25,546 matches
-
cu o resemnare demnă, mi se par a fi marca unică a cărților lui, fascinantă, cel puțin pentru mine. Am gasit întotdeauna șocant faptul că din paginile lui nu răzbate aproape defel un spirit al timpului nostru, si totusi morală povestirilor lui Malamud este în chip evident adresată nouă, oamenilor veacului al douăzecilea. Personajele scriitorului, întîmplările pe care le trăiesc ele ar putea foarte bine trece drept imagini ale unei lumi de secol XIX: o lume în care nu există nimic
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]
-
una și aceeași, căci ele nu înregistrează modificări ale persoanei înfățișate, ci, dimpotrivă, reafirmări identice. Fidelman nu se schimbă, nu evoluează. Datele lui identitare sînt communicate cititorului de la bun început. Și atunci, de ce mai multe fragmente, de ce nu doar prima povestire? Pentru că tocmai consecventă lui Fidelman este cea care îi definește profilul tragic. Fidelman nu știe că e același, el caută schimbarea, pentru că de fapt își caută norocul, la fel ca si Iakov. La începutul cărții, el e un american sosit
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]
-
insignifiant al vieții, si pe cei care vor lua parte la ea. Personajele se consumă în obsesia "punerii la cale", a bifurcării datelor realului într-o sumedenie de probabilități, a rearanjării indeterminatului într-o matrice coerentă. Obsesia planului pornește din povestirile unui personaj și se termină tot într-o povestire, își va păstra virtualitatea din dorința acestuia de a conserva un prezent etern, un timp simultan, de a depăși implacabilul curgerii heraclitiene a apei și a timpului. Malurile Mureșului sînt văzute
Fictiuni by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17711_a_19036]
-
parte la ea. Personajele se consumă în obsesia "punerii la cale", a bifurcării datelor realului într-o sumedenie de probabilități, a rearanjării indeterminatului într-o matrice coerentă. Obsesia planului pornește din povestirile unui personaj și se termină tot într-o povestire, își va păstra virtualitatea din dorința acestuia de a conserva un prezent etern, un timp simultan, de a depăși implacabilul curgerii heraclitiene a apei și a timpului. Malurile Mureșului sînt văzute ca un punct de confluenta a ficțiunilor de tot
Fictiuni by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17711_a_19036]
-
Istoria reală sau cea culturală e mai mult decît pretext, dar îi va fi totodată refuzată autoritatea de a domina viziunea personajelor. Istoria e la fel de insolita că orice altă trăsătură a realului. Cea oficială este cooptata în actul independent al povestirii atît că realitate, cît și ca discurs: "hai să conchidem împreună cu ditamai istoricii că sîntem la începutul anilor cincizeci, că noii orînduiri i se potrivesc temeinic alea, cum draci le zice? zodiile..." Istoria reală se regăsește în obsesia frontierei, deosebit de
Fictiuni by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17711_a_19036]
-
ca expresie a unei minunări modeste că cei atît de clar prezenți acolo ar mai avea nevoie să fie dirijați în a-și configura destinul de personaje. Singurul privilegiu cert pe care și-l rezervă autorul este să constate indeterminarea povestirii, să presupună cine ar putea povești, ce ar putea deveni personajele: "Însemnările care urmeaza (după ani de absență din locurile adolescenței și ale copilăriei) le va redacta, sau și le va mormăi în barbă, unul dintre protagoniștii scenelor care urmează
Fictiuni by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17711_a_19036]
-
absență din locurile adolescenței și ale copilăriei) le va redacta, sau și le va mormăi în barbă, unul dintre protagoniștii scenelor care urmează. Ar putea fi junele acela...", să delege naratori din cei mai ciudați. Personajele sînt cele care scriu povestirea, ele sînt cele care își caută locul în această "reverie bine articulata epic pe marginea Mureșului". A povesti și, în ultimă instanță, a scrie ficțiune secularizează un act ritualic pînă cînd, cel puțin în istoria privată a unui personaj, imaginarul
Fictiuni by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17711_a_19036]
-
titlul, cules cu un caracter de literă mărită (italice), un rezumé avertisment, în aceeași tonalitate grafică; dimpreună, fiind detașate spațial, imprimă o idee - fanion, tipică regimului de opresori.Numai după aceea se derulează scurte narațiuni construite în jurul personajului. Toate relatările - povestiri sunt reale depoziții pentru autoreferențialitate. Textele au vioiciune, faptele sunt cele mai banale, centrate însă pe o mișcare supravegheată din două turnuri de control: unul al partidului, al exponenților săi (care îndeplinesc neabătut, ba chiar cu zel... indicațiile prețioase) și
Din Estonia, direct la New York. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_99]
-
Filologie după doi ani și jumătate. Așa se face că are bine definite unele coordonate și trăsături ale narațiunii, ale rolului personajului în cadrul acesteia. Iată ce zice el, punând atenționarea pe seama unui redactor: „La tine, personajele sunt canalii. Prin logica povestirii, dacă eroul e ticălos, el trebuie să ajungă la faliment moral sau la pedeapsă. Dar la tine, ticăloșii sunt ceva natural, ca ploaia sau ninsoarea... „ (subl.n., M.B.). Din sublinierea operată, se desprinde toată învățătura tematică a cărții analizate. Disipată
Din Estonia, direct la New York. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_99]
-
operată, se desprinde toată învățătura tematică a cărții analizate. Disipată în cele 206 pagini ale cărții Compromisul, tema generoasă, de o stringentă actualitate, atingând pragul fetișizării internaționale, are aliați, congeneri aș zice, în elocventele (așa zis) poeme,care segmentează unele povestiri ale lui Serghei Dovlatov. Așa arată o fișă... literară a fostului gazetar din Estonia sovietică, ajuns direct la New York, ca să se realizeze și ca scriitor. Comentariile americane elogioase (atâtea câte s-au înregistrat!) despre literatura lui sunt auzite în postumitate
Din Estonia, direct la New York. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_99]
-
doar să urnească tipărirea monografiei dedicată lui Goethe, rămasă și ea printre manuscrisele autorului). Nedreptatea încă nu ostenise, cum ar spune Ț. Vianu. În ăScînteiaă din 1958 (nr. 4283/ 2 aug.) un Miron Dragu denunță viziunea naturalista din volumul de povestiri Patru ciudate întîmplări (aDe ce a fost editata?a, iar M. Beniuc, președintele de atunci al Uniunii Scriitorilor, în referatul Literatura de actualitate și partinitatea în literatura, prezentat la ședința lărgita a Comitetului Uniunii Scriitorilor din R.P.R., semnalează printre scrierile
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
77 de ani. În timpul vieții opera să n-a fost apreciată la înaltă ei valoare estetică. Încă junimiștii îl socotiseră, pentru scrierile de început, "scriitor poporal" și de acest calificativ n-a putut scăpa. Asta deși, prin cîteva nuvele și povestiri (Popa Tanda, Scormon, Gura satului, apoi, în 1884 Pădureanca) Slavici e un mare prozator, de o înaltă artisticitate. Nici apariția, în 1894, în foiletonul Vetrei (în 1906 în volum) a extraordinarului român Mara nu-i crește cota literară. Și aceasta
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
cerceta mai tot ce se întîmplă în jurul lui. În ^79, cînd l-am cunoscut, urma să-i apară primul volum, Aventuri într-o curte interioară, o carte de care sînt îndrăgostit și azi și din care a citit una dintre povestiri la Cenaclul Junimea, cînd am fost de față. Pe atunci Mircea era ghid ONT și fost profesor în județul Tulcea. Vorbea că despre un succes că luase "negația" din învățămînt și despre liber profesionismul lui de ghid. De fapt, era
Nedelciu - conspiratie reusită by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17774_a_19099]
-
Art Panoramă de criticul Vlad Mireanu, acesta se află în căutarea unui job care să-i asigure o existență prosperă și recunoașterea statutului profesional de scriitor. Înainte de a descoperi la rubrică de mică publicitate a unor reviste canadiene oferta salvatoare (povestiri după rețete junk food), patronul firmei de calculatoare Elephterya din orașul Straja (onomastica are, după cum se vede, partitura ei...) îi oferă posibilitatea de a scrie, contra cost, "portrete scurte, la obiect, inspirate de oameni reali" din localitate. Ideea unui asemenea
Lectiile fictiunii virtuale by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/17762_a_19087]
-
sa, Bettina, o figură feminină extraordinară. Bettina își consemnează visele în scrisori și Béguin uită un moment de Arnim pentru a scrie câteva pagini despre această autoare care merită tot interesul. Ea îi dedică lui Goethe, marea să iubire, cateva povestiri "suspecte" (cum spune Béguin): "Sunt încântată să văd că mă urmărești cu privirea; apoi, ușor, cobor și cad în brațele tale care mă-nlăntuie...". Criticul "lămurește" ambiguitatea acestei iubiri a Bettinei: Niciodată n-a văzut vreo duplicitate, vreo contradicție între dorința
Vocatia visului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17781_a_19106]
-
înapoiase toate avuțiile”. El nu mai interpreztează în consensul biblic, ci extrage de acolo, răstoarnă amintirea lecturilor ca un pilot ce se instalează confortabil în scaunul de carlingă și dă zbor avionului spre filosofare: „Încă nu aflasem că repetiții ale povestirii lui Iov sunt înscrise în viață precum soarele în zi și luna în noapte. Cu o mare ușurare, m-am cufundat în somn și am visat imagini de nedescris, asemenea sentimentului pe care-l trezește în suflet sunetul clopotelor pe
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
o literatura universală, precum și un imaginar colectiv de vaste proporții, deși un mit poate fi generat și prin fenomenul vastei sale răspîndiri. Mai curînd, insistă Rousset, Don Juan s-a constituit într-un mit grație prezenței unui alt personaj în povestire, Mortul, statuia însuflețita a Comandorului. Prezent în dramă (chiar dacă nu în toate variantele ei), Mortul este cel ce stabilește legătură dintre mundanul simbolizat de seducător și sacrul, lumea de dincolo. În felul acesta, el e cel ce contribuie la formarea
Don Juan longevivul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17790_a_19115]
-
Scenă se constituie, mai degrabă, ca o exorcizare a angoasei așteptării. Pe lînga tensiunea acumulată pe parcursul cărții, cînd crimă încă nu s-a comis, descrierea ei minuțioasa e de-a dreptul liniștitoare. Santiago moare calm, așa cum a fost în întreaga povestire. Ultimele propoziții ale cărții sînt impresionante prin tonul senin și relaxat pe care il impun, după frenezia de pînă acum. Santiago spune că a murit, și în cuvintele lui se aude parcă un răsuflat de ușurare: "ăM-au omorît, mătușa
O dragoste din crimă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17806_a_19131]
-
virtutea". Dar "creația în sensul înalt al cuvîntului nu găsim". Observația călinesciana în legătură cu teza morală o regăsim și în scrierile volumului pe care il comentez. Asta deși, aici, supraviețuiește, evident, chiar descarnata de fapte iar tematica este curat ecleziastica. Amplă povestire Pustnicul Pafnutie și ucenicul sau Ilarion ne plasează în plină atmosferă ecleziastic monahala. Pe Pafnutie îl chemase în tinerețe Dumitru, se încurcase cu o fată, gresînd prin preacurvie. Destinul a voit să-l găsească, în plin munte, pe pustnicul Ilarion
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
în Pont des Arts ceea ce au făcut întotdeauna mării prozatori: povestește. Povestește ce se întâmplă cu el și cu cei din jur, povestește ce citește el sau ce citesc alții, povestește vise, povestește aventuri imaginare, povestește chiar cum își compune povestirea, dar nu-și trădează nici un moment condiția de povestitor. De mult n-a mai apărut în literatura română o creație narativa atât de pură. În plus frază în sine este fluenta și decisă, cuceritoare, așa cum mai era numai frază lui
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
cu o teza de doctorat susținută în 1994 la Universitatea Paris XI (Orsay), Vlad Zografi este atras de scris încă din 1990. Debutul sau literar are loc în România literară, iar în 1993 îi apare la Editură Eminescu volumul de povestiri Genunchiul stîng sau genunchiul drept. În teatru debutează în 1996 cu volumul Isabella, dragostea mea publicat de Editură UNITEXT. Piesă care l-a adus în mijlocul oamenilor de teatru este Petru sau petele din soare, un text pe o temă istorică
E o crimă să ai idei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17847_a_19172]
-
filonul istoric, antic sau mitic și dezvolta mai degrabă presiunea actualității imediate sau tratarea unor idei, deja emblematice pentru autor, într-un text parabolă. Toate cele trei piese sînt traversate, în vesminte diferite, de aceleași obsesii auctoriale sesizabile încă din povestiri: figură intelectualului, eșecul moral, raționalul și iraționalul, știința și filosofia, rigoarea și fantezia. Nu știu dacă vreuna dintre aceste piese reușește să-l elibereze pe cititorul cunoscător al operei dramatice a lui Vlad Zografi din prizonieratul lui Petru. Marea calitate
E o crimă să ai idei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17847_a_19172]
-
și fără nici o coerentă. Tăi, revin, adaug, tai din nou. Nimic nu se potrivește, nu se leaga, deși în capul meu totul este atat de simplu." Acest citat, reprodus din schița Fluturele, cu care se deschide volumul Crimă și alte povestiri de Teodor Hossu-Longin, dovedește luciditate. Tânărul autor, într-adevăr, așa scrie, implicat, energic, cu sentimentul unei aventuri existențiale. El îl are ca model îndepărtat sau nedeclarat pe Hemingway considerând că numai viața unui bărbat adevărat, cu amestecul ei de triumf
AUTORI TINERI LA PRIMA CARTE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17859_a_19184]
-
psihologic necesar pentru a distinge cu exactitate, în fiecare trăire, ceea ce este al său de ceea ce aparține culturii. Este nerăbdător să se exprime. Dar, la urma urmelor, cultura epocii, chiar si asimilată sumar, în fugă face parte din personalitatea să. Povestirea Crimă, de fapt un roman scurt și alert, din care ar putea rezulta cândva un film de succes, are structura unei narațiuni detectivistice. Scrisă la persoana întâi, povestirea îl aduce în prim-plan că narator și personaj pe un un
AUTORI TINERI LA PRIMA CARTE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17859_a_19184]
-
epocii, chiar si asimilată sumar, în fugă face parte din personalitatea să. Povestirea Crimă, de fapt un roman scurt și alert, din care ar putea rezulta cândva un film de succes, are structura unei narațiuni detectivistice. Scrisă la persoana întâi, povestirea îl aduce în prim-plan că narator și personaj pe un un tanar arestat, care se spovedește cititorului și, din când în când, avocatului său (astfel încât cititorul apare că un judecător ideal). Asupra tânărului planează acuzația că și-a ucis
AUTORI TINERI LA PRIMA CARTE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17859_a_19184]