1,618 matches
-
propun următoarele măsuri: 1. Agentul Ionescu Valentin va fi folosit în continuare pentru obținerea de informații 2. Prin securistul Rotaru, care răspunde de comuna Pochidia se vor lua măsurile de încadrare a tatălui meu în “agentura” existentă acolo. Intrun sat prăpădit din Moldova se găsea o agentură a securității!!! 3. Se va folosi în continuare agentul Chivu Stan 4. Pentru verificarea notei date de agentul Chivu Stan se va lua legătura cu șeful de miliție Moroșanu pentru a discuta cu agentul
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Și iată, o femeie zicea către vecina ei: Acest bătrân este nebun". Și a auzit-o pe ea bătrânul și chemat-o, îi zice: Câte osteneli am făcut eu prin pustii, ca să câștig nebunia aceasta și pentru tine să o prăpădesc astăzi pe ea? Nu!" (Pentru avva Ammona, 9) A auzit odată stăpânul locului despre avva Moise și s-a dus la Schit ca să-l vadă. Și i-au vestit unii bătrânului de aceasta. Atunci s-a sculat să fugă în
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
curate și gătite, care tot stau degeaba. El locuia în cuhne, iar vara mai mult pe afară. Am aflat cu acest prilej căi murise nevasta. Trei fete înstreinate erau măritate în satele bogate de jos. Băiatul cel mare i se prăpădise pe front. Altul, însurat, făcea armata în oraș, departe. Rămăsese singur, numai cu norăsa, de care nu se arăta mulțumit. Dar avea so puie să facă mâncare și să vază de noi. Vorbeam urcând și gâfâind. Gheața se spărsese și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de doisprezece boi. A dus jucăria mamei, să i-o arate. Mama i-a zis s-o ducă de unde a luat-o, pentru că ăștia sînt oameni și vor rămîne pe pămînt după ce uriașii vor dispărea. (Gh.F.C.) Neamul jidovilor a fost prăpădit de Dumnezeu prin po top. (Gh.F.C.) Cînd găsești pe dealuri ciolane mari petrificate, să știi că vin din oasele jidovilor. (Gh.F.C.) Jigodie De jigodie* se dă unt proaspăt de vacă amestecat cu ardei de pe un pieptene. Joi Poporul ține toate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se fură o oaie ori i se face alt rău, păgubașul ține zile asupra celui ce i-a făcut rău, și acelea le ține marțea, și trebuie să fie șapte marți dupăolaltă; și crede că-n a treia marți se prăpădește ori se bolnăvește cel vinovat dacă nu merge la păgubaș să se roage de iertare. Să faci bine marțea, că-i curățitoare. Să nu începi la plug marțea, că nu se fac bucatele. Să nu începi de lucru de marți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
De dai sare sau oțet după asfințitul soarelui, îi cu primejdie pentru vite, din pricina lupilor. Să nu cauți vitele pierdute mîncînd, că ți le mănîncă lupul. Sara nu e bine să dapeni, că se dapănă vitele din bătătură. De-ai prăpădit o vită, pune o piatră în tureatca* unei ciobote și o leagă la gură, că-i ferită de jigănii. în ziua de Sf. Gheorghe se aprind focuri vii la fiecare gospodar, iar mai ales pe la grajdurile vitelor. Focurile vii se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu cîștig. Vițel Unui vițel i se pune numele zilei în care e fătat, ca să trăiască. Vînt Despre vînt să crede că este o hală, care suflă numai pe o nare de nas, căci de ar sufla pe amîndouă ar prăpădi tot pămîntul. Cînd bate vînt mare, s-a pușcat, s-a spînzurat ori s-a aruncat cineva în apă; și-a făcut moarte cu mîna, zice poporul. Vînturile care încep ziua sînt mai mari și țin mai mult decît acelea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aprecia și primea note mari și devenise șeful clasei. Asta i-o spusese un coleg, Marcu, care niciodată nu se-nșela în scanările lui de creaturi și mai și spunea despre ei chestii care te făceau să rîzi de te prăpădești, și, cu toate că nu-i bine să te iei după alții, așa cum bine-l sfătuise tata, să i se ardă consola în timpul jocului de n-are Marcu dreptate! Frensis Fițerald avea note mari, era bun la toate sporturile, avea un răspuns
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
cel urît Nici la moară n-are rînd.” Dragoste, dragoste, dar să nu Îți pierzi capul, că-i rău de pagubă. Exemplificăm : ,, Hai la oi, la oi băiete Nu la fete sub părăte. Fetele te-or amăgi Oile s-or prăpădi. Astăzi una MÎine una PÎn s-o duce toată turma. Turma cu oițele Ciobani cu căprițele. Zbiară oile-n sălaș Nu-i cioban să strîngă caș. Zbiară oile prin strungă Nu-s ciobani ca să le mulgă. ” Dealul, luncile și pădurile
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
pe fus n-a pus trei fire. ăă - Ce cauți mîndră pe colnic Răsucind la borangic? - O vacă cu-n vițel mic Și un pustnic de ibovnic. - Că de ieri nu le-am văzut Și mi-e că s-au prăpădit >>. Altele sunt reflexii asupra unor situații plăcute sau neplăcute vieții omului. Exemplificăm : Foie verde matostat Rău maică m-ai blestemat Să nu trăiesc bine-n sat. Nici În sat nici În vecini Numa-n pustiu de streini. ” -//,, Foaie verde flori
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
nu fi înșelat îl face pe protagonist, ridicol. Comicul de situație reiese din faptul că Jupân Dumitrache este opac în fața oricăror dovezi de adulter. Dacă la început, protagonistul îl disprețuiește pe Rică Venturiano, considerându-l "mațe-fripte", "scârța-scârța pe hârtie", "un prăpădit de amploaiat", îl admiră mai târziu aflând că este publicist la gazeta "Vocea Patriotului Naționale". Acesta își imaginează că ar putea ajunge "dipotat" și apoi "ministru". În relație cu Spiridon, "băiat de procopseală la curtea lui Titircă", Jupând Dumitrache este
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
familiei. Ea lua "colb de pe încălțări" sau funingine de la gura sobei zicând: "Cum nu se dioache călcâiul sau gura sobei, așa să nu mi se dioache copilașul! și-mi făcea apoi câte-un benchiu boghet în frunte ca să nu-și prăpădească odorul!" Unii exegeți caută echivalențe mitologice: "Smaranda este Palas Atena a Amintirilor, războinica intratabilă, sigură de sine, datorită căreia triumfă Rațiunea" (Valeriu Cristea). Fiind în stare "să toarcă-n furcă" numai să-și vadă copilul la școală, mama lui Nică
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și leul în turbare". În cealaltă tabără, Mircea conduce oastea spre victorie, "mână-n luptă vijelia-ngrozitoare / Care vine, vine, vine, calcă totul în picioare". Prin comparație, metafore, expresii onomatopeice sunt reliefate cele două oști: oastea română e "potop ce prăpădește, ca o mare tulburată", iar oastea turcească e "ca pleava vânturată". Partea a doua a poemului cuprinde un episod satiric, prin trecerea de la meditație la sarcasm. Poetul constată apariția pe scena politică a falșilor eroi: saltimbancii și irozii. Într-o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
să ascundă o serie de aspecte care intră în contradicție cu scopul său. Când vine împuternicitul să-i ceară fonciirea, Moromete răspunde: Neața, domn'le Florică! Stați pe prispă! Uite mai dreg și eu hamurile astea, că s-au cam prăpădit" deși nimeni nu-l întrebase ce face. Uneori are un sentiment de vinovăție, ca atunci când Niculae ia premiul întâi, un sentiment care dă profunzime morală. La hotarul lotului său, în criză, judecă asupru lumea și caută justificarea acțiunilor sale. Drama
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
fie că e zi de lucru sau sărbătoare pentru că pricini pot apărea oricând. Condicile se păstrează în cufere speciale, iar cheia poartă numele județului. Lăzile sunt la rândul lor păstrate în chilia logofeților, în cuiată tot timpul „ca să nu să prăpădească cevași din lăuntru“. Atmosfera din sala de judecată Atmosfera din sala de judecată pare foarte relaxată. Mitropolitul ascultă cu calm și îngăduință pe toată lumea și uneori revede un proces chiar și de zece ori. El încearcă să fie mai degrabă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
trimisă dumneavoastră, pentru care foarte rugăm pă coconița ca să binevoiască a face nește haine. Și să ne ierți coconiță de supărarea ce facem dumneavoastră. Și mai rugăm pă coconița de va alege conurile de la biniș și alale giubeli, căci să prăpădesc fețele. Și hainele miresei să se facă bune... că destui bani sunt.“ Scrisoa ea este completată cu salutări și urări de sănătate transmise familiei, adică dumnealui paharnicului, plus un scurt reproș pierdut printre toate aceste politețuri protocolare în care se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
porumbel. Are inima mai mare decât el. Și, pentru a mi-o dovedi, într-o zi de primăvară, contesa se întinse în iarbă, printre margarete, și îl cuprinse pe Naf-naf pe după gât, scărpinându-l pe după urechi. Porcul se lăsă alintat, prăpădindu-se de plăcere, și închise ochii, grohăind iubitor și satisfăcut. E greșit să spunem că cineva e "prost ca un porc". Acest animal a uitat pur și simplu să fie prost. Dintre cuvintele pe care le înțelege și sunetele pe
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
pe care ea le schimbă la început de Mărțișor. Dar odată, pe când ea se afla cu turmele sale în lunca Trotușului, a venit o ploaie mare, cu fulgere și tunete, mânia lui Dumnezeu, ce mai! și toate oile s-au prăpădit în apa nestăpânită. De scârbă, și Dochia ar fi murit îndata mare acolo în luncă. Și când s-a făcut acolo sat, oamenii, care știau povestea ei, i-au zis Lunca Dochiei”. 18. “Grota Urieșilor” “Mai înainte vreme strămoșii noștri
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
cu „Calul Bălan-, când „Smărăndița a mâncat papara, și pe urmă ședea cu mâinile la ochi și plângea ca o mireasă, de sărea cămeșa de pe dânsa-; murdărirea ceasloavelor folosite pentru prinderea muștelor: „când clămpăneam ceaslovul, câte zece douăzeci de suflete prăpădeam deodată; potop era pe capul muștelor!-, fuga de la școală de frica bătăii: „Și mă uitam pe furiș la ușa mântuirii și tot scăpăram din picioare, așteptând cu neastâmpăr să vină un lainic de școlar de afară, căci era poruncă să
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
ale soarelui, legănat de adierea vântului și neatins de ochii fluturilor. Sau, cum s-ar mai zice la noi în tărănește, era frumoasă de mama focului; la soare te puteai uita, iar la dânsa ba. Și, de aceea Harap-Alb o prăpădea din ochi de dragă ce-i era. Nu-i vorbă, și ea fura cu ochii din când în când, pe Harap-Alb, și, în inima ei parcă se petrecea nu știu ce ... poate vreun dor ascuns, care nu-i venea a spune. Când
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Rog oițele pe munci, / Ciobanii -s la Cernăuți, / Si oile umblă turbate / Zbiară că nu-s învățate / Cu ciobani din alte sate / Mi-a trimis chica-napoi, / Să-mi năimesc cioban la oi / Pân ce eu voi cătăni / Oile s-or prăpădi, / Boii -n grajd vor flămânzi, / Părinții-or îmbătrâni, " Densusianu prezintă și câteva păreri mai „răzlețe" în care se exprimă și părțile mai întunecate ale păstoritului: Oile se pasc la câmp, / Tot pe ploaie și vânt, / Fire-ai maică, blestemată, / De ce
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
identității feminine, nealterate de trauma despărțirii (prin moarte?) de soț: "Cuburi de gheață de la ultima întâlnire/ parfum și fotografia soțului defunct/ (pe care, fie vorba între noi,/ tare mult l-am mai iubit/ dar care foarte de tânăr s-a prăpădit/ nemernicul/ de m-a lăsat văduvă cu doi prunci/ de care azi nu mai știu nimic)/ pila de unghii și creionul de buze/ penele albastre cu care clipește/ atunci când e să fie adorabilă/ portjartierul de mireasă/ cameea și fardul deopotrivă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
l-a născut pe Hristos, a asistat la răstignirea fiului ei și apoi a adormit în pace, la vârsta de 59 de ani, ci o fată-maică pururi tânără, cu cosițe bălane ori negre și cu mere în sân, care se prăpădește de durere la aflarea veștii că fiul ei a murit în chinuri undeva, departe, unde ea nu l-a văzut: "Atunci Maica Domnului vede-o stâncă 'naltă și ascuțită / Ca un tăiuș de cuțit. / Atunci Ea zice: / "Of, când aș
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
pradă (BIBL.1921, BIBL.CORN., toate edițiile). Chiar și edițiile biblice moderne importante care se mențin, programatic sau în principiu, în linia tradițională ortodoxă a Septugintei, privilegiază soluția de traducere "occidentală": Leul a pierit neavând mâncare (BIBL.1914). Leul se prăpădește când nu mai are pradă (BIBL.RADU-GAL Leul bătrân moare că nu mai are ce mânca (BIBL.1936, BIBL. 1944, BIBL.1968). Leul bătrân piere din lipsă de pradă (BIBL.CAT.2013). În versiunea sa originală din anul 2000, Bartolomeu
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
viitorii apărători ai ordinei stabilite. - Se sufoca de râs colegul ăsta al meu când mi-a povestit. Păi, dacă el, care mă cunoaște de-o viață, nu se rușinează să-mi hohotească în față, atunci înseamnă că toată poliția se prăpădește de râs pe seama mea, și mâine toată patria, credeți că mi-a picat bine? Nu credeam. - Mi-a picat bine, domnu^ Victor, vă înșelați, altfel n-aș fi ieșit din amorțeală. Colegul ăsta al meu, trebuie să știți, ca să înțelegeți
Destin by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/8428_a_9753]