1,960 matches
-
Șorănești, care azi îi poartă numele... Vizitezi, pe îndelete, casa memorială, devenită elocventă prin truda și iscusința unui tînăr profesor de matematică, Ioan Chiriță, muzeograf ca a doua pasiune, apoi ești îndrumat de săteni spre locuința unui fel de ,,rival postum “ al ilustrului biolog, aflată ,, peste deal “, în satul Dănești, care dă numele comunei. Urci doi kilometri și ceva, cobori cam tot pe atîta și ajungi să afli, de la prima întrebare, unde stă ,,ciudatul “ Costache Buraga. Asta pentru că ai să refuzi
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
creațiile, și își exprimă frecvent această credință în arte poetice. CUPRINS: Item 1: evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într o orientare literară, întro perioadă, într un curent cultural/literar sau întro orientare tematică Poezia postumă Numai poetul..., scrisă de Eminescu în 1868, este o asemenea artă poetică în care se concretizează viziunea romantică asupra geniului creator și asupra menirii operei sale. Deși este o creație de mare concentrare lirică, poezia valorifică teme și motive specifice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
întro lumină bună/rea, a vedea lumina tiparului, a se face lumină (în mintea cuiva), pe lumină, în lumina..., (limpede) ca lumina zilei, (drag) ca lumina ochilor etc.] În lumina celor discutate, problema e soluționată. /Jurnalul a văzut lumina tiparului postum. 4. Perspectiva narativă evidențiată în textul citat este omniscientă, în general, obiectivă (în a doua parte a fragmentului naratorul preia punctul de vedere subiectiv al personajului). 5. motive literare: literatura, basmul, miracolul, sărbătoarea sacră, Moș Crăciun, îngerul etc. 6. Prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
p. 128. 63 Citat după R. Monk, op. cit., p. 292. 64 Frances Partridge, „Memories of Ludwig Wittgenstein“, în Portraits of Wittgenstein, vol. 2, p. 287, și Fania Pascal, „Wittgenstein: A Personal Memoir“, în op. cit., p. 226. 65 L. Wittgenstein, Însemnări postume 1914 1951, p. 45. 66 Wittgenstein le spunea prietenilor săi că un bun roman polițist i se pare mult mai interesant decât un articol din venerabila revistă filozofică Mind. 67 Charles D. Broad, profesor de filozofie morală, a renunțat să
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
care duce la dispariția a ceea ce este problematic. Că viața este problematică înseamnă că viața nu se potrivește în forma vieții. Trebuie atunci să schimbi viața și s-o potrivești în această formă, căci atunci problematicul dispare.“ (L. Wittgenstein, Însemnări postume, p. 62.) 93 Fania Pascal a reacționat spunându-i că cel care se autobiciuiește în acest fel pare să fie motivat de o aspirație nerealistă spre perfecțiune. Engelmann i-a răspuns lui Wittgenstein, în iunie 1937: „Cred că înțeleg întreaga
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
obscuritate“, op. cit., p. XXV. 62 Ibidem, p. 9. 63 L. Boltzmann, „Despre dezvoltarea metodelor fizicii teoretice în ultimul timp“, (1899), în L. Boltzmann, Scrieri, traducere de A. Bandi, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981, pp. 131-132. 63a L. Wittgenstein, Însemnări postume 1914 1951, Humanitas, București, 2005, p. 48. McGuiness socotește că acea orientare a gândirii pe care tânărul Wittgenstein a primit-o prin studiul lucrării lui Hertz a fost atât de importantă, încât s-ar fi cuvenit ca numele acestuia să
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
care au decis asupra selecției și ordonării însemnărilor pe care le-au publicat. Ce anume ar fi ales Wittgenstein să publice și cum ar fi ordonat el materialul nu știm și nu vom ști. Schulte sublinia că nici una dintre publicațiile postume nu are caracteristicile unei opere filozofice de genul Tractatus-ului; publicarea însăși nu este urmarea unei decizii a autorului; acesta nu a imprimat EXISTĂ UN WITTGENSTEIN I ȘI UN WITTGENSTEIN II? 207 textelor o anumită structură și configurație; multe însemnări nu
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
p. 293.) În mod surprinzător, Popper pare să nu observe că același argument poate fi adus și împotriva teoriei pe care o susține. 15 L. Wittgenstein, Vorlesungen 1930-1935, Suhrkamp Verlag, Frankfurt am Main, 1989, p. 96. 16 L. Wittgenstein, Însemnări postume, p. 68. 17 „Consideră, de pildă, mai întâi activitățile pe care le numim «jocuri». Am în vedere jocuri jucate pe tablă, jocuri de cărți, jocuri sportive ș.a.m.d. Ce le este comun tuturor acestora? Nu spune: «Trebuie ca ceva
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
vei vedea asemănări, înrudiri, și anume un șir întreg de asemenea lucruri. Cum am spus: nu gândi, ci privește!“ (Cercetări filozofice, § 66.) 18 L. Wittgenstein, Despre certitudine, traducere de Ion Giurgea, Humanitas, București, 2005, p. 126. 19 L. Wittgenstein, Însemnări postume, p. 46. 20 Vezi Caietul albastru, pp. 59-60. 21 Iată un pasaj semnificativ din paragraful 60 al Cercetărilor: „Are, de fapt, în vedere, așadar, cel care spune că mătura stă în colț: coada este acolo, și tot acolo este și
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
măturii și peria care este băgată în ea!» - Răspunsul la aceasta nu va fi oare: «Vrei mătura? Și de ce te exprimi așa de ciudat?» Va înțelege el, așadar, mai bine propoziția care este mai departe analizată?“ 22 L. Wittgenstein, Însemnări postume, p. 41. 310 GÂNDITORUL SINGURATIC 23 Vezi, în această privință, Marie McGinn, Wittgenstein and the Philosophical Investigations, Routledge, London and New York, 1997. Autoarea avertizează: „Această reorientare a gândirii noastre de la abstracții și generalizări spre examinarea grijulie a ceea ce stă în fața
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
în orizontul pur al rigorii logice și al cunoașterii obiective. Friedrich Waismann, un membru mai tânăr al Cercului, care a lucrat cu Wittgenstein, în anii 1929-1932, la proiectul unei expuneri sistematice a ideilor Tractatus-ului, atrăgea atenția, într-un manuscris publicat postum, asupra speranței lui Frege că logica va ajuta filozofia să înlăture toate confuziile pe care le generează limbajul comun, 364 GÂNDITORUL SINGURATIC adăugând: „Ceea ce a prezis Frege a fost înfăptuit de Russell, Moore și Wittgenstein. Ei au utilizat metodele și
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
despre estetică, psihologie și credința religioasă, traducere de M. Flonta și A.-P. Iliescu, Humanitas, București, 2005. Wittgenstein, Ludwig, Philosophische Gramatik, în Werkausgabe, ed. cit., Bd. IV. Wittgenstein, Ludwig, Philosophische Bemerkungen, în Werkausgabe, ed. cit., Bd. II. Wittgenstein, Ludwig, Însemnări postume 1914 1951, traducere de M. Flonta și A.-P. Iliescu, Humanitas, 2005. Wittgenstein, Ludwig, Wittgenstein’s Lectures, Cambridge, 1932-1935, edited by Alice Ambrose, Prometheus Books, New York, 1979. Wittgenstein, Ludwig, „O conferință despre etică“, traducere de C. Partenie, în (ed.) M.
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
și însușirea multor fapte deja create (sunete, cuvinte, construcții fixe, semnificații, raporturi și, chiar, regulile de a crea), care sînt în foarte mică măsură în raza posibilităților de creație individuală. De altfel, însuși Humboldt (în lucrarea despre limba kawi, publicată postum, în l836), deosebea două aspecte fundamentale ale limbajului (limbii): pe de o parte, limba ca enérgeia, adică limba ca o creație continuă de acte lingvistice individuale, ca ceva dinamic care nu este făcut o dată pentru totdeauna, ci se realizează mereu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
vămile, stadii existențiale sau postexistențiale, sunt etape sau trepte spre lumina din urmă; potrivit imaginarului colectiv (informează S.Fl. Marian), sufletele răposaților trec prin vămi felurite: șapte, nouă, douăsprezece sau chiar nouăzeci și nouă (Înmormântarea la români). La Dante, saltul postum, cel din Infern spre Paradis, implică treapta Purgatoriului. În eschatologia creștină, scara mântuirii (descrisă de Ioan Climax) e subiect de frescă murală exterioară la Mănăstirea Sucevița. În Vămile pustiei, "asceții Răsăritului" se mișcă la nivel terestru; perspectiva montantă devine de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
din Iașul literar fusese retras brusc după publicarea unui Labiș disident. Textul încriminat era o parabolă, un montaj subversiv: cineva a legat cu o sfoară piciorușele unei păsărele zicându-i: "Ești liberă! Zboară păsărică!" Lupta cu inerția, titlul volumului său postum (1958) e un titlu-manifest; pagini de circumstanță (Umanism, Regenerarea, Viitorul) și altele explicitează grandilocvent imperativul vieții, la care chema cel așa de curând dat morții. "Spre văile Nirvanii nu tind" afirma, cu câteva luni înaintea sfârșitului, neliniștitul într-o Idilă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
trepte suitoare. Totul e spus cu naturalețe, cu simplitate și concizie, cu candoare și feminitate, totul transgresând în farmec, distanțându-se de așa-zisele idei primite; toate: fior, sentiment și meditație respiră franchețe și empatie. După frecvent-citata Emily Dickinson, tipărită postum (în ultimul deceniu al secolului al nouăsprezecelea), erotica în viziune feminină a cunoscut reașezări periodice; șoapta, sentimentalismul, linia retractilă acestea au lăsat loc problematizării, discursului ontologic, adâncirii în Eul solitar, asediat de reverii și mâhniri. Cele 13 poeme duble ale
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Ha-Kohen Sefer "Emeq Ha-Bakha" (The Vale of Tears) with the Chronicle of the Anonymus Corrector, introd. și comentarii de Karin Almbladh, Uppsala University, Uppsala, 1981. Halbwachs, Maurice, Les Cadres sociaux de la mémoire, F. Alcan, Paris, 1925. -, La Mémoire collective, volum postum publicat de Jeanne Alexandre, PUF, Paris, 1950. Halkin, Abraham, "Despre istoria masacrului în epoca almohazilor", în The Joshua Starr Memorial Volume. Studies in History and Philology, Conference on Jewish Relations/Jewish Social Studies Publications (5), New York, 1953, pp. 101-110 (în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
valoarea unui factor dintr-o combinație a altor factori. De asemenea, se mai arată că prețul factorilor reproductibili tinde să fie constant, deci partea reziduală a valorii unui produs e mai degrabă rezultatul factorilor non-reproduc tibili. Într-un tratat publicat postum, Bohm-Bawerk a analizat pe larg condițiile liberei concurențe și ale monopo lului, căutînd metode de creștere a salariilor, pe care crede a le fi găsit în economisirea anterioară într-un așa-zis fond de subzistență, care ar juca un rol
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
se desfășoară în preajma locului unde își dorm somnul de veci cei din neamul Andronicus. Acțiunea pare organizată în jurul înmormântării eroilor morți. Înmormântare într-un mausoleu, „august sanctuar al virtuții și al nobleții” dedicat eroilor neînfricați, demni de o binemeritată glorie postumă. Numai că în inima acestei „frumoase morți”1 a viteazului destinat să rămână în amintirea tuturor, o amintire pașnică, senină, netulburată de prezența fantomelor se strecoară, iată, neliniștitoarea ambivalență a sângelui vărsat cu prilejul funeraliilor. Sânge adus ca ofrandă sufletelor
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
unei propoziții subiective - perspectivismul și relativismul pe care le revendic existau deja la marii înțelepți ai Antichității... PARTEA Itc "PARTEA I" Înțelepciunile anticetc "Înțelepciunile antice" tc "" „Disprețul față de trup este consecința insatisfacției pe care o încercăm din cauza lui.” Nietzsche, Fragmente postume PRIMUL MOMENTTC "PRIMUL MOMENT" Urme de atomi într-o rază de lumină: materialismul abderitantc " Urme de atomi într‑o rază de lumină \: materialismul abderitan" Itc "I" LEUCIP și „bucuria autentică”tc "LEUCIP și „bucuria autentică”" 1 Apăruți din limburile timpului
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Despre slaba constituție a lui Epicur (Metrodoros) 173 Discurs asupra originii inegalității dintre oameni (Rousseau) 283 Epigrame (Philodem din Gadara) 228, 231, 235, 242, 311 Epistole (Horațiu) 176, 234 Etica nicomahică (Aristotel) 103, 156, 158, 308 Fizica (Empedocle) 24 Fragmente postume (Nietzsche) 31 Georgicele (Vergiliu) 228 Hippias (Platon) 117 Istoria filosofiei (Philodem din Gadara) 242 Lysis (Platon) 260 Marea ordine universală (Leucip) 38 Marele sistem al lumii (Democrit) 55 Maxime capitale (Epicur) 183-184, 215, 234, 236, 309 Memorabile (Xenofon) 163 Memorii
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
diferite eșaloane ale autorităților publice; politica financiară promovată de stat; metodele de planificare, proiectare și prognozare financiară; modalitățile de raționalizare a opțiunilor bugetare; organizarea și efectuarea controlului financiar de natură politică, admi nistrativă și jurisdicțională, cu caracter preventiv, operativ-curent și postum, de către diverse organe de stat; modalități de echilibrare a diferitelor categorii de bugete, de acoperire a eventualelor goluri temporare de casă și de finanțare a deficitelor bugetare; efectele directe și indirecte ale prelevărilor de resurse la fondurile publice, ale distribuirii
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
În carte abundă nume nu doar de scriitori, ci și de filozofi, compozitori, pictori. Unele dintre asocierile propuse pot fi discutabile, dar tocmai prin aceasta, ele devin stimulative, îndemnând cititorul la cercetare și judecată proprie. Într-un cuvânt, volumul editat postum al Mariei Pavnotescu conține un studiu instructiv, ce poate deveni util nu doar elevilor, ci și profesorilor de literatură română. Dumitru MICU În loc de prefață Lucrarea de față încearcă să consemneze mișcarea poetică actuală în devenirea ei, fără pretenția de a
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nevoia de a se purifica. Sentimentul de sfârșit de lume se deslușește într-o exasperantă monotonie, o lentă dezagregare a lumii: plouă peste veac, peste fostul dumnezeu, peste gurile ce au tăcut, plouă peste tot ce simțim: "Plouă istoric și postum/ ploaia de dincolo". În acest context lupta împotriva destinului rămâne singurul sens al existenței ("Balaurul","Zarurile sunt aruncate"): "Balaurul cu șapte capete,/ Degeaba pierde unul dintre ele/ Că-i sare altul viu din rană./ Al cărui bărbieri suntem/ Tăind mereu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
se exprima; Florin Zamfirescu impune cu strălucire personajul... la Teatrul Giulești, teatru de calitate, printr-o echipă unită de regizorul Alexa Visarion. (Ileana Lucaciu) ...Spectacolul realizat de Alexa Visarion preia fondul demonstrativ al scenariului dramatic (neterminat) al lui Buchner, publicat (postum) în urmă cu 142 de ani, expunându-l într-un eseu scenic propriu, un torent de imagini și un flux de idei, viguros stăpânite prin claritatea viziunii. Condiția tragică a individului Woyzeck (extrem de comentată în abundenta exegeză a operei lui
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]