1,456 matches
-
Am simțit cum șireturile mănușii mele îi deschid iar arcadele sparte și mi s-a întors stomacul pe dos când am văzut fața lui Blanchard acoperită de sânge. Mi s-au înmuiat genunchii. Mi-am scuipat proteza și m-am prăvălit în corzi. Am văzut cum vine-n zbor spre mine o dreaptă nimicitoare. Ziceai că-i o bombă lansată de la o distanță de câțiva kilometri și mi-am dat seama că aș avea timp s-o contracarez. Mi-am adunat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
primului meci Bleichert-Blanchard mi-a adus faima locală, un post la Arestări și aproape nouă mii de parai. Câștigarea revanșei mi-a adus o încheietură scrântită la mâna stângă, două carpiene dislocate și o zi în pat, unde m.a prăvălit o reacție alergică la pastilele de codeină pe care mi le-a dat căpitanul Jack când a auzit de cafteală și m-a văzut cum încerc să-mi oblojesc mâna în birou. Singura parte bună a „victoriei“ mele a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
să iei niște bucăți din el, nu-i așa? Cu o foarfecă de grădină? — Nu! Doamne, nu! N-am făcut-o eu! Nu l-am atins! Se prinse de masă de parcă era gata să cadă de pe podea și să se prăvălească pe tavan. N-am făcut nimic! — Nu te cred, Duncan. Insch zâmbi din nou ca un crocodil. Ești un rahat murdar și-am să te-nchid. Și când ajungi la Închisoarea Peterhead, o să afli ce se-ntâmplă cu ăia ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
țâșnindu-i din față, iar Logan Îi prinse brațul, răsucindu-i-l la spate. Un cot uriaș și osos ieși În afară, nimerindu-l pe Logan exact sub coaste, trimițându-i durerea să-i sfâșie stomacul cicatrizat. Șuierând agonic, se prăvăli la podea. Strichen se Împletici pe mijlocul podelei cabanei. Încruntându-se, Își șterse sângele de pe față. Apoi, dintr-o mișcare, Îl apucă pe Jamie McCreath cu o mână de partea din față a costumului său pentru zăpadă, valiza cu cealaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
ofițeri. Se apropie la timp pentru a auzi un glas care spunea: — Un omor după altul... Ofițerii îl văzură pe fiul lui Germanicus, se întrerupseră, iar el își continuă drumul, prefăcându-se că nu auzise nimic; însă vorbele acelea se prăvăliseră în sufletul lui ca niște pietre. Căutând să se liniștească, o apucă pe drumul bine cunoscut ce ducea la grajdurile cailor pe care-i îndrăgea atât. Incitatus cel iute, un mannulus de rasă galică, de culoarea mierii și cu osatura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
dacă voi urca și voi cădea rănindu-mă doar? Nu, aceasta n-ar Însemna renunțare, ci doar o Întâmplare stupidă. Și voi cădea doar dacă nu voi mai fi stăpână pe ultima mea picătură de putere sau dacă se va prăvăli sub mine colțul de stâncă de care m-am sprijinit. Nu, nu vreau să mă rănesc doar, ar fi prea stupid să-mi fie acesta sfârșitul. Căci tot un sfârșit se cheamă. Înseamnă renunțarea la gheață, la munte... deci tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
sensul știut. Din jos, din sus, din părți, fulgii vorbelor se scorojesc Într-o funingine albă așezându-se În golul astral Fierb formele neîncleiate În cuptoarele-nghețate ale timpului Orice respirație miroase a catran și a smoală. Ninsori negre se prăvălesc dinspre jgheaburi metafizice Albind interiorul vid al lucrului și dându-i ființă Se-ncaieră ideile să intre-n porii materiei Sudoarea acră-a singurătății alungând-o departe Cu bubuituri se despică hruba-nchisă a eului meu. 15.10.1960 Păsări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
noastre sunt modificate de dorința de comunicare. (azi) Tot mai des am senzația bizară că voi cădea Într-o crăpătură invizibilă a spațiului; chiar acum, aici, lângă mine, se va deschide o falie așa, din mers, iar eu mă voi prăvăli În gol fără oprire. Strigătul meu desnădăjduit nu-l va auzi nimeni sau nu va vrea să-l audă. Nu va exista nici cea mai mică șansă de reîntoarcere, pentru că această surpare a mea În gol va rămâne neobservată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
precum carapacele scorpionilor... „Strip” era refugiul său, alături de celelalte magazine de articole de magie din oraș. Și erau destul de multe; Las Vegas este cunoscut de artiștii din toată lumea drept Capitala Magiei. Băiatul află curând că aceste magazine nu sunt doar prăvălii de unde poți achiziționa diverse articole de profil, ci sunt și locuri în care aspiranții, magicienii practicieni și cei care s-au retras se adună pentru a împărtăși povești și trucuri și pentru a sta la taclale. Într-unul din aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
ucidă! Ascunzând creionul ascuțit, își încleștă și mai tare mâinile însângerate în jurul burții. Sunt rănit! Am fost înjunghiat! Aruncă o privire scurtă afară. Nici urmă de Omul Magic. Femeia se încruntă și aruncă o privire împrejurul încăperii, în timp ce Constable se prăvălea pe podea. Se gândea că, în momentul în care se va fi îndeajuns de aproape de ea, o va înjunghia cu creionul în față. Poate chiar o va lovi în ochi. Ar putea să îi ia spray-ul și să i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
se deschide din cauza unei vibrații și, pendulând, oglinda Îți dezvăluie lumea curții cu treizeci de ani În urmă, și te vezi pe tine tânăr, cum Îți cureți piesele motorului În neofalină, Îți dai seama ce efect, și brusc, casa se prăvălește În mii de bucăți, știi că În Zabriskie Point, ăsta ar fi un citat interesant, ca o trimitere la altă lume, Îți dai seama? Fii Înțelegător, nea Paule, cu Sachelarie și condu măcar la filmarea de mâine Zündapul ăla nenorocit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
mine. Părul ud îi lăsa liberă fața. Nu, nici dacă i-aș fi povestit aventura mea erotică nu m-ar fi crezut. M-am gândit la unele scene de sex văzute la cinema, imagini osé care, în întunericul sălii, se prăvăleau de pe ecran în trupurile noastre. Ea amuțea, înceta să mai respire. Eu mă agitam stânjenit pe scaun. N-o fi chiar așa de proastă să creadă că se poate cu adevărat face sex în felul ăsta ? Dar atunci când ieșeam din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
departe, fiecare de-a lungul propriului trotuar. De celălalt, nici urmă. Prietenia noastră este una igienică. Aș putea să-ți spun, Angela, că umbrele stâlpilor electrici păreau să cadă peste mine ca niște păsări moarte, iar în căderea aceea vedeam prăvălindu-se pe parbriz tot ceea ce nu aveam, și aș putea să-ți spun că în timp ce conduceam cu mare viteză și umbrele cădeau tot mai repede, urca în mine dorința să umplu acest gol cu orice. Aș putea să-ți spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
pironiți în fața barurilor, ridicându-și privirea de pe paginile ziarelor. Multă lume se plimba pe străzi și atunci mi-am adus aminte că era sâmbătă. Am trecut prin fața unei biserici cu niște scări atât de abrupte, încât aproape păreau să se prăvălească peste stradă. Pe trepte se afla un grup de persoane îmbrăcate de sărbătoare. O femeie deșirată cu o fetiță în brațe și o mică pălărie roz urmări întorcându-se trecerea noastră. I-am întâlnit ochii vii, pătrunși de o curiozitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
Picioarele fetiței păreau neînsuflețite, chipul îi era ascuns acolo unde eu nu-l puteam vedea... Poate se temea de mine, de aceea mama ei mă șfichiuia cu privirea aceea lividă. Am încetat să mai privesc în jur, să nu mă prăvălesc mai mult decât trebuia în stânjeneala aceea emblematică. M-am lăsat atras de un râuleț mocirlos, pe ale cărui maluri uscate se vedeau gunoaie și un nor rătăcitor de musculițe. Bărbatul de lângă mine era tăcut și profesional. În localități încetinea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
până a treia zi. - Ramses, ești cumplit! Unde-ți este sufletul? M-a întrebat piticul strâmb și cocoșat, ghemuit în mine, undeva, între ficat, stomac și inimă. Abia atunci mi-am revenit. Văzui că se înnoptase de-a binelea. Negustorii prăvăleau zgomotos obloanele, când am trimis jerba chiparoaselor cu un „adio” anonim, omului care semăna cu Massaryk. Liniștit apoi, ca oricare om cu datoria împlinită, m-am îndreptat spre casa de plăceri de la marginea orășelului provincial. În bordelul cu aparența unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
face ceea ce poate, deși pricepui că iar m-am rătăcit pe un drum străin. Mă îndreptai să cobor scara cu patru trepte, când calfa de cizmar, beată de succesul obținut, îmi puse o piedică. Eram cât pe-aici să mă prăvălesc a doua oară. - Mă confuzi cu Christos, tinere, spusei foarte calm și cu brațul ce-mi murise chiar atunci, i-am trimis o dreaptă în maxilar. Efectul a fost formidabil. Ca trăsnit de epilepsie, omul meu se prăbuși așa cum cade
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
ea cu brațele întinse înainte, când mă răsucii pe loc și mă aplecai în afară, prin fereastra deschisă. Întunericul se făcuse mai adânc. Era o beznă de iad. Simțeam totuși cum alunecă oamenii, nu departe de mine și cum se prăvălește în înfiorătoarea adâncime a sufletului meu târfa bătrână cu peruca roșie. Viziunea ei îmi apăru iar cu cheia raiului strânsă în mâna-i scheletică, și iată că, de astă dată, în loc să o ciocănească în proteza cu butuc de lemn a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
prea cred! Tot ce se vede din ea, din punctul ăsta de vedere, sunt picioarele goale. Ajunseră la Staithes la scurt timp după prânz. Pentru un port atât de mic și de Îndepărtat, Înghesuit Într-o râpă Îngustă care se prăvălea de pe Înălțimile mlăștinoase direct În mare, umbrit dintr-o parte de Boulby Cliff, punctul cel mai Înalt de pe Întreaga coastă estică, după cum susținea Du Maurier, părea remarcabil de activ și de prosper. În timp ce coborau strada principală pietruită, abruptă și cotită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
trăise traiul, ca veteran al bătăliei din strâmtoarea Skagerrak și nu mai era bun decât ca navă-școală pentru cadeți - sau de zgomotele gradate ale avioanelor care erau numite Stukas din cauză că, de sus de tot deasupra câmpului de luptă, ele se prăvăleau lateral și, zburând în picaj, își lansau bombele în ultima clipă asupra țintelor - prinde contur întrebarea: de ce oare mai trebuie rememorată copilăria cu sfârșitul ei atât de ferm datat, de vreme ce tot ceea ce mi s-a întâmplat, de la primul și apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
vest. Ah, cu câtă ușurință țâșneau din mine cuvintele pe la începutul anilor ‘60, atunci când eram destul de lipsit de chibzuință încât să acuz faptele de minciună și să găsesc o rimă la tot ceea ce voia să fie potrivnic. În cascade se prăvălea șuvoiul de vorbe îmblânzite pe pagini întregi. În băi când fierbinți, când reci, modurile tradiționale de a povesti întinereau. Iar tăcerilor încăpățânate, torturile prin gâdilat le smulgeau țipătul de confirmare. Fiecare bășină își găsea ecoul. Și orice poantă avea valoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
chiar unu din ăia patru meșteri. M-am pus În prag la galerie și am strigat după iei. N-a răspuns nime. Dă groază, am izbit-o la goană În fundu galeriei; repetam Încetișor: Berbecu, Tauru, Gemenii, ca să nu să prăvale ceru pă mandezu. Am ajuns pă loc la ostrețe, deși quinta aia ie cât trei fârtaie dă cvartal; Tullido Ferrarotti Îmi zicea mereu că viitoru mi-era cursele dă semifond. Da În noaptea aia am fost as la săritura dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
cu toți. Poziția sa economică lăsa mult de dorit! N-ar fi dispus nici măcar de mijloacele necesare pentru a-și plăti o pereche de ochelari. S-a văzut obligat să-i picteze, ca pe toate celelalte, inclusiv bastonul. Judecătorul a prăvălit peste delincvent severitatea legii. Bradford s-a dovedit apoi un pionier călit, În martirologiul din Sierra Chica. A murit acolo de bronhopneumonie, fără alte haine pe el decât un costum În dungi, desenat pe cărnurile-i sfrijite. Carlos Anglada, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
reveni la normal. Închipuie-ți că sînt veterinar!” Nu mai am putere să zîmbesc. Să revină a spus? Ce nenorocire! Durerea trupului lovit crește și asta mă bucură ca și cum suferința sa ar consuma un grăunte de ispășire. Chinul meu se prăvale în amintire ca avalanșele succesive. Pare a lăsa, tremurînd, loc pentru o naștere: o geană de speranță. „-Doare?”-întreabă Doctorul atingîndu-mi rănile. „-Nu doare destul”-îi răspund eu. „-Nu îndeajuns pentru cît aș merita.” Rîde ca de o copilărie. „-Ți
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
așteptări, o piscină Întreagă e umplută cu sînge ca să facă acolo baie mama soacră, cu un cazier de-un secol de mîrșăvii, e vrăjitoare iar filmul cu suspans, decoruri exotice, indiene, din carton, pietre uriașe din plastic verde, ce se prăvălesc pe neașteptate peste eroi și animale, monștri cu uluitoare elice și arcași orbiți de furie mînuind fără prea multă abilitate arcuri medievale dar cu săgeți laser. Tradiționale povești japoneze se Îmbină-n chipul cel mai plăcut cu SF-ul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]