9,158 matches
-
și... călcând pe unul dintre dictafoane. — Nu! Cuvântul, aerul ieșiră din mine ca o rană. Nimeni lovi din nou tare cu călcâiul și carcasa mică, din plastic se crăpă. Cercul scârbos de mrene din jurul lui tresăltă când bucla conceptuală se prăbuși în sine și dispăru. Apoi se desfăcu și luxofagii se aruncară asupra mea într-o grindină neagră de fobii și sentimente de vină. Dar, când ajunseră la jumătatea distanței, roiul intră în dezordine. Se încolăciră și se învălmășiră într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
-mă să mă împleticesc în spate și să cad prin gaură, după Scout. Am aterizat grămadă pe-o podea cu dale de gresie, cu cușca lui Ian peste mine. — Mișcă. Am ridicat privirea și am văzut un corp de bibliotecă prăbușindu-se peste mine și m-am rostogolit, împingându-l pe Ian în lături când biblioteca se răsturnă împrăștiind cărți cu coperte de carton, spărgându-se de perete și îngropând gaura prin care intrasem în așchii de lemn și maldăre de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
îndreptat lanterna spre pereții tunelului și cercul alb se întinse și fu străpuns de umbrele paginilor ieșite în afară și-a mănunchiurilor inegale, un întreg peisaj Braille aleatoriu de hârtie, tipăritură și cuvinte scrise cu pixul care, cumva, nu se prăbușea în spațiul acela mic și negru. Mă împingeam în bombeul bocancilor, ținându-mi picioarele cât mai aproape posibil unul de celălalt și târându-mă cu ajutorul șoldurilor și-al coatelor. Când mă mișcam, hârtii răzlețe foșneau atingându-se de brațele, spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
de carton. O bucată mare de carton așezată peste unele dintre cutii pentru a crea o „punte superioară“ la înălțimea mijlocului. După grosimea cartonului și dispunerea cutiilor părea improbabil ca puntea aceea să poată suporta greutatea cuiva fără să se prăbușească. 6. Volan. Volanul unui Volkswagen așezat direct pe podeaua de carton. 7. Scări mobile. O serie de scări mobile din lemn vechi, nedesfăcute și sprijinite de cutii sub forma unei scări fixe impracticabile ce ducea de la podea la puntea superioară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Niște degete mă prinseră de încheietura mâinii și de antebraț și mă traseră înapoi la suprafață cu o smucitură zdravănă, eu tras în sus, dând din picioare și zgâriindu-mi spatele și coastele și șoldurile în balustrada de la pupa și prăbușindu-mă pe punte ca un animal semiînecat cu o bufnitură și împroșcând apă. Electricitatea iscând panică necontrolată în fiecare sinapsă a creierului meu și corpul tremurându-mi zumzăindu-mi zbătându-se de teamă și Scout strângându-mă în continuare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
și noi gonirăm pe urmele butoiului, Scout la cârmă cu barca la viteză maximă, spărgând fiecare val și scoțând fum negru, ca o fabrică victoriană scăpată de sub control. Fidorous, tot la capătul trambulinei de la prora lui Orpheus, activa o telecomandă. Prăbușit pe punte și ud leoarcă, auzeam doar succesiunile de bipuri ale numerelor de telefon apelate și-un ton electronic de apelare - țrr-țrr, țrr-țrr - peste hârâitul furios al motorului și bufnetul valurilor. — Funcționează, strigă doctorul, fluturând din mână în vreme ce vântul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
frânghiile și cușca diformă și eu sărind după cablul care se derula de pe punte și apucându-l, trăgându-l. Trăgându-l în spate, trăgând sulița înapoi. Spumă și stropi și cortine de apă. Vinciul smulgându-se din peretele bărcii și prăbușindu-se greoi, prăbușindu-se greoi peste doctorul Fidorous și atât el, cât și vinciul căzând în cușcă și cabluri și frânghie și butoaie și Fidorous aruncat acolo de vinci. Sânge. Eu strigând și ținându-mă de balustradă și întinzându-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
diformă și eu sărind după cablul care se derula de pe punte și apucându-l, trăgându-l. Trăgându-l în spate, trăgând sulița înapoi. Spumă și stropi și cortine de apă. Vinciul smulgându-se din peretele bărcii și prăbușindu-se greoi, prăbușindu-se greoi peste doctorul Fidorous și atât el, cât și vinciul căzând în cușcă și cabluri și frânghie și butoaie și Fidorous aruncat acolo de vinci. Sânge. Eu strigând și ținându-mă de balustradă și întinzându-mă, și doctorul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
un cont neautorizat pe care îl folosea pentru ascunderea pierderilor înregistrate în comerț. În ciuda activității auditorilor interni și externi și a unor manageri de conducere cărora le raporta, aceste activități au fost descoperite mult prea târziu și Barings s-a prăbușit. (6) Metropolitan Police - 1995 Anthony Williams, director adjunct al finanțelor pentru Poliția Metropolitană, a fost dezvăluit ca fiind un escroc. El a furat peste cinci milioane £, între 1986 și 1994, dintr-un cont bancar secret, stabilit ca parte a unei
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
și că mii de familii nu știau că celor dragi li se luaseră organele fără consimțământul lor. eșecurile și scandalurile financiare din SUA (11) Enron - 2001 Enron, o companie multinațională, în domeniul energetic, cu sediul în Houston, Texas, s-a prăbușit când firme de evaluare a datoriilor, precum Moody’s, plănuiau să evalueze adevăratele datorii ale firmei, astfel forțând compania să-și plătească creditele de la bănci, credite luate în baza valorii acțiunilor. În câteva zile, Enron a ajuns dintr-o companie
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
o mașină și fuga în Banat. Etta a traversat singură bulversările de după război. Victor Marievici cînta Kreutzer. Ieșenii dădeau concerte pentru amatorii de muzică simfonică ai comunei Făget. Turneele le sprijinea societatea Astra. Cîntau, cîntau, cîntau, ignorînd că totul se prăbușea. Programele concertelor bănățene le am: Kreutzer, Sonata în la de Franck, Kreutzer, Rapsodia a 2-a de Brahms, Kreutzer, Concertul pentru pian nr. 1, în mi bemol de Liszt, Kreutzer. Scrisoarea lui Iordan, rănit a doua oară, în Ungaria, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
discul pe platan și... Cum o fi găsit Șichy tocmai Sonata de noiembrie? Sonata asta a lui Iordan, compusă/cîntată de el, îmi azvîrle-n față ace de gheață. Mă rade de pe picioare, ca pe turnurile gemene americane avioanele deturnate. Mă prăbușesc în plîns. Bătăile pendulei, interferînd sonata, mă aruncă în alt timp. Sînt copilul cu copilărie schizoidă: la București, între lucrurile Lisellei lucruri cu inimă (ca pendula asta, darul ei; i-a dăruit-o mamei cînd a plecat în Franța) și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de el cînd își bea cafeaua și ploua. Plopul se ridica pe vîrfuri, să i se uite în casă. Matur, îi depășise etajul: Mă cam privea de sus. Și, oftînd: Avea pielița prea fină ca să reziste la poluare. S-a prăbușit. Nichita Stănescu îl personalizase și el pe "arborele Gică". E luxul nostru de filologi. Îi bag sub ochi albumul. O las să-l răsfoiască pînă pun de-un filtru mic și-i dau lui Tano o jumătate de ardei gras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Construiesc o imagine roz a lor. Proteguiți de membrana livingului, înconjurați de picturi, stînd de vorbă. Conversația se întinde ca ierburile crescute în iazul Dorobanț. Chipul lui Șichy, îmbujorat de sfială și de foc, pîinea prăjită, un tacîm scăpat, butucul prăbușit în jar, respirația gură la gură, dinții mici. Rusalin căutîndu-i cu limba gropițele din obraji. Șarpele casei ticăie ca un ceas demodat. Percepi iepurele rață și rața iepure, ca-n desenul lui Wittgenstein, se îndoiește vocea a doua. Și de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Am terminat cartea cînd mi-am propus: 14 februarie, cînd am împlinit 59 de ani, nu fără să mă gîndesc că Anton Holban a murit la 35, că Nichita Stănescu n-a mai respirat la 50, că Eminescu s-a prăbușit la 33. Kafka, la 41, Baudelaire, la 46... Epuizasem toate cuvintele. Pentru Rusalin n-am mai avut decît o literă, atîta. Litera veche, neagră, din lemn a tipografiei Mănăstirii Neamț, dăruită mie cîndva de părintele Serafim (ce-o mai fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
obicei, se oprește la oglindă. Își privește îndelung chipul în prim-plan. În planul din spate omul cu pălărie; aceeași expresie, aceeași ținută dreaptă, ochi pătrunzători, doar că mult mai tânăr. O durere acută în spate îl face să se prăbușească cu mâinile pe oglindă. Atingerea ei îl relaxează, își reazemă și fruntea de ea și durerea sucombă. Textura oglinzii pare tot mai moale și mai apoasă, pe măsură ce se presează în ea. Privirile li se întâlnesc în sticla oglinzii, în timp ce umărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
-l amintesc perfect, fără să-l cunosc, îmi pot reprezenta figura lui antipatică în orice moment, o am acum în fața ochilor. Ajunsă la locul dezastrului, mă întâmpină o priveliște ca de sfârșit de lume, ca și cum doi coloși s-ar fi prăbușit strângând sub ei memorii, amintiri, ediții unice, exemplare rare și, printre ele, "Povestea 'ulei", cumpărători și vânzători de-a valma, gânduri, păreri, reflecții, vise... Nu se putea desluși nimic printre dărâmături, dincolo de pagini disparate ce zburau haotic prin aer ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
mă sufocam lent, aerul era insuficient. Îmi vizualizam deja plămânii înecați în acea magmă cenușie și densă de fum cum sucombau încet. Apoi, am simțit cum mă clatin, cum mă derulez lent ca o desfășurătoare, cum pierd înălțime și mă prăbușesc. Simt deja că am atins orizontalitatea și trupul meu se relaxează încet la contactul cu solul, se destinde, se deconcertează... Pleoapele încep să se miște, deschid ochii larg... îmi ascult respirația grea și sacadată. Somnul meu și al Arinei Gnomul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
cuvântului, Fănuș Neagu, prin camera web a computerului, au luat măsurile cu o meticulozitate soioasă, fapt reprobabil care a și dus la concedierea lor. Golit de inspirație, maestrul italian și-a scos delicat pistoletul. Un întreg cimitir de Ferrari se prăbușise peste el, strivindu-i geniul. Baronul metaforei aștepta o idee, un miros sau un gust de verb printre pixeli. Moso, Dragoș, Doinița căutau pe telefonul mobil un SMS din Astral, dar cum spiritele modei erau în grevă, au trimis un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
în pace și îți oferă senzația nemuririi. Mama trebuia să își ducă până la capăt nemurirea de creator de destine. Aripile îi erau de ceară, ca ale legendarului Icar. Soarele dragostei din mine i le va topi și Mama se va prăbuși în uitare. Scârțâiau furcheții, șenilele rulau pe caldarâm, vâslele se mișcau ritmic, orașul era străbătut stradă cu stradă, Mioara Alimentară le imprima în memoria aparatului foto, chiar și geamătul Pământului vâslit. Pot spune, Mitică, spațiul avea putere de seducție. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de joacă pe Lună, spre disperarea sărmanilor noștri părinți și a rusnacilor. Grâul crescuse atât de înalt, lovind cu agresivitate streșinile caselor, încât oamenii nu se mai vedeau din nemărginirea pururea mișcată, combinele treierau continuu, avioanele grele de grâu se prăbușeau pe munții de grâu cu roțile în sus, piloții le apucau de aripi și le întorceau pe burtă, cât se poate de ușor, dar cât se poate de repede, pentru că nisipurile mișcătoare puteau înghiți, cât ai zice π, nu numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
fi vrut să spună ceva Lunii, și dispărând, fără să facă niciun val, în adâncuri. Nu se mai știe dacă era joi. Putea la fel de bine să fie luni sau toamnă. Cu siguranță însă trebuie să fi fost iarnă, pentru că se prăbușeau nori înghețați și brăilenilor le crăpau ochii de atâta întins de zare netedă și una cu cerul mohorât. Parcă era mai bine atunci când ți se oprea privirea în grâu! spuse paznicul de sector al câmpiilor dintre Mogador și Albina. Colegul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
câmpiilor dintre Mogador și Albina. Colegul de la Baldovinești îi răspunse prin stație. Aici infinitul a ras tot. Văd până în Transnistria! Ciorile înghețaseră în cer. Țurțurii din nori nici nu le clinteau în ploaia de meteoriți. Un pilot din viitor se prăbuși la pământ chiar lângă paznicul din Mogador. Dacă nu erau airbag-urile cu aer cald, se făcea una cu pământul. Frate-miu, unde mă aflu? întrebă el pe paznic. Băi nea, în Brăila, unde-ai vrea să fii! răspunse acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de cărbune, răsărit pe jumătate din pământ cu lanterna aprinsă pe cascheta de ebonită. Aici e Brăila? Paznicul schimbă o privire cu pilotul și răspunse: Dar de unde vii mătăluță? Din Galapagos, GPS-ul mi-a arătat locația unde s-a prăbușit unul de-ai noștri, din cer. Eu sunt! spuse vesel pilotul. Mă iei și pe mine? Hai cu taica! zise minerul trăgându-l pe pilot în mină și dispărură fără să mai audă urarea abia murmurată a paznicului: Noroc bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
și, desigur, echinocțiul. Toceam, toceam, rupt de lume în chilia mea din strada Cimbrului numărul 2, Cartierul Chercea, încât îi auzeam și pe piloți pe deasupra casei trecând spre război: Vezi, acolo e un băiat care învață degeaba. Atunci putem să prăbușim o bombă! zicea celălalt. Nu, îi răspundea în șoaptă pilotul-șef, pentru că din el va ieși un mare poet. Daaa? se mira copilotul, atunci să ocolim ruta aceasta pe direcția V-V-N, să nu-l bruiem! Scriam versuri matematice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]