118,155 matches
-
statale, politice, de dominare și manipulare a individului de către puterea oficială. Autocenzura psihologică (interdicția de a plînge în public, de pildă, sau de a te certă cu o persoană apropiată) face parte, conform foulcauldianului Roșe, din categoria mai largă a practicii scrutinului de sine prin controlul corpului, a vorbirii, și iată, a gîndirii fiecăruia dintre noi. Din copilărie sîntem educați în spiritul acestui scrutin de sine, în familie, școli, ori biserică. Orice spațiu public este prin excelență o formă de manifestare
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
Roșe, devenit pe neașteptate din critic al disciplinelor psy un teoretician psy în toată regula. Preluînd o noțiune deleuziană, aceea de împăturire, Roșe propune să înțelegem interioritatea ca fiind un fel de pliere, pliu, o împăturire în care intră limbajul, practici sociale, norme și convenții transindividuale, adică tot ce definea exteriorul în accepțiunea curentă a termenului. Dar noțiunea de pliere anulează opoziția, insă: interiorul devine pur și simplu un fel de revers al exteriorului. Sîntem, în adîncul nostru, o sumă de
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
și convenții transindividuale, adică tot ce definea exteriorul în accepțiunea curentă a termenului. Dar noțiunea de pliere anulează opoziția, insă: interiorul devine pur și simplu un fel de revers al exteriorului. Sîntem, în adîncul nostru, o sumă de reguli și practici interiorizate, asumate într-un anumit fel, particularizate. Mult zgomot pentru nimic, ar putea protesta unii. Nu asta ne învață mai toți teoreticienii postmodernismului? Ba da, iar Nikolas Roșe este unul dintre ei.
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
trompeta în biblioteca; / o serbare cît pergamentul așteaptă aplauze - sînt singur, / și, / îmi ronțăi discret / floarea de interdicție..." (Filă cu fragi). Din care motiv se străduiește a cîștiga în intensitate ceea ce se pierde în spațiu și-n timp. Delimitante în practică artistului, aceste coordonate sînt contracarate prin "salturile" unor corespondențe insolite, prin arbitrariul lor cu funcție de seducție. Apar imagini-capcană, care se străduiesc a strînge în esență ceea ce se risipește în aparență hotărnicirii lor stilistice: "mă-ncearcă un fel de frig-cărnos; / cămașă
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
plan ale optzeciștilor (a se vedea grupările în cenacluri și aparițiile editoriale colective), ceea ce i-a unit pe cei doi artiști este irepetabil prin autenticitate și prin profunzime. Între ei n-a fost doar o simplă prietenie care ține de practică socială și acel gen de solidaritate care asigură unei acțiuni un plus de eficiență, ci o legatura definitivă care viza resorturile adînci ale vieții și lupta comună împotriva morții. Cînd Mircea Nedelciu a plecat prima oara în Franța pentru investigații
Un statuar tragic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17751_a_19076]
-
nou pe pământ, după zece veacuri de creștinism? Ar birui din nou fariseismul smintitor și orbirea de a nu-L recunoaște? Căci Iisus este arhetipul intransigentei absolute pe masura noutății revoluționare a ethosului revelat: El face un rechizitoriu ipocriziei, falsei practici a Legii, propunând o nouă lectură a ei, dacă putem zice așa." Venirea lui Iisus pe pământ, solie și ultima șansă a gratiei divine oferite lumii, dincolo de faptă și misiunea duhovniceasca, este o sublima metaforă pluridimensionala: a semănătorului noii Legi
Carte de reculegere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17746_a_19071]
-
generator de conflicte ireductibile. Putem considera, sintetic, ca naționalismul este o ideologie politică, ce susține că grupurile umane definite că "națiuni" au dreptul și obligația "morală" de a forma state teritoriale, de tipul celor devenite standard după Revoluția franceză. În practică, aceasta ideologie solicită exercitarea unui control suveran (deseori totalitar) asupra unui teritoriu pe cât posibil continuu, cu granițe bine definite și locuit de o populatie omogena, care să formeze majoritatea corpului civic. În acest sens, Mazzini afirmă: ăun stat pentru fiecare
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
de stat și guverne din țările membre ale Consiliului Europei din 9 octombrie 1993 s-a adoptat Declarația și Planul de Acțiune pentru Combatarea rasismului, xenofobiei, antisemitismului și intolerantei. Semnatarii Declarației s-au obligat așa combată toate ideologiile, politicile și practicile care constituie o incitare la ură rasială, violență, discriminare, la fel ca orice acțiune sau limbaj care ar putea să amplifice teamă și tensiunile între grupuri de origine rasială, etnică, națională, religioasă sau socială diferite.ă Documentele adoptate au fost
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
că în procesul de extindere a UE și NATO spre Centrul și Estul Europei trebuie să se țină cont de factorii de risc la adresa securității comunitare. Calitatea de membru al instituțiilor euro-atlantice presupune de aceea lipsa tensiunilor inter-etnice și a practicilor nedemocratice la nivel intern, rezolvarea problemelor legate de minorități, fiind acceptate numai acele democrații care pot aduce un plus de securitate țărilor aliate. În acest sens Warren Cristopher, secretar de stat al SUA, menționa: acel mai important lucru, după cum se
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
etapă importantă, dar nu și suficientă pentru integrarea României în aceste organisme. Oficialii români apreciază că țara noastră reprezintă o insulă de stabilitate între zone conflictuale (fosta URSS și fosta Iugoslavia) precizând că România asigura în ăplan legislativ și în practică politică drepturile cele mai largi pentru minorităti.ă Ei susțin că, deoarece nu există disensiuni inter-etnice care să afecteze stabilitatea internă a țării, România este calificată pentru integrarea euro-atlantică. Cu toate acestea, experții occidentali, analizând compatibilitatea României în termeni de
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
decadenta din ce in ce mai accentuată, deci morbida, fie într-o încremenire de muzeu. Oare cum ar arăta acum atlanții? Fără îndoială, desueți și prăfuiți că orice utopie. Ar mai fi, măcar în teorie - tertium datur - minimum o cale. Mulți o pun în practică și, pînă unal-alta, eludează tragediile. Să joci toate rolurile ce-ți sînt date cu distanță brechtiană, să nu-ți pui prea mult și prea multe probleme și să nu te legi prea tare de valori. În acest fel, le poți
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]
-
tendință: în primul rînd, faptul că fiecare țară evaluează implicit drept contemporan doar un segment foarte restrîns din cîmpul larg al fenomenului și din formele sale simultane de manifestare și, în al doilea rînd, evoluția inversă a formelor simbolice față de practică socială și de construcțiile politice. În timp ce acestea din urmă desfid disoluția, consacră diferența și multiculturalitatea ( a se vedea, în acest sens, chiar participările țărilor ,,tinere") formele simbolice tind către globalizare, catre impersonalizare, catre abolirea oricărui specific regional. Acest fapt este
Bienala de la Venetia (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17804_a_19129]
-
clipă un eveniment inexorabil, trăgînd nădejde că el nu se va consuma. E o nădejde prefăcuta și perversa, pentru că tocmai inexorabilul morții anunțate e cel care face așteptarea frisonanta, asadar miza narativa importantă. Tema morții anunțate, a amenințării puse în practică în pofida încercărilor unor personaje pozitive de a o opri, reprezintă convenții curente ale genului policier. Într-atît de frecvent întîlnite, încît e mai curînd greu să speculezi potențialul lor dramatic într-o tonalitate metafizica serioasă, cum procedează Márquez în acest român
O dragoste din crimă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17806_a_19131]
-
asemenea pisicii cu clopoței care vrea să prindă șoareci. Contribuie la această anti-seductie și reputația prozatorului de-a fi practicat în unele din cărțile sale anterioare ingineria textuala, pe care iubitorii de literatură o acceptă teoretic, dar o evita în practică lecturii. În acest context apare o carte fermecătoare de Dumitru Tepeneag, românul Pont des Arts. Și nu este prima de acest fel. Ea a fost precedată de Hotel Europa, tot un roman, la care se fac, de altfel, numeroase referiri
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
La așa partid, așa "fruntași"! Nu cred că lucrurile stau mai bine nici în formațiunile care au dau neaoșismul pe păsărismul occidentalizant. Nu e suficient să spui "convenție" în loc de "plenară", "lider" în loc de "prim-secretar", "a implementa" în loc de "a pune în practică indicațiile toa'sului" pentru că peisajul să se schimbe de la sine. Rostite de oamenii politici actuali - mulți dintre ei lupi în blană de miel -, ele sunt tot praf în ochii naivilor. Mi-e din ce in ce mai teamă că actuala clasa politică nu poate
Buftea politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17857_a_19182]
-
în fapt ea, ca personaj central al propriei povestiri, pare să dețină și "paternitatea" propriei narațiuni/relații erotice. Ambiguitatea situației poate oferi o hermeneutica extrem de profitabilă, realizarea formală fiind însă foarte departe de o cît de cît lizibila punere în practică a ipotezei formulate. Cu excepția unor diferențieri onomastice, personajele, aparținînd în general unei studențimi tîmpe și snoabe, cu aere intelectuale, nu sînt decat simple funcții într-un decor limitat, jargonul lor, creînd mai degrabă efecte de ridicol, decît de realitate. În cadrul
Jumătate literatură by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17863_a_19188]
-
în procesul de denazificare întreprins de nouă Germanie, în întreținerea sentimentului de culpă al germanilor pentru ceea ce a făptuit regimul hitlerist nu se pornește de la vinovăția recunoscută a întregului popor german. Judicioase sînt, în schimb, constatările amare ale filosofului despre practicile sovieticilor de a subjuga, cinic, țara și a o fraudă de bogățiile ei, într-o perioadă de foamete datorită secetei prelungite. Cuvinte aspre are față de acoliții interni ai sovieticilor. "Și astfel, nota la 9 aprilie 1946, pentru un blid de
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
cel mai important eveniment al artelor contemporane. Un juriu de specialitate din care au făcut parte, printre alții, Amelia Pavel, Ileana Pintilie, Mirela Dăuceanu și Radu Ionescu, a selecționat cîteva proiecte propuse de curatori tineri, bine informați și cu o practică deja semnificativă. Ei sînt: Judith Angel de la Muzeul de Artă din Arad, care actualmente își face doctoratul la Budapesta cu binecunoscutul istoric de artă Laszlo Beke, si, pentru spațiul de la Institutul român de la Veneția, tînărul critic de artă Horia Avram
Drumul spre Venetia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17878_a_19203]
-
preocuparea că "va obține sau nu poezie". Criză singurătății, criza societății, angoasa înaintării în "vârstă mării înțelepciuni", bolile (cosmardescul organic), pierderea relației biblice EU-TU (la G.I., existentă a devenit monologica; poetul nu crede în caracterul ei dialogic, deși mai practică, în virtutea lumescului, extazul cu CELĂLALT). Datoriile și obligațiile existențiale, scopurile lipsite de noima ridică luciditatea eului orfic la rangul de fatalitate opresiva, strivitoare: "De-atâta amar de vreme m-am zbătut și eu/ ca să ajung gură acestei peșteri/ ce vibrează
Educarea textului by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/17892_a_19217]
-
am fost schingiuitori la Securitate, nu toți am contribuit la idiotizarea intelectuală a poporului, nu toți ne-am turnat colegii, vecinii, prietenii și - incredibil, dar adevărat! - chiar membrii familiei! O astfel de lege este eficientă în măsura în care poate fi pusă în practică. Ea trebuie să aibă în vedere o categorie clar delimitata de culpe și persoane. Pe langă accesul neîngrădit al cetățenilor la propriile dosare, orice lege a lustrației conține o filozofie preventivă, si nu represiva: ea trebuie să bareze accesul în
Bumerangul de catifea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17886_a_19211]
-
că toate patru laolaltă. Efectul instantaneu al acestei legi va fi dezastruos. Ce semnal mai clar dăm străinătății decât că România continuă să-și burdușească ambasadele cu securiști, iar spoiala de deschidere mimata la nivel politic e puternic subminată în practică activității diplomatice curente de o filozofie confrontatională? Principalii perdanți ai prevederilor de acest tip sunt diplomații înșiși. În felul acesta, se admite oficial că diplomația românească e lăsată pe mâna serviciilor secrete și a spionilor de toate spetele. O jignire
Bumerangul de catifea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17886_a_19211]
-
numără umorul pe care l-ar avea scriitorul postmodernist: acesta, renunțând la exclusivismul modernistului, știind de la început că nimic nu înseamnă nimic, privește cu înțelegere și duioșie, cu sentimentul relativității, formele literare revolute și le valorifica generos în textele sale. Practică literară dezminte însă aceasta aserțiune fermă. Mulți postmoderniști profesează umorul cu o flagrantă lipsa de umor. Regulile aparțin nu unei estetici supraindividuale, ci personalității. Modernistul - sau, în sfârșit, prepostmodernistul - Nichit Stănescu are de o mie de ori mai mult "umor
Mircea Cărtărescu, critic literar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17906_a_19231]
-
ciocul și ghearele umblîndu-mi prin carne,/ O prind de-o aripă și-ncerc s-o scot/ Și-mi scapă și mă lasă cu penele în mînă/ Cînd am ieșit din scorbură pînă la cot" (Puii din scorburi). Este evocată o practică terapeutică arhaică, cea a consumării sîngelui de urs, cu detalierea aplicării ei: "Ca să te vindec, Ieronim, ți-adusesem/ Sînge de urs, în șoaptă te rugam:/ "Gustă puțin, îți va face bine",/ Și, întru adevăr, credeam că în noaptea aceea/ Cu
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
pas spre nemurire, pentru că scrisese o piesă. Pentru a fi nemuritor, pretinde una din butadele dumasiene, familiară celor care se aventurează să-l citească (act la fel de temerar precum o coborîre în infern, cum pare să o dovedească raritatea și precaritatea practicii lecturii), trebuie să fii mort sau să faci parte din Academie. Din fericire, academiile l-au refuzat întotdeauna. Iar el știa că strugurii sînt acri. Așa încît nu i-a rămas decît oglinda. Omul acceptă moartea în "oglinda" presei și
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
UNESCO și a unor personalități de seamă din domeniul teatrului, este cea mai importantă organizație internațională neguvernamentală din domeniul artelor spectacolului, având relații oficiale de consultare și asociere cu UNESCO. ITI urmărește "să încurajeze shimburile internaționale în domeniul cunoașterii și practicii artelor scenei, să stimuleze creația și să lărgească cooperarea între oamenii de teatru, să sensibilizeze opinia publică pentru a lua în considerare rolul creației artistice în domeniul dezvoltării, să adâncească înțelegerea reciprocă în vederea participării la întărirea Păcii și Prieteniei între
27 martie, Ziua Mondială a Teatrului by Michel Tremblay () [Corola-journal/Journalistic/17232_a_18557]