1,134 matches
-
vorbește despre manuscrisele lui Ion Budai-Deleanu și în special despre Țiganiada, încercând o paralelă cu Don Quijote de la Mancha”. Cu numărul 9-10/1926 se încheie prima serie a revistei. În seria următoare se impune contribuția lui Ovidiu Papadima, adept al criticii pozitiviste, profesionale și realiste și care va semna majoritatea articolelor și recenziilor. În cronica la Istoria literaturii române contemporane de E. Lovinescu (4-5/1927), el îi reproșează criticului lipsa de obiectivitate: „dus de valul actualității, dl. Lovinescu a neglijat de multe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287542_a_288871]
-
de critică literară ale lui Iorga reprezintă "fie principii estetice vagi, fie considerații etice și naționaliste"112. Pozitivismul nu i se potrivea lui Iorga mai mult decît Descartes. Gheorghe Bogdan-Duică, cumnatul lui (profesor de literatură la Universitatea din București), era pozitivist. Spre deosebire de relațiile păstrate cu Ion Bogdan, din cauza controversei sale literare cu Bogdan-Duică, abia își vorbeau 113. Sentimentele lui Iorga față de Lucian Blaga, Gheorghe Bogdan-Duică, Marinetti, Verlaine, Rimbaud (și față de alți simboliști) erau toate doar palide reflecții ale atitudinii ostile manifestate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pare să fie, în mare măsură, semantică. Ce înțelegem prin "cunoaștere", "adevăr", "înțelepciune" ? Dacă orice adevăr este conceptual și teoretic, atunci artele - chiar și arta literară - nu pot fi forme ale adevărului. Pe de altă pante, dacă se acceptă definiții pozitiviste, restrictive, care limitează adevărul la ceea ce poate fi verificat metodic de către oricine, atunci arte. nu poate fi, experimental, o formă a adevărului- în această situație soluția pare a fi să admitem existența unui adevăr bimodal sau plurimodal, să admitem că
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
Anglia, sau cu proiectul secession-ului vienez. Criticul trece în revistă trei teorii principale, întrebuințându-l de data aceasta pe Guyau cu Problemele esteticii contemporane și Arta din punct de vedere sociologic, și care identifica trei categorii, trei atitudini interpretative: pozitivistă, evoluționistă și idealistă. Pozitiviștii consideră arta drept un joc, un divertisment futil, un spectacol al facultăților reprezentative, evoluționiștii înțeleg arta ca o nevoie umană vitală, iar idealiștii interpretează arta ca revelație a unei gândiri divine într-o formă, al unui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
secession-ului vienez. Criticul trece în revistă trei teorii principale, întrebuințându-l de data aceasta pe Guyau cu Problemele esteticii contemporane și Arta din punct de vedere sociologic, și care identifica trei categorii, trei atitudini interpretative: pozitivistă, evoluționistă și idealistă. Pozitiviștii consideră arta drept un joc, un divertisment futil, un spectacol al facultăților reprezentative, evoluționiștii înțeleg arta ca o nevoie umană vitală, iar idealiștii interpretează arta ca revelație a unei gândiri divine într-o formă, al unui suflet într-un corp
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Cu cât o operă va fi mai inutilă, cu atât ea va avea șansa de a câștiga în frumusețe, aici Theophile Gautier constituind un reper inconturnabil: "Arta supremă, aceea unde jocul atinge un maximum, este ornamentația, dragostea pentru formă". Teoria pozitiviștilor rimează cu teoria artei pentru artă a lui Theophile Gautier. Bachelin consideră că arta dezinteresată de utilitate, de bine, de adevăr conduce la diletantism la unii și la cultul exclusiv al formei la alții. Formula idealistă apropie pe om de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a schimbat; au avut loc marile evenimente din istoria modernă a Franței, Imperiul napoleonian, Restaurația, Revoluția burgheza de la 1848; burghezia, apărută În urma revoluției industriale, a acaparat puterea economică și politică În spațiul european; dezvoltarea științelor naturii, afirmarea filososfiei materialiste si pozitiviste (Auguste Comte), au canalizat interesul către societate și om. Operele cu caracter programatic ale realismului sunt reprezentate În prefața la Comedia Umana, din 1842, a lui H. de Balzac, dar și În studiul „Realismul”, al lui de Champfleury, din 1857
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe calea spre „lumina altora” este substituită cu „vraja nepătrunsului ascuns / În adâncimi de Întuneric”. Este posibil ca prin rațiune, lumea să poată fi cunoscută parțial, dar niciodată subiectul nu va ajunge pe această cale la un adevăr absolut. Demersul pozitivist, rațional, „sugrumă vraja”, diminuează trăirile inefabile implicate. Pe această cale, spre „lumea mea”, metafora „corola de minuni” cunoaște substituiri multiple: „a lumii taină”, „taina nopții”, „Întunecata zare”. „Lumina” poetului, bazată pe un asemenea demers cognitiv se opune „luminii altora”. Ea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și în studiul modern al limbajelor științifice. În sfârșit, în linia culturologilor și în măsura în care au scris lucrări în acest domeniu se adună cam toți: și Rădulescu-Motru, care e din direcția criticistă, de tradiție kantiană, și Negulescu, care vine pe linia pozitivistă, și Blaga, care cultivă cu totul alt tip de raționalitate, chiar planul afectiv. El face parte din categoria acelor gânditori pe care nu-i poți integra într-un curent, cum a fost, de pildă, F. Nietzsche, nu-l poți lega
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]