1,360 matches
-
și, ulterior, o dragoste romantică. Teoria e combătută de faptul că dacă A și B sunt diferite, nu pot deriva una din alta și, de asemenea, etapele nu sunt parcurse toate de fiecare individ. Teoria aditivă - cea de-a treia - postulează faptul că dezvoltarea e discontinuă, etapizată, nivelul imediat superior integrându-l pe cel precedent care își păstrează încă o parte din atributele definitorii. Astfel A → B, iar B devine B1 integrând pe A. Individul își dezvoltă diferite nivele de reprezentare
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
mereu în funcție de context. Acumulările care definesc personogeneza reprezintă o colecție de evenimente care nu sunt, în mod necesar, legate între ele, nu au legătură unele cu altele și nu se termină niciodată. Nu există transformare, progres, deci nici finalitate. Teoria postulează rolul dominant al self-ului, care este activ, gândește, simte, planifică, dar în funcție de un anumit moment sau context existențial. În acest fel, prezentul reconstruiește trecutul, care își pierde legătura cu realitatea fiind un construct imaginar. Gândurile noastre sunt condiționate de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și absenței unor metodologii descriptive transculturale. Primele abordări recunoscute ca atare ale domeniului personopatiilor pot fi legate de perioada apariției scrisului ca modalitate de exprimare și comunicare (Perry și Vaillant, 1985Ă. Se consideră că Hipocrate a fost cel care a postulat existența a patru mari umori ale corpului uman: bila galbenă, respectiv neagră, limfa și sângele, care au fost corelate cu cele patru elemente constituente ale lumii și cu cele patru anotimpuri: focul/vara, pământul/toamna, apa/iarna și aerul/primăvara
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
care a reconsiderat conceptul de personalitate accentuată. Acesta desemnează acele structuri personologice care se pot adapta în medii favorabile, dar care se decompensează în condiții solicitate sau stresante, spre deosebire de personalitățile patologice care se pot decompensa în orice situație. Autorul german postulează astfel un continuum între personalitățile normale, accentuate și patologice fără o netă delimitare între ele. Cu toate acestea, conceptul de personalitate cu trăsături accentuate de un anumit tip sau mixte - respectiv, cel mai uzitat astăzi, de personalitate dificilă - favorizează definirea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de personalitate pe o altă axă diagnostică, independentă de celelalte sectoare nosologice psihiatrice. Faptul se datorează persistenței unei opinii diferențiate, în pofida contribuției lui Kraepelin, Kretschmer și Cleckley. Ea a fost fundamentată pe conceptul de moral insanity al lui Prichard, care postula faptul că pacienții respectivi nu au tulburări de judecată sau alte simptome psihopatologice majore. De asemenea, tulburările de comportament care le caracterizează debutează în adolescență și durează toată viața. Definiția psihopatiilor din ICD-8 mai subliniază și faptul că personalitatea este
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
spiritual. De aici derivă și complexitatea contribuției sale în procesul de cunoaștere psihiatrică și, într-un sens mai extins, antropologică. Pornind de la aceste repere, personologia autentică (Stern, 1936Ă nu se poate rezuma la a reduce persoana la determinanții săi și postulează necesitatea formulării teoriilor asupra personalității normale și patologice, conform unor studii riguroase și extensive. Acestea trebuie să aibă ca repere existența activă și specificitatea stilului fiecărui individ, precum și sistemul de scopuri aferente (scopuri proprii, suprapersonale și abstracteă echivalente ale idealurilor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
familiale. Intervențiile psihoterapeutice sunt relativ limitate dar trebuie să cultive comunicarea și liniștea cuplului corespunzător unor câștiguri sau achiziții materiale conjuncturale și să coalizeze mecanismele defensive individuale orientându-le împotriva părintelui cu atitudini recurente antisociale. MILLON (1981Ă și HEAD (1991Ă postulează faptul că un mediu social cu expresivitate emoțională deficitară și simultan hiperprotector cultivă trăsăturile de tip dependent. Familia în ansamblu are o slabă coeziune interioară, este inabilă în raporturile cu alte grupuri sau microgrupuri sociale și este dominată de insuficiența
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cu zi și în majoritatea studiilor de laborator asupra imitației întârziate, comportamentul modelat este adesea reprodus de observatori în absența unei întăriri externe imediate - este de părere Bandura. El constata numeroase controverse și viziuni divergente. În mod consecvent, teoriile ce postulează că o anumită formă de întărire este necesară pentru învățare trebuie să-i identifice o sursă alternativă de întărire. În formularea avansată de Baer se presupune că, dacă reproducerea exactă de stimuli modelatori este răsplătită în mod repetat, asemănarea comportamentală
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
vezi Guthrie). În această subtilă teorie banduriană, stimulul contiguu, de alăturare, este considerat o condiție necesară, dar nu suficientă pentru învățarea observațională. Fenomenul modelării implică de fapt patru subprocese legate între ele, fiecare cu propriul set de variabile controlabile. Bandura postulează că o teorie comprehensibilă a învățării observaționale trebuie așadar să cuprindă diverse subsisteme care guvernează acest fenomen. Le consideră fundamentale pe următoarele patru: 4.4.1. Procesele de atențietc "4.4.1. Procesele de atenție" După Bandura, una dintre cele
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
situațiile anterioare, în care răspunsul a fost răsplătit. Ca soluție la această dilemă, descreșterea generalizării este suplimentată prin procesul discriminării și prin mecanismul echivalării indiciilor. 5.3.4. Discriminarea (discrimination)tc "5.3.4. Discriminarea (discrimination)" Miller și Dollard au postulat că, dacă un răspuns general nu este răsplătit, tendința de a da acel răspuns slăbește. Prin răsplătirea răspunsului la un model de indicii și prin nerăsplătirea sau pedepsirea răspunsului la un model, într-o oarecare măsură diferit de indicii, apare
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
primar. 5.3.9. Mânia ca un impuls care poate fi dobândit (anger as an acquirable drive)tc " 5.3.9. Mânia ca un impuls care poate fi dobândit (anger as an acquirable drive)" Miller și Dollard au „forțat lucrurile” postulând că mânia este un alt impuls care poate fi dobândit. Dovezile de la nou-născuți și din comportamentele animalelor cărora le-a fost afectat cortexul par să indice că există un model de răspuns legat de mânie și de agresiune potențială, ca
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
principiile constituționale și democratice trebuie adecvate la contextul social și istoric, astfel încât noile forme instituționale să capete funcționalitate în mediul românesc. Autorul reliefează contribuția majoră a lui Maiorescu la procesul de formare a civilizației române moderne, subliniind că el a postulat și impus o serie de principii teoretice de o valabilitate indiscutabilă: necesitatea spiritului critic, supremația criteriilor axiologice, importanța creației originale în dezvoltarea culturii naționale, deschiderea benefică spre noile idei și evoluții spirituale apusene, pledoaria convingătoare pentru integrarea noastră (competitivă, nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
grație unor spirite pozitiviste, mânate de o curiozitate științifică de necontestat; Aristotel își scrie tratatele despre animale bazându-se, cel mai adesea, pe observația directă a naturii, pe cercetare și chiar pe disecții, pe care nu se ferește să le postuleze drept dovezi de netăgăduit. Cel puțin așa spune tradiția, sintetizată de Plinius astfel: "Când regele Alexandru cel Mare a fost cuprins de dorința de a cunoaște natura animalelor și i-a încredințat această misiune lui Aristotel, omul cel mai învățat
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
este inevitabilă și că nu se leagă neapărat de sărăcie sau bogăție. Unul din cele mai cunoscute curente în domeniul criminologiei actuale este Școala din Chicago. Sociologii acestei școli promovează o viziune a unei ecologii sociale în studierea zonei urbane, postulând faptul că în zonele cu o sărăcie crescută principalele structuri sociale de susținere a individului (familia și școala) devin disfuncționale și nu mai sunt apte să controleze comportamentele indivizilor. Astfel se creează un mediu favorabil învățării comportamentelor deviante. în domeniul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
-se că simptomele aferente trebuie să dureze minim o lună pentru a legitima o asemenea afecțiune. Cât privește stresul inductor, acesta dacă se repetă poate fi și de intensitate medie pentru a genera PTSD și nu neapărat supradimensionat, cum se postula în DSM III. Vom adăuga, de asemenea, și că în ultima ediție din „Clasificarea Internațională a Maladiilor” (ICD-10), se vorbește de PTSD. La capătul acestui succint recurs istoric, ne punem întrebarea firească, de ce traumele psihologice, deși au însoțit destinul uman
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
influentă astăzi în cunoaștere și care este de fapt singura cu adevărat întregitoare și viabilă, trebuie să recuperăm și să onorăm și dimensiunea spirituală, în absența căreia nici o maladie gravă nu se poate vindeca. Evoluând deocamdată în perimetrul strict clasic, postulat de știința academică, vom schița liniile directoare, aferente farmacoterapiei, evitând detaliile posibile, care exced domeniul nostru de expertiză. Prescrierea unei medicații adecvate pentru tratarea sindromului de stres posttraumatic, conform opiniei formulate de D.J. Stein și colaboratorii săi (2000), trebuie prefațată
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
induc frică după evenimentul traumatic, în ordine descrescătoare a impactului lor anxiogen. Desigur că nu se recurge la acest procedeu dacă amintirea este singulară. Se trece apoi la reconstruirea imaginară, cât mai fidelă și amănunțită a fiecărei probleme, în ierarhia postulată de listă. Pentru a tempera un debut anxiogen se pot păstra ochii deschiși și folosi timpul trecut. Eficacitatea maximă a procedeului este condiționată de închiderea ochilor și utilizarea timpului prezent. Relatarea este reluată de mai multe ori, în cursul aceleiași
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în acest context, se pune problema de a reconfigura responsabilitățile viitorilor părinți, dar și a tuturor specialiștilor implicați în asistența complexă a sarcinii și a nașterii propriu-zise. Dr. B. Lipton (2008), o somitate în domeniul biologiei cuantice, evoluând pe linia postulată de Surani (2001), Reik și Walter (2001), vorbește chiar de o inginerie genetică din partea cuplului parental, care debutează încă în momentul concepției copilului și se referă la necesitatea ca părinții să prezinte un status psihic și fizic cât mai favorabil
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
adică din motive medicale) sau avort din considerente extramedicale. Moartea intempestivă a copilului, ca orice moarte neanunțată (imprevizibilă), este devastatoare pentru părinți, fiind cotată ca un stres extrem (aferent nivelului 6 de pe scara de evaluare a evenimentelor stresante), conform celor postulate de varianta revizuită a DSM-IV. Ca urmare, inevitabilul doliu este un proces istovitor și mai îndelungat decât cel indus de dispariția unui adult drag, deoarece, fiind vorba de un copil, evenimentul sfidează ordinea firească a lucrurilor, conform căreia părinții ar
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
micuțului la creșă sau încredințarea sa unei bone etc. Există autori, ca de pildă Stekel (1995), care se desolidarizează frontal de practica utilizării suzetei, pentru că ea exersează suptul nealimentar, transformând copilul într un „erotic bucal”, ceea ce complică lucrurile. Pe linia postulată de Freud, înțărcarea brutală a copilului se poate însoți de efecte multiple: asupra tipului de alimentație, asupra importanței zone erogene care este gura, asupra statusului afectiv al copilului (care acum este obligat să trăiască un clivaj extrem de frustrant și anume
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Gianfrancesco (1999): „Reziliența este capacitatea de a-ți construi o viață bogată și o integrare socială acceptabilă în ciuda circumstanțelor dificile ale unui mediu nefavorabil sau chiar ostil. (”) Persoana rezilientă spune da vieții, acolo unde viața îi spune nu”. „Se poate postula că dovada rezilienței o avem atunci când individul care a fost subiectul unor experiențe semnificative de stres este capabil de achiziții rezonabile în educație, sănătate emoțională și evită abuzul de substanțe și comportamentele antisociale.”(Bentovim, 2009, p. 39) Gianfrancesco (2001, p.
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
e idealul poeticii geniale 19. În mod previzibil, inițiativa individuală e aici suspectă, ca mediere reflectată a datului lingvistic, și e pusă integral sub controlul "geniului limbii". Rima și Gramatica trebuie să îi conducă pe poeți, avea să spună Malherbe, postulând preeminența absolută a științei limbii în raport cu imaginația creatorului: "silabele și literele fac și desfac lucrurile"20. Care sunt resursele acestei tehnici "geniale" a literaturii? Trebuie spus că "limba" nu e vizată ca o realitate globală și indistinctă a productivității verbale
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
politice și culturale ori al ideologiilor dintr-o societate. Există o preeminență a economicului asupra politicului, schimbarea socială fiind, de-a lungul istoriei, o consecință a dezvoltării tehnologice. Afirmând importanța claselor sociale, definite prin proprietatea asupra mijloacelor de producție, marxismul postulează conflictul dintre acestea. Nu există societate care să nu cunoască lupta de clasă, adevărata forță a dinamicii sociale. Lupta de clasă determină istoria unei societăți. Istoria este privită în mod teleologic, scopul ultim fiind societatea comunistă fără lupta de clasă
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
ale capitaliștilor, care împart între ele lumea; 5. împărțirea teritorială a globului pământesc între cele mai mari puteri capitaliste a luat sfârșit. Prin împărțirea lumii în centru și periferie, relațiile dintre proletariat și burghezie apar mult mai complexe decât fuseseră postulate de Marx. În perspectiva leninistă, burghezia din centrul economiei mondiale are, datorită exploatării periferiei, resursele necesare spre a îmbunătăți situația propriului proletariat. Muncitorii din centru având mai puține motive de a se revolta împotriva structurării puterii în societate decât cei
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
apariția omului, concomitentă cu apariția limbii, a deplasat tot ceea ce este omul spre cuvânt, adică spre semnificare. Chiar și operaționalitatea adaptativă a hominidelor a fost mutată în sfera semnificării, gesturile transformîndu-se în semnificanți. Starea primă de religiozitate pe care o postulează Mircea Eliade are toate caracteristicile acestei situări în semnificare a tot ceea ce constituie umanul. Experiența religioasă a înregistrat și a păstrat acest moment prim al apariției omului, moment în care totul semnifică. în distincțiile dintre manifestarea sacrului preponderent ca și
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]