4,003 matches
-
și priviri vorace blândețea mâinii când îi asupresc stârnește simțuri trupul să-ți îmbrace *** regăsire soarbe gura lăcomită sân cerșind-o de sub ie susură a bucurie adiere molcomită vorbe dulci spuse-ntr-o doară ars sub sărutări obrazul ochii-și potolesc necazul sub atingerea ușoară mi te dărui, cad veșminte șoaptele devin tăceri asupriți de mângâieri la nimic nu luăm aminte *** Pictura: Frederick Frieseke, "Trup îmbrăcat în lumina soarelui" Referință Bibliografică: Dragobete - IUBIREA (partea a II-a) / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare
IUBIREA (PARTEA A II-A) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370098_a_371427]
-
otrăvite. Esența vieții a devenit Sub a omului povară Element pentru profit Și, totodată, de ocară. Adesea apa s-a răzvrătit Țâșnind vârtos afară Și casele le-a mistuit Și suflete a vrut să piară. Dar omul nu s-a potolit, Sunt locuri pe planeta vie, În care apa-i tot pentru profit Și omul într-o veșnică sclavie... Și-n alte locuri minunate, În care apa-i dulce armonie, Și-acolo cată s-o disloace Din albia-i de din
APA! de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370319_a_371648]
-
în acea pantă abruptă a malului, special pentru dragostea în acest cadru, ferită de ochii curioșilor de ocazie. Îmi era dor de ea din nou, vroiam s-o simt în mâinile mele, să o miros, s-o gust, să-mi potolesc pofta de plăceri, pe care mi-o trezise iarăși... Am început să-i sărut umerii, coborând delicat pe brațe, apoi mi-am mutat atenția pe sfârcurile sânilor și pe zona abdomenului. Tresărea de plăcere, iar corpul i se încorda la
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
-o patimaș și buzele i-au ajuns pe sânii ei, înmiresmați, rotunzi ca niște grepfruit-uri rosé. Și atunci mușcă din ei cu putere, cu dinții săi puternici, ascuțiți și extrem de albi. Femeia țipă de durere. Instinctual, pentru a o potoli, o mușcă de gât, de vena jugulară. Acesta a fost doar începutul. Petrecerea la care a fost prezent, trezise în el sălbaticul, imposibil de oprit. Nu se mai putea controla. Parcă nu ar fi fost el, Ly cel din prezent
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
se auzeau până jos urletele vântului, o matahală burtoasă cu o claie de păr lățos și mustăți flocoase și lungi, de două ori cât el. - Ajutooor! urla vântul din crăpătura stâncii în care se prinseseră mustățile-i flocoase și barba. - Potolește-te, măi frate! îi strigă Mărțișor. Potolește-te dacă vrei ajutor! - Hă, mă ajuți? bulbucă ochii vântul cel zănatec. - Te ajut, dar potolește-te! Mai tacă-ți falca! Vântul se mai potoli, dar tot se mai zbuciuma din când în
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
matahală burtoasă cu o claie de păr lățos și mustăți flocoase și lungi, de două ori cât el. - Ajutooor! urla vântul din crăpătura stâncii în care se prinseseră mustățile-i flocoase și barba. - Potolește-te, măi frate! îi strigă Mărțișor. Potolește-te dacă vrei ajutor! - Hă, mă ajuți? bulbucă ochii vântul cel zănatec. - Te ajut, dar potolește-te! Mai tacă-ți falca! Vântul se mai potoli, dar tot se mai zbuciuma din când în când. Când se mai liniști vântul, Mărțișor
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
cât el. - Ajutooor! urla vântul din crăpătura stâncii în care se prinseseră mustățile-i flocoase și barba. - Potolește-te, măi frate! îi strigă Mărțișor. Potolește-te dacă vrei ajutor! - Hă, mă ajuți? bulbucă ochii vântul cel zănatec. - Te ajut, dar potolește-te! Mai tacă-ți falca! Vântul se mai potoli, dar tot se mai zbuciuma din când în când. Când se mai liniști vântul, Mărțișor urcă rapid în vârful muntelui, până la stânca despicată. - Cum nimeriși aici, nenișorule? - Iaca și eu,ca
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
care se prinseseră mustățile-i flocoase și barba. - Potolește-te, măi frate! îi strigă Mărțișor. Potolește-te dacă vrei ajutor! - Hă, mă ajuți? bulbucă ochii vântul cel zănatec. - Te ajut, dar potolește-te! Mai tacă-ți falca! Vântul se mai potoli, dar tot se mai zbuciuma din când în când. Când se mai liniști vântul, Mărțișor urcă rapid în vârful muntelui, până la stânca despicată. - Cum nimeriși aici, nenișorule? - Iaca și eu,ca nărodul.Cu capul eram după nori și cu barba
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
se auzeau până jos urletele vântului, o matahală burtoasă cu o claie de păr lățos și mustăți flocoase și lungi, de două ori cât el. - Ajutooor! urla vântul din crăpătura stâncii în care se prinseseră mustățile-i flocoase și barba. - Potolește-te, măi frate! îi strigă Mărțișor. Potolește-te dacă vrei ajutor! - Hă, mă ajuți? bulbucă ochii vântul cel zănatec. - Te ajut, dar potolește-te! Mai tacă-ți falca! Vântul se mai potoli, dar tot se mai zbuciuma din când în
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
matahală burtoasă cu o claie de păr lățos și mustăți flocoase și lungi, de două ori cât el. - Ajutooor! urla vântul din crăpătura stâncii în care se prinseseră mustățile-i flocoase și barba. - Potolește-te, măi frate! îi strigă Mărțișor. Potolește-te dacă vrei ajutor! - Hă, mă ajuți? bulbucă ochii vântul cel zănatec. - Te ajut, dar potolește-te! Mai tacă-ți falca! Vântul se mai potoli, dar tot se mai zbuciuma din când în când. Când se mai liniști vântul, Mărțișor
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
cât el. - Ajutooor! urla vântul din crăpătura stâncii în care se prinseseră mustățile-i flocoase și barba. - Potolește-te, măi frate! îi strigă Mărțișor. Potolește-te dacă vrei ajutor! - Hă, mă ajuți? bulbucă ochii vântul cel zănatec. - Te ajut, dar potolește-te! Mai tacă-ți falca! Vântul se mai potoli, dar tot se mai zbuciuma din când în când. Când se mai liniști vântul, Mărțișor urcă rapid în vârful muntelui, până la stânca despicată. - Cum nimeriși aici, nenișorule? - Iaca și eu,ca
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
care se prinseseră mustățile-i flocoase și barba. - Potolește-te, măi frate! îi strigă Mărțișor. Potolește-te dacă vrei ajutor! - Hă, mă ajuți? bulbucă ochii vântul cel zănatec. - Te ajut, dar potolește-te! Mai tacă-ți falca! Vântul se mai potoli, dar tot se mai zbuciuma din când în când. Când se mai liniști vântul, Mărțișor urcă rapid în vârful muntelui, până la stânca despicată. - Cum nimeriși aici, nenișorule? - Iaca și eu,ca nărodul.Cu capul eram după nori și cu barba
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
și i-am luat apoi la întrebări. Așa am aflat că perșii făceau de fapt un joc dublu. -Zeii au fost darnici cu mintea ta Hasim! Mi-ai fost de mare ajutor în această încurcată treabă. Cel care i-a potolit pe arabii din Yemen nu putea da greș nici aici. Voi chema din nou pe Naulius să te răsplătească. Hasim înclină ușor capul. Spuse: -Caiafa încearcă să se sprijine pe autoritatea Romei pentru a scăpa de dușmanii din sânul poporului
AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370308_a_371637]
-
în pieptul lui păros. Se minuna cum această imagine a unui corp de bărbat, lipsit de orice veșmânt, putea să trezească în ea atâta plăcere și speranță. - Iubitule, te-am așteptat cu nerăbdare să te hrănești din mine, să-ți potolești setea de fericire, cu iubirea ce o port adânc înrădăcinată în acest trup tânăr și dornic de alintare. - Așa voi face, iubito, mi-este foame și-mi este sete de a te mângâia ca și cum mâine aș pleca undeva departe și
PLACERE SI SPERANTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370438_a_371767]
-
râzi de mine! Bă, așa râd pretenii, de preteni? Dar el râdea în continuare, fără să se sinchisească de ,,pretenul’’ său. Timp de vreo cinci minute, Căpitanul râse în hohote. Vroia să-și înfrâneze râsul, dar când încerca să se potolească, izbucnea din nou. Văzând că nu se mai oprește, Pepsi îi ținea isonul. Lacrimile i se uscaseră pe obraji și la un moment dat, amândoi se arătau cu degetul, unul pe celălalt, râzând. Dar totuși îi spuse prietenului său: - Hai
CĂPITANUL VASILE (3) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370475_a_371804]
-
le combate oriunde și oricând. Capitolul al doilea (Elogiul limbii și literaturii române) pleacă de la o „mărturisire de credință” a scriitoarei în care își exprimă dragostea pentru literatură și pentru creatorii ei, deoarece scrisul este un „spectacol al inteligenței”, cartea potolește „nestăvilita sete de a trăi emoții izvorâte din frumos și adevăr”, iar „scriitorii sunt flăcări vii care ard pentru semenii lor cu flacăra de sine”, sunt cei care, prin înzestrare, prin exercițiu, prin puterea gândului, pot „să dea viață și
ÎNVINGĂTOARE ÎN LUPTA CU TIMPUL de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369388_a_370717]
-
minunate. După ce glandele noastre sudoripare s-au revoltat îndeajuns pentru o singură seară din pricina muzicii mult prea ritmată, tinerească, ne-am retras discret pe o terasă cu vedere către mare. Un suc rece și o înghețată ornamentată șmecherește ne-au potolit setea biologică, sete care ne răscolise trupurile. Am vorbit mult, amândoi dorind parcă - într-un timp cât mai scurt - să aflăm totul despre celălalt. Mâinile noastre s-au atins de nenumărate ori pe tăblia lăcuită a mesei, iar picioarele noastre
EXISTENŢA SPIRITUALĂ DUPĂ DISPARIŢIA TRUPULUI FIZIC (NU CREZI, NU CITI ! GREU ÎŢI VA FI ÎNSĂ CÂND, VRÂND-NEVRÂND, TE VEI LOVI DE ASTA …) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369308_a_370637]
-
era numai gropi. Acasă aveam inima ca un purice de teamă că mă ceartă pentru toate câte făcusem! Și nu puține! Nu tu păsări închise, nu tu mâncare la porc, nu tu..., !!!! Dar seara nu s-a întâmplat nimic. A potolit săracul tata toate zaglaoanele pe afară iar mama ne-a aranjat masa, am mâncat și ne-am culcat. Se vedea treaba că erau prea obosiți ca să mai aibă timp și de mine! Dar doarmă cine poate! Nu și eu care
FANTOMELE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369485_a_370814]
-
vă dea voie să ridicati două sate. Asta ca să nu mai intrați în conflict cu boierul. Unul dincolo de Olteț, pentru tine și oamenii tăi, Grădeo și unul, dincoace de Olteț, pentru tine și oamenii tăi, Băilă. Condiția este să vă potoliți. Eu am garantat pentru voi și sper să nu mă faceți de rușine. Construiți-vă case, aduceți-vă nevestele și copiii, cei care aveți, ailalți însurați-vă și gata ! Isprăviți cu pribegia! * Peste ani, pe valea Oltețului, pe o parte
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
sau hotar! de Rodica Elena Lupu debut literar 1980 Eminescu nu s-a născut, ci a ieșit de-a dreptul din ape. Ca o fântână de întinerire, lirica lui își păstrează intacte virtuțile, un izvor incoruptibil din care veșnic își potolesc setea de artă nepieritoare, toate generațiile, fără deosebire. Le dau dreptate tuturor și nu uitați românilor că doar în matematică se poate să fie o egalitate! Toate cele bune tuturor celor care scriu cu sufletul, scriu ceea ce simt, adică scriu
CLIPA NU ESTE HAR, CI E DRUM SAU HOTAR! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370746_a_372075]
-
creative. „Didascalie” duhovnicească în poezia „Năzuință”: „Când te rogi, / lacrima să-ți curgă râu, / până când păcatul / în iertare albește!” Optație de un patetism rezonabil: „TOAMNĂ, / Cumsecade, / anunță-mă-n cercul tău! // Onest, / dă-mi un loc pe măsura culorii! // Chibzuit, / potolește-mi sau ascute-mi ritmurile! // Iertând, / înveșmântă-mă cu sărutul tău! // Simplu, / numește-mă!” Interogație cu retorică bătaie departe: „Și trandafirul din vaza mea / cântă și leapădă petale... În numele cărui adevăr?” Epanalepsă exemplară. „O frunză galbenă, / strălucitor de galbenă, / pe
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
locuit și în care saxonii i-au măcelărit. Își construiesc colibe din lemn de stejar, frumos lustruit și pictat, aranjate în jurul unui conac (hall) al stăpânului; apar târgurile rurale și, în timp, devin agriculturi, pierzând obiceiurile mării. Prin 550 se potolește distrugerea majoră și se consolidează comitatele: Essex, Sussex, Wessex, (saxonii din este, sud, vest), Kent, Mercia, Northumbria. Avem acum Anglia=Angles’ land. Ei alunga viața orășeneasca, religia creștină și limba romano-celtica. Actuala engleză, atât de vorbită de toți, are de-
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369627_a_370956]
-
cum o atrage, o atrage până ...( ce furculița idioata, a căzut de pe masa și ce zgomot mai face sărind țanțoșe pe gresia bucătăriei...) Poate vine Mamy și ne vede să vezi tu atunci în ce nebuloasa intrăm amândoi. Mai bine potolește-te și mănâncă mai repede să terminăm, mă implora Taty cu câtă blândețe era el în stare să pună în vobele lui părintești. Dar nu mai pot să mănânc cu furculița asta că a căzut pe jos și s-a
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIEI CAP 3 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369592_a_370921]
-
dai foc la casa, la ceva pe aici că atâta ne trebuie. Ce înseamna teoretic ? Adică am zis și eu așa, din gură. Adică ( ai trăncănit) cum spune Mamy pe bună dreptate. ¬ Bine, fie că ține și că Mamy, dar potolește-te cu avionul ăla că mi-l bagi în ochi. Vuuuuu, ia uite Taty ce viraje ia și cum vine în picaj cu boticul. Mă jucam eu cu avionul meu făcând fel de fel de cercuri în aer. Dar lui
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIEI CAP 3 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369592_a_370921]
-
zările? Am nevoie să știu cine a avut nevoie mai mare de tine? Ce ți-au promis spiritele întunericului mai mult decat ți-am putut oferi aici, pe pamant? Te vreau să îmi deschizi genele amorțite de așteptare, Să îmi potolești asfințiturile dureroase, Să îmi stropești zilele cu explozii vocale, Să mă aștepți, să îmi dăruiești arderea ta neobosita, să gonesc moartea care te ține prins în capcane reci, de gheață! Referință Bibliografica: Te aud, te simt, te aștept / Eleonora Stoicescu
TE AUD, TE SIMT, TE ASTEPT de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369718_a_371047]