2,294 matches
-
s-o arăt vărului tău, mi-a debitat ea pe tonul cel mai rece. E un tratat scris de un bărbat foarte înțelept din comunitatea noastră, rabbi Ben Yahuda. El spune că un potop se va abate peste noi, un potop de sânge și de foc, o pedeapsă căreia îi vor cădea victime toți cei care s-au îndepărtat de la viața naturii preferând corupția orașului.“ Vorbea sacadat, iar mânile îi tremurau. Tu stăteai pe genunchii mei, fiule; te strângeam foarte tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
care urechile sunt mai vinovate decât gura. Ne reluaserămm mersul înainte. Ea continuă: — Și ce altceva mai zice Ibn-Battuta ăsta despre piramide? — Că au fost construite de un învățat foarte știutor în ce privește mișcarea astrelor, și că el a prevăzut și Potopul; de aceea ar fi clădit aceste piramide, pe care a înfățișat toate meșteșugurile și toate științele, spre a le feri de distrugere și de uitare. Temându-mă de alte sarcasme, m-am grăbit să adaug: — Oricum, Ibn-Battuta precizează că astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
asista la acest moment de eliberare. Era vreme frumoasă, o superbă zi de primăvară, când își făcu apariția demnitarul, înconjurat de propria-i gardă. Dar, în clipa când trecu de poarta Vaticanului, un fulger a brăzdat cerul, urmat de un potop care s-a abătut peste noi cu un vacarm de sfârșit de lume. Surpriza o dată depășită, am fugit să mă adăpostesc sub un portic, curând năpădit de o mare de noroi. Lângă mine, o femeie se jeluia, deplângând acest semn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de sfârșit de lume. Surpriza o dată depășită, am fugit să mă adăpostesc sub un portic, curând năpădit de o mare de noroi. Lângă mine, o femeie se jeluia, deplângând acest semn rău. Iar eu, auzind-o, mi-am amintit de potopul de la Granada, pe care-l trăisem prin ochii mamei mele, Dumnezeu să aibă milă de sufletul ei! Să fi fost și de data asta un semn al Cerului, prevestitor de dezastre? Cu toate astea, n-am avut parte în ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
lumânări și lămpi cu kerosen, în așteptarea inevitabilei pene de curent. Se opriră, totuși, să verifice forța din ce în ce mai mare a vântului pe obrajii lor, privind în sus să vadă cum înaintau norii. Când fură, în cele din urmă, pregătiți pentru potop, rămaseră la fereastră să privească asemeni lui Kulfi și tuturor locuitorilor din Shahkot, aplecați pe balcoane și verande, de sub copertinele ricșelor; întregul oraș privea cu ochi neliniștiți, îndreptați în sus, până când o pală deosebit de puternică făcu frunzele să zboare ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
sfinte, - Te uită cum ninge decembre... Nu râde... citește nainte. E ziuă și ce întuneric... Mai spune s-aducă și lampa - Te uită, zăpada-i cât gardul, Și-a prins promoroacă și clampa. Eu nu mă mai duc azi acasă... Potop e-napoi și nainte, Te uită cum ninge decembre... Nu râde... citește nainte. Negru Carbonizate flori, noian de negru... Sicrie negre, arse, de metal, Vestminte funerare de mangal, Negru profund, noian de negru... Vibrau scântei de vis... noian de negru
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
uită în zări catedrala, Cu turnu-i sever și trufaș; Grădina orașului plânge, Și-aruncă frunzișu-n oraș. Și vine, ca-n vremuri de demult, Din margini, un bucium de-alarmă, E toamnă... metalic s-au Gorniștii, în fund, la cazarmă. Singur Potop, cad stele albe de cristal Și ninge-n noaptea plină de păcate; La vatră-n para ce abia mai bate - Azi, a murit chiar visul meu final. Și ninge-n miezul nopții glacial... Și tu iar tremuri, suflet singuratec, - Pe
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
Din tot ce scriu, iubito, Reiese-atît de bine- Aceeași nepăsare De oameni, și de tine. * Pantofii Pantofi de aur, expuși în vitrină, Veți sta sub dantele, în nopți de baluri, Și-n ale valsului leneșe valuri Veți râde prin săli,- potop de lumină. Pe trist catafalc, cu tristă regină, Veți sta în piciorul de gheață, și sfânt, Și-n trcerea vremii veți arde-n mormânt, Pantofi de aur, expuși în vitrină... * Furtună Prin codrii Bacăului Vâjâie vântul Și-ntunecă lumea Un
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
desfrâu de lupanar... ... Dar notează-n cartea vremii Filosoful proletar: Greve, sânge, nebunie. Foame, Plânset mondial... Pe când lasă-amurgul flăcări Pe-un final ce se anunță Pe-un decor miliardar... * Piano Și iar toate-s triste. Și azi ca și ieri- Potop de dureri. Și visul apune În negrul destin... Și vremuri mai bune Nu vin, nu mai vin, Și nici mângâieri... Și iar toate-s triste, Și azi, ca și ieri... * Mister Clavirile plâng în oraș Pe-o vreme de toamnă
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
unul altuia. — Ce Efect? întrebă Vultur-în-Zbor. Și ce să vorbim? — Despre orice altceva în afară de Efect, spuse Virgil Jones. Acum n-avem timp de explicații. Te rog, fă cum îți spun. Tăcerea s-ar putea dovedi foarte periculoasă. Vultur-în-Zbor își înfrână potopul de întrebări și hotărî să facă așa cum îl sfătuise domnul Jones. — Dolores, zise el. îi va fi bine? Sper, spuse domnul Jones. Sper din tot sufletul. Un scurt moment de tăcere. Apoi domnul Jones începu să vorbească. — Ai auzit vreodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
a găsit fiecărui eveniment din viața sa justificare. Primele instanțe divine luau forma unor giganți atotputernici răzbunători ale căror capricii trebuiau neapărat îndeplinite altfel sufereau pedeapsa fulgerătoare care venea sub forma recoltelor proaste, a foametei, a molimelor, a furtunilor sau potopurilor. Aici intervine religia, în reglarea raporturilor dintre oameni și zeul lor printr-un inventar de practici și învățături care le arăta oamenilor cum să obțină protecție și să se ferească de pedeapsa cruntă. Voltaire spunea: „Si Dieu n’existait pas
Religia creştină şi spiritualitatea ortodoxă în spaţiul mioritic. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Maria Asaftei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_947]
-
durat pînă la prînz. Asta mai lipsea, suspină tata. La ora trei, Începură primele infiltrații. Fermín se oferi să urce pînă la Merceditas ca să ceară cu Împrumut niște găleți, farfurii sau orice receptacul concav după tipic. Tata Îi interzise categoric. Potopul persista. Pentru a-mi omorî neliniștea, i-am relatat lui Fermín cele petrecute cu o noapte În urmă, trecînd sub tăcere, totuși, ceea ce văzusem În criptă. Fermín mă ascultă fascinat, Însă, În ciuda titanicei sale stăruințe, am refuzat să-i descriu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
discreției, părăsi Încăperea și Închise ușa. Atunci am băgat de seamă că Fermín ținea În poală manuscrisul Nuriei Monfort. Ceasul care ticăia pe măsuța de noapte bătea ora unu, am bănuit că ziua. — Mai ninge? — Ninge e puțin spus. E potopul de pulbere. — L-ai citit? am Întrebat. Fermín se mărgini să Încuviințeze. — Trebuie s-o găsesc pe Bea Înainte de a fi prea tîrziu. Cred că știu unde e. M-am așezat pe pat, Îndepărtînd brațele lui Fermín. M-am uitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
ani, m-am aflat în fața unor situații și întrebări cu o doză apreciabilă de scepticism, referitoare la reușita demersului didactic. Prima întrebare care îți vine în minte în momentele de neliniște este „Din ce rezultă eșecul școlar? ”, pentru ca mai apoi, potop de reproșuri să-ți inunde conștiința, căutând să scoată la iveală partea de vină a fiecăreia dintre părți - pentru că, indubitabil, două sunt componentele care alcătuiesc și în același timp netezesc drumul spre reușită:cadrul didactic și elevul. Lucrarea de față
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/481_a_1010]
-
clămpăneau din limbă, scoțând sunete asemenătoare cele pe care le scot berzele În perioada lor de rut, unii behăiau, alții mugeau sau nechezau, părea ca Însăși Întreaga arcă a lui Noe, În care se adunaseră toate lighioanele pămîntului imediat după potop, să se fi vărsat la Corso. Glasul lui Bikinski trâmbiță de trei ori, mâinile sale bătură darabana În tăblia mesei și corul acesta dizarmonic se stinse ca la comandă, iar peste terasă se așternu liniștea. Ștergându-și fruntea transpirată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Ia uite, domnule, ce-au făcut ăștia aici! Directorul redevenea dintr-o dată atent și Subalternul Îl și stimula : Ați văzut? — Nu, ce era? Povestitorul nu aștepta mai mult decât acest minim semn de curiozitate că și Începea cu un alt potop de vorbe din care se dovedea că el e un om umblat și priceput, drept, cinstit, curajos și cu o moralitate de netăgăduit. Construcțiile de drumuri, conducte, linii de Înaltă tensiune, poduri sau hidrocentrale erau domenii prin care el Însuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
pentru că se plictisește acasă. Din cauza cuvântului „subzistență“ povestea s-a transformat de câteva ore În lungi liste de bucate din care eu Înțeleg ce rol avea În război propaganda. Fiecare Îmbunătățire nesemnificativă a traiului omului simplu era Însoțită de un potop de vorbe misterioase. Proprietatea asupra limbajului este o importantă sursă a puterii. Nu știu prin ce truc filmic aș putea să figurez aceasta: potopul de cuvinte este din ce În ce mai consistent, iar bucatele ce se așază pe masa soldaților din imaginile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
rol avea În război propaganda. Fiecare Îmbunătățire nesemnificativă a traiului omului simplu era Însoțită de un potop de vorbe misterioase. Proprietatea asupra limbajului este o importantă sursă a puterii. Nu știu prin ce truc filmic aș putea să figurez aceasta: potopul de cuvinte este din ce În ce mai consistent, iar bucatele ce se așază pe masa soldaților din imaginile de arhivă sunt tot mai puține și mai inconsistente! Este un paradox pe care nici Bobocică nu-l trece cu vederea. de dimineață cafea surogat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
înspre el. Bunicul i-a ieșit înainte, l-a luat în brațe, l-a sărutat pe obrajii încă împurpurați de căldura somnului, apoi l a urcat în căruță și au pornit la drum. În timp ce străbăteau satul, bunicul răspundea cu blândețe potopului de întrebări care ieșea din gura nepotului. Bunicule, de ce mergem în pădure? Să cosim iarbă pentru vacă și cal. Uite acolo iarbă, hai să cosim! E mai bună iarba din pădure, e mai gustoasă și mai aromată, iar vaca o
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
adun ciupercile acestea să le duc bunicii, ne va face din ele o tocăniță gustoasă. Te ajut eu, bunicule! Prichindelul începu să adune ciupercile în timp ce bunicul aduna iarba. Cum au sfârșit treaba, au pornit pe drumul de întoarcere sub același potop de întrebări și aceleași răspunsuri blânde și pline de mister. Acestea sunt singurele amintiri despre bunicul său pe care prichindelul de altă dată le mai păstrează în memorie. Un an mai târziu avea să primească vestea că bunicul, ca și
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
sfâșiindu-se în bucăți. Mandricardo nu stătu în loc să se mire de această minune, continuă să secere. Când a ajuns la copac, i-a cuprins trunchiul în brațe și s-a opintit să-l smulgă din rădăcini. La fiecare effort un potop de frunze se scutura asupra lui, prefăcându-se pe loc în păsări de pradă ce-l atacau pe cavaler fâlfâindu-și aripile în obrazul lui cu strigăte înfricoșătoare. Dar netulburat de această nouă piedică el a continuat a se opinti
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
șî cu cini? Asta nu-i a bunî, cî di la o scântei sî aprindi tătî aria cu pai” - gândea moș Pavel. Din când în când, trăgea cu coada ochiului la cei doi bărbați, care, cu gulerul sumanului ridicat, înfruntau potopul ninsorii, mergând cu capetele plecate... ― Dumitre, eu am să mă țin de tine, poate avem noroc să ne deie în aceiași grupă - și-a spus dorința Todiriță. ― Și eu aș vrea să fie așa, da’ cine știe ce ne așteaptă? Moș Pavel
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
la jumătate de cale, mă întâlnesc cu o bătrână de la mine din sat, însoțită de o fată frumoasăăă... de să-i bei vinul din căușul palmelor nu alta! Bună ziua, mătușă Catrină - îi zic eu. Da’ unde ai fost pe așa potop de căldură? Pe deasupra ai mai luat și frumusețea asta de fată după matale. <Apâi cum altfel? Trebuia să mă duc cu fata asta la Buhai șî amu’ ni întoarcim acasî>. Bine, mamaie. Dacă o fost musai să mergi cu fata la Buhai
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
prin vijelie, Spulberând zăpada-n ceruri, de pe deal, de pe câmpie. Valuri albe trec în zare, se așează-n lung troian, Ca nisipurile dese din pustiul african. Viscolul frământă lumea!... Lupii suri ies după pradă, Alergând, urlând în urmă-i prin potopul de zăpadă. Turmele tremură; corbii zbor vârtej, răpiți de vânt, Și răchițile se-ndoaie lovindu-se de pământ.” A recitat ochitorul „Doi la legătură”, cum l-au alintat camarazii. ― Atunci, tu trebuie să te legi cu centura de ceva, că
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Trei perechi de pantaloni. Trei cămăși de vară. Trei perechi de șosete rulate. Un pulover, o geacă căptușită, un sacou sport. Trei victime. Cealaltă încăpere. Danny ieși din baie și ajunse într-o bucătărioară, așteptându-se să vadă un alt potop stacojiu. Însă găsi totul ordonat perfect: o perie de curățat, detergent de vase Ajax și un săpun - toate aliniate pe un raft, deasupra chiuvetei imaculate; farfurii curate într-un stativ de plastic; un calendar din 1949 țintuit de perete, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]