2,756 matches
-
text narativ trebuie deosebit și de NARATOR: primul nu povestește situații și evenimente (dar se consideră că este responsabil pentru selecția, distribuția și combinarea lor); în plus, el se deduce din întregul text și nu este înscris în el ca povestitor. Deși distincția poate fi problematică (de ex., în cazul unui NARATOR ABSENT sau ESTOMPAT la maximum: Ucigașii, Dealuri ca elefanți albi), ea apare uneori cu claritate (de ex., în cazul multor NARAȚIUNI HOMODIEGETICE: Marile speranțe). ¶Bal 1981a; Booth 1983 [1976
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
al NARAȚIUNILOR (canonice). Subiectul poate îndeplini (sau poate rata) contractul și poate fi răsplătit (sau pedepsit). ¶Adam 1984; Barthes 1974 [1987]; Greimas 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982. Vezi și MANIPULARE, RECOMPENSĂ. contract narativ [narrative contract]. Acordul între NARATOR și NARATAR, povestitor și publicul său, subliniind însăși existența unei NARAȚIUNI și afectîndu-i însăși forma: un act de narație oferă ceva care e schimbat, sau urmează să fie schimbat cu altceva (Am să-ți spun o poveste dacă promiți să te porți frumos
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și de AUTORUL IMPLICAT: cel de-al doilea nu povestește situații și evenimente (dar noi îl considerăm ca fiind responsabil pentru selectare, distribuire și combinare); în plus, el este deductibil din întregul text, mai curînd decît înscris în el ca povestitor. Deși distanța poate fi problematică (de ex., în cazul unui NARATOR ABSENT sau ESTOMPAT la maximum: Dealuri ca elefanți albi), ea apare uneori cu foarte mare claritate (de ex., în cazul unor NARAȚIUNI HOMODIEGETICE ca Marile speranțe). ¶Bal 1981a; Booth
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
frecvent, prin raportare la întâmplări fictive, reflectate de conținutul unor texte literare). ( Ca variantă a expunerii, povestirea se diferențiază de aceasta prin ,,prezentarea unor informații într-o manieră impresionistă"234, așadar prin reflectarea într-o anumită măsură (diferită de la un povestitor la altul și chiar la același povestor, în situații de comunicare diferite, în stări fizice/psihice diferite etc.) a subiectivității povestitorului. ( În vederea optimizării 235 valorificării metodei povestirii în activitățile de educare a limbajului în ciclul preprimar, se impune respectarea anumitor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
prin ,,prezentarea unor informații într-o manieră impresionistă"234, așadar prin reflectarea într-o anumită măsură (diferită de la un povestitor la altul și chiar la același povestor, în situații de comunicare diferite, în stări fizice/psihice diferite etc.) a subiectivității povestitorului. ( În vederea optimizării 235 valorificării metodei povestirii în activitățile de educare a limbajului în ciclul preprimar, se impune respectarea anumitor principii: principiul accesibilității, respectiv al accesibilizării manierei în care se realizează povestirea, atât din punctul de vedere al conținutului (de exemplu
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
ca lexic valorificat, din limba română literară și conform capacității de înțelegere a copiilor, precum și ca îmbinare a valențelor verbale, nonverbale și paraverbale ale comunicării); principiul implicării active, subiective (ca trăire redată/transmisă, ca stare de spirit generată/creată) a povestitorului și a ascultătorilor în derularea ,,povestirii"; principiul deschiderii prin povestire a unor direcții de analiză, interpretare, comparare a episoadelor, personajelor etc. (eventual, cu anumite contexte având corespondență în sfera realului). ( Sunt valorificate, în etapa preșcolarității, ca variante: repovestirea care poate
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
uneia dintre perspectivele povestirii inițiale etc. ( Toate aceste aspecte ale povestirii se constituie în modalități de: îmbogățire, nuanțare, activizare a vocabularului preșcolarilor; conștientizare a importanței valorificării intonației corespunzătoare, a mimicii, gesticii etc., în conformitate cu ideile, sentimentele transmise și cu însăși atitudinea povestitorului față de cele relatate; plasare motivată a povestitorilor și a ascultătorilor în sfera lui ,,Îmi place Nu-mi place/sunt de acord nu sunt de acord"; asociere creativă a pasajelor narate cu anumite cântece, poezii, secvențe rimate/ritmate etc.; facilitare a
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
aceste aspecte ale povestirii se constituie în modalități de: îmbogățire, nuanțare, activizare a vocabularului preșcolarilor; conștientizare a importanței valorificării intonației corespunzătoare, a mimicii, gesticii etc., în conformitate cu ideile, sentimentele transmise și cu însăși atitudinea povestitorului față de cele relatate; plasare motivată a povestitorilor și a ascultătorilor în sfera lui ,,Îmi place Nu-mi place/sunt de acord nu sunt de acord"; asociere creativă a pasajelor narate cu anumite cântece, poezii, secvențe rimate/ritmate etc.; facilitare a socializării; pregătire a copiilor preșcolari pentru receptarea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
-l „semiotiza” s-ar constitui Într-o nouă șansă de a-i depista implicațiile. Ordinea ideilor, succesiunea comportamentelor (eventual simultaneitatea lor) pot induce sensuri care pot deveni pregnante În intervențiile cotidiene. Trebuie disociată temporalitatea reală de cea a discursului rememorator, povestitor (verbal, gestual, social, psihologic etc.). Poate că timpul obiectiv ar trebui lăsat deoparte, cu toate că la scară istorică se pot decripta anumite „Înțelesuri” ale macroevenimentelor. Ne interesează să depistăm resursele timpului discursiv, cel de acum și de aici, care ne macină
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
revoluția culturală” de inspirație asiatică. Timid, în conținutul publicației se mai strecoară, în dosul perdelelor de ideologie, studii a căror rezistență este una tăcută, tocmai prin tematica evazivă pe care o profesează. Pot fi amintite între 1956 și 1960: Andersen povestitorul (Al. A. Philippide), Henrik Ibsen (G. Călinescu), Risorgimentul și Unirea Principatelor (Andrei Oțetea), Gh. Bariț. Cuvânt comemorativ la 150 de ani de la nașterea sa (David Prodan) ș.a. Volumul XII, din 1962, reproduce discursurile rostite cu ocazia primirii în Academie a
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
are și prevăz prin SECU a lui Înălțare”), ceea ce face astăzi din autorul ei un adevărat spirit premonitor. Tenta satirică, prezentă și în antiutopiile din dramaturgia lui A., acel râsul/plânsul de care amintea I. D. Sârbu, semnifică, în realitate, înclinarea povestitorului de a afla în hazul de necaz echilibrul nu numai narativ, dar și ideatic. Parodicul se impune în Scrisorile lui Condurică, „basm dramatic în IX tablouri”, de fapt o reluare a Revoluției culturale. Spiritul parodic se manifestă și în prima
ARCADE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285420_a_286749]
-
rămânea credincios - Încolo, ca Îmbrăcăminte, nu știu să-l fi văzut de două ori la fel”. Toate ciudățeniile modului singular de viață al lui Aubrey de Vere reprezintă Însă doar o latură a unei personalități complexe și unice, contemplate de povestitor cu o uimire din ce În ce mai accentuată: „Dar toată această migăloasă găteală nu era la dânsul decât un amănunt dintr-un Întreg desăvârșit, de o fericită armonie. Aubrey de Vere avea un creier de minune alcătuit și un duh scânteietor, el ar
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
așa știa să vorbească de toate, cu asemănări din trecut, cu apropieri și amănunțiri fermecătoare de câte ori i se Întâmpla să povestească de călătoriile lui prin ținuturile străvechi ale Răsăritului; sau prin ostroavele pierdute ale oceanului liniștit, unde domnește primăvara veșnică”. Povestitorul proiectează peste existența „eroului” său o aură demonică: „Așa, de pildă, am Înțeles că se Îndeletnicea cu cercetări oculte Îndrăznețe, pentru cari era hărăzit, pe lângă o Înclinare Înnăscută rară, și cu cea mai uimitoare pregătire. Părea chiar să fi avut
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
aceleași note Întâlnim următoarea constatare: „Le temps des Byron venait”. Referirea la George Brummell era Însă mai adecvată artistic, Întrucât regele modei a rămas În amintirea urmașilor În primul rând prin costumația sa. Or, cum Aubrey de Vere atrage atenția povestitorului prin „făptura sa din afară”, prin modul ciudat În care se armoniza Înfățișarea cu costumația sa, o referire la Byron, la Chateaubriand sau la nenumărații byronieni din secolul trecut (fascinația personalității poetului englez s-a exercitat și asupra lui Stendhal
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
viața sa) cu adevărurile din dicționare. Ne interesează doar adecvarea lor la realitatea a cărei Înțelegere o intenționează. Aplicabile lui Barbey și eroilor săi, considerațiile lui Jules Lemaître li se potrivesc de minune atât lui Aubrey de Vere, cât și povestitorului, amândoi absorbiți de rolul lor, până la deplina identificare. Mateiu provenea dintr-o familie de vechi comedianți. Unchii lui, Ion Luca, Costache și Iorgu, s-au dedicat teatrului, fiind cunoscuți În epoca lor ca directori de trupă, ca regizori și ca
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cu coadă și alte grozăvii alcătuiesc, sub pana lui, un tablou sumbru, apocaliptic. Cronicarul e un terifiat, cu nervii mereu încordați, suspicios, neliniștit, cu o veșnică frică de ce va fi. Adeseori ingenuu în comentariul său, posedă un talent înnăscut de povestitor. Ceea ce scrie are viață, prospețime. Îndemânatec la desen, își ornamentează manuscrisul cu portrete, chenare, miniaturi în culori. Nici boier, nici cărturar de curte, ca înaintașii, D. trage cortina peste o veche tradiție literară, aceea a cronicarilor. SCRIERI: Cronica meșteșugarului Ioan
DOBRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286799_a_288128]
-
se ocupă volumul de studii Magyar-román irodalmi kapcsolatok (1985). Ca folclorist, a întocmit antologia baladelor haiducești ale popoarelor est-europene (Betyárok tüzénél, 1959), a publicat mai întâi o broșură (1963), apoi un volum de basme populare culese de el însuși de la povestitorul bilingv Vasile Gurzău din comuna Méhkerék, comitatul Békés (Vasile Gurzău magyar és román nyelvű meséi, 1968). Prezentând pentru prima oară repertoriul întreg al unui povestitor bilingv, textele populare oferă pentru D. posibilități necunoscute până atunci de cercetare a relațiilor folclorice
DOMOKOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286822_a_288151]
-
întâi o broșură (1963), apoi un volum de basme populare culese de el însuși de la povestitorul bilingv Vasile Gurzău din comuna Méhkerék, comitatul Békés (Vasile Gurzău magyar és román nyelvű meséi, 1968). Prezentând pentru prima oară repertoriul întreg al unui povestitor bilingv, textele populare oferă pentru D. posibilități necunoscute până atunci de cercetare a relațiilor folclorice reciproce româno-maghiare, de analiză științifică a metodei și psihologiei povestirii bilingve și, totodată, de studiere a rolului și importanței unei personalități creatoare marcante în păstrarea
DOMOKOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286822_a_288151]
-
Repere bibliografice: Szalatnai Rezső, Betyárok tüzénél, „Nagyvillág”, 1960, 1095-1097; Váczy Leona, Domokos Sámuel, „A román irodalom magyar bibliográfiája”, „Könyvtári Szemle”, 1966, 4; Vita Zsigmod, Domokos Sámuel, „A román irodalom magyar bibliográfiája”, KOR, 1966, 12; Vasile Adăscăliței, O carte despre un povestitor bilingv. Domokos Sámuel, „Vasile Gurzău magyar és román nyelvű meséi”, IL, 1970, 4; Gáldi László, Domokos Sámuel, „Vasile Gurzău magyar és román nyelvü meséi”, „Filológiai Közlöny”, 1970, 562-563; Nagy Béla, Les Contes de Vasile Gurzău en langue hongroise et en
DOMOKOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286822_a_288151]
-
în rafinatele pagini din Ambasadorul. În Visul de iarnă al Isabellei. Insula (1996) sunt cuprinse proze scrise în registru ludic și oniric, care configurează o lume de carnaval fantezist, cu figuri și întâmplări parcă desprinse din universul desenelor animate. Imaginația povestitorului este prodigioasă, iar discursul său, dens, este modulat cu virtuozitate într-o structură original construită. Tratatul de caligrafie (2001) cuprinde, sub titlul rubricii din revista „Contrapunct”, o parte din eseistica prozatorului, caracterizată de aceeași finețe a scrisului. SCRIERI: Ambasadorul, București
COCHINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286311_a_287640]
-
Mihai Eminescu - pe care îl cunoscuse la Giurgiu -, C., devenit, din februarie, redactor la „Timpul”, participă la întrunirile societății Junimea, în casa lui T. Maiorescu. Strălucitor de vervă și de spirit, scânteietor în replici, cu talent de mim și de povestitor, tânărul acaparează atenția celor din jur. Intuindu-i înzestrarea neobișnuită, T. Maiorescu îl va lua, pe spezele sale, într-o călătorie la Viena. Între 1881 și 1882, cutreieră județele Suceava și Neamț, ca revizor școlar. O relație furtivă cu Veronica
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
traduceri din opera unor scriitori că Rabelais, Molière, La Bruyère, La Fontaine, Lesage, Voltaire, V. Hugo, Balzac, Verlaine, Anatole France. Rămân de asemenea de referință ediția Opere (I-IV, 1955-1958) de Molière, realizată în colaborare cu Valentin Lipatti și antologia Povestitori francezi din Renaștere (1969). Personalitate complexă, C. a fost în egală măsură și un remarcabil lingvist, lăsând instrumente de lucru indispensabile: dicționare, lucrări de istorie a limbii franceze și manuale de limba franceză. SCRIERI: La Légende de Geneviève de Brabant
CONDEESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286356_a_287685]
-
en France, București, 1943; O dramă istorică inspirată de „Doamna Chiajna” a lui Odobescu, București, 1943; Al. Odobescu și „scenele” sale „istorice”, Craiova, 1943. Ediții: Molière, Opere, I-IV, tr. și introd. edit., București, 1955-1958 (în colaborare cu Valentin Lipatti); Povestitori francezi din Renaștere, tr. Al. Hodoș, pref. Cornelia Comorovski, București, 1969; Antologie din operele lui Voltaire (Zadig, Micromégas, Candide, Jeannot et Colin), tr. Al. A. Philippide, introd. edit., București, 1961. Traduceri: Honoré de Balzac, Vărul Pons, București, 1964 (în colaborare
CONDEESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286356_a_287685]
-
unor oameni bine portretizați, atunci când schița nu e inundată de culoare suprasaturată. Sunt urmărite familiile preotului Ion Predoiu (un episod reușit este cel al operațiilor magice făcute de vrăcioaice ca s-o dezlege pe nevasta stearpă, la fel e transformarea povestitorului scenei în om-copac) și a lui Szász Gyula, a cărui nevastă adulteră dă naștere unui băiat care va urma în viață un traiect de picaro catolico-ortodox. Pitorescul abundent, ornamentația în cascadă, planurile hiperminuțioase obnubilează funcția mitică, lăsând impresia de inconsecvență
CONSTANTINESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286374_a_287703]
-
categoriile psihologico-morale, îi amintea că „la originile criticei moderne analiza psihologică e fundamentală pentru reliefarea individului artistic”. Astfel spus: „criticul ajunge mai sigur la universul estetic, prin universul moral” ( Noi precizări despre critică). La personajele contemporanului Panait Istrati, un „mare povestitor” și nu „propriu-zis un romancier”, primează un determinism ținând de temperament: „Înainte de a fi social, determinismul e psihologic” (Panait Istrati). Drumul lui C. spre construcția monografică era netezit. Pledează în acest sens numeroasele referiri la Caragiale și, în special, cele
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]