. Gh. Constantinescu (Chirurgia, nr. 8, 1965). Complicațiile postoperatorii imediate care pot apărea la copil se datorează labilității sistemelor homeostazice, rezervelor limitate, organe și aparate care nu-și ating decât cu
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]