43,523 matches
-
and living standard dynamics during the 1998-2001 period”, decembrie, www.caspis.ro/english/press.htm. Castelloe, P.; Gamble, D.N. (2005), „Participatory methods in community practice. Popular education and participatory rural appraisal”, în Marie Weil (ed.) (2005), The handbook of community practice, Sage Publications, Londra. Centeno, M. (1994), „Between rocky democracies and hard markets: Dilemmas of the double transitions”, în Annual Review of Sociology nr. 20, pp. 125-147. Cernea, M.M. (1993), „The sociologist’s approach to sustainable development”, în Finance and Development
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Europe: The public perspective”, www.cipe.org/printerfriendly/, aprilie. Meister, A. (1972), Vers une sociologie des sssociations, Les Editions Ouvrières, Paris. Midgley, J.; Livermore, M. (2005), „Development theory and community practice”, în Marie Weil (ed.) (2005), The handbook of community practice, Sage Publications, Londra. Mihăilescu, V. (1926), „Trebuie cunoscute trei tipuri de sat: satul adunat (concentrat), satul răsfirat și satul risipit”, în Buletinul societății române de geografie, vol. VLV. Mihăilescu, V. (coord.) (2002), Vecini și vecinătăți în Transilvania, Editura Paideia, București
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
București. Powell, F.; Geoghegan, M. (2004), The politics of community development. Reclaiming civil society or governance?, A&A Farmar, Dublin. Putnam, R. (2000), Boling alone. The collaps and revival of American community, Simon&Schuster, New York. Quinney, A. (2002), „Theory and practice of community development: A case studyfrom the United Kingdom”, în Journal of Community Development Society, nr. 1/1. Rainey, D.; Robinson, K.; Allen, I.; Christy, R.D. (2003), „Essential forms of capital for sustainable community development”, în American Journal of Agricultural
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
M. (2004), „Constructing participation spaces”, în Community Development Journal, vol. 39, nr. 2, aprilie, pp. 144-155. Redfield, R. (1955), Little community, Chicago University Press, Chicago. Reisch, M. (2005), „Radical community organizing”, în Marie Weil (ed.) (2005), The handbook of community practice, Sage Publications, Londra. Rogers, E.; Burdge, R. (1972), Social change in rural societies, Appleton-Century-Crofts, Meredith Corporation, New York. Rughiniș, C. (2004), Cunoaștere incomodă. Intervenții sociale în comunități defavorizate în România anilor 2000, Editura Printech, București. Salert, B. (1976), Revolutions and revolutionaries
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
M. (1964), The theory of social and economic organisation, traducere de A. Henderson și Talcott Parsons, The Free Press, New York. Weber, M. (1999), Sociological writings, editată de by Wolf Heydebrand, Continuum, New York. Weil, M. (ed.) (2005), The handbook of community practice, Sage Publications, Londra. Weil, M.; Gamble D. (2005), „Evolution, models, and the changing context of community practice”, în Marie Weil (ed.) (2005), The handbook of community practice, Sage Publications, Londra. Whitt, H.P. (1983) „Status inconsistency: A body of negative evidence
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
by Wolf Heydebrand, Continuum, New York. Weil, M. (ed.) (2005), The handbook of community practice, Sage Publications, Londra. Weil, M.; Gamble D. (2005), „Evolution, models, and the changing context of community practice”, în Marie Weil (ed.) (2005), The handbook of community practice, Sage Publications, Londra. Whitt, H.P. (1983) „Status inconsistency: A body of negative evidence or a statistical artefact?”, în Social Forces, nr. 62(1), pp. 201-233. Zamfir, C.; Vlăsceanu, L. (coord.) (1993), Dicționar de sociologie, Editura Babel, București. Zamfir, E. (coord
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Alex, Ina și Vișinel îl însoțiră. Chiar dacă nu o mărturiseau, se intuia din neliniștile lor că erau purtătorii unor mari emoții. La susținerea probelor teoretice, Mihăiță avu câteva cezuri pe care comisia le consideră ca fiind nesemnificative. Ajuns în fața probei practice, fu întrebat: - Ei, tinere, cunoști lista probelor de admitere? Neașteptând răspunsul candidatului, președintele comisiei îi oferi o coală de hârtie pe care erau inserate ariile impuse ca probe de concurs. Comisia avea libertatea de a alege una sau mai multe
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
de fotbaliști care le-a făcut cinste, căci mulți dintre noi am absolvit studii superioare și medii. Pe lângă dezvoltarea fizică oarecum armonioasă, realizată de un corp afectat printr-o formă severă de rahitism, fotbalul mi-a oferit și satisfacția cunoașterii practice a geografiei județelor din nordul României, Suceava și Botoșani, chiar și atunci când, în calitate de oaspete, eram tratat, pe fondul înjurăturilor, cu lovituri de pumni și picioare de cei care nu știau să piardă. Eram ferm convins, încă de atunci, de justețea
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
și Farmacie, respectiv: Anatomia și fiziologia omului, Fizica și Chimia, dar testul a fost neconvingător, examinatorii îndrumândumă să optez pentru Facultatea de Educație Fizică și Sport, unde proba scrisă de examen era Anatomia și fiziologia. Zis și făcut, căci probele practice ce cuprindeau: jocuri sportive, gimnastică și atletism, îmi erau mai la îndemână decât fizica și chimia. Cu toate că am obținut rezultate bune la probele fizice, când s-au afișat rezultatele m-am trezit respins, fără drept de a da și proba
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
am activat ca și coregraf la CSS Gimnastică Focșani, asigurând pregătirea coregrafică a grupelor de gimnaste de toate categoriile de clasificare sportivă. De asemenea, am practicat gimnastica artistică de performanță, lucru care mi-a permis acumularea unor cunoștințe teoretice și practice, perfecționate în cadrul Lotului Național de Junioare și al Lotului Olimpic. Din experiența personală dobândită și în urma studiului experimental desfășurat în perioada 2005-2009 pentru realizarea tezei de doctorat, am putut desprinde faptul că pregătirea artistică contribuie în mare măsură la executarea
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
distanța dintre sol și regiunea inghinală. Cu cât distanța este mai mică cu atât nivelul de mobilitate este mai bun. Testările privind nivelul capacității coordinative, nivelul aptitudinilor creative precum și nivelul artistico - tehnic al gimnastelor au fost descrise în cartea „Abordări practice ale pregătirii artistice în gimnastica artistică feminină”, la testări. 12 Ukran M. L. și colab. Gimnastica sportivă. Moscova: Uniunii de cultură fizică și sport, 1965, p. 136 63 Experimentul pedagogic Este o activitate complexă, realizată pe baza unui raționament logic
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
445 p. 20. Demeter A. Fiziologia educației fizice și sportului. București: Stadion, 1970, p. 5-67. 21. Diacikov V. Antrenament și refacere. În: Sportul de performanță, nr. 164, București: CNEFS, 1978, p. 22-24. 22. Dobrescu T. Gimnastica - concepte teoretice și aplicații practice. Iași: Tehnopress, 2006. 216 p. 23. Dobrescu T. Dimensiuni ale comunicării prin limbajul corpului. Iași : Tehnopress, 2006, p. 80-132. 113 24. Dobrescu T. Expresie corporală, dans și euritmie. Iași: Pim, 2006. 146 p. 25. Dobrescu T. Bazele teoretice și metodice
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
p. 34-156. 115 50. Gogoncea D., Stan Z. Mișcarea și muzica. Conferința internațională de comunicări și referate în domeniul educației fizice și sportului. Galați: Fundația universitară „Dunărea de Jos”, 2000, p. 374-376. 51. Gogoncea D. Gimnastică ritmică caiet de lucrări practice, sem. I. Galați: Centrul de multiplicare al universității „Dunărea de Jos”, 2001. 45 p. 52. Gogoncea D. Gimnastică ritmică caiet de lucrări practice, sem. III. Galați: Centrul de multiplicare al universității „Dunărea de Jos”, 2001. 31 p. 53. Gogoncea D.
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
Galați: Fundația universitară „Dunărea de Jos”, 2000, p. 374-376. 51. Gogoncea D. Gimnastică ritmică caiet de lucrări practice, sem. I. Galați: Centrul de multiplicare al universității „Dunărea de Jos”, 2001. 45 p. 52. Gogoncea D. Gimnastică ritmică caiet de lucrări practice, sem. III. Galați: Centrul de multiplicare al universității „Dunărea de Jos”, 2001. 31 p. 53. Gogoncea D. N. Studiu privind eficiența pregătirii artistice în gimnastica artistică de performanță. În: Prospectiv, creativ, aplicativ în domeniul educației fizice și sportului din România
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
Mesaj glumă: 1. Produsul are un efect comic. 2. Produsul are un efect nebunesc. F. Mesaj de consacrare: 1. Produsul este estetizat. 2. Produsul este "anunțat". 3. Produsul este sublimat. 4. Produsul este sacralizat. Comunicarea receptorului A. Mesaj de reușită practică: 1. Consumatorul liniștit. 2. Consumatorul competent. 3. Consumatorul expert. B. Mesaj de reușită psiho-afectivă: 1. Consumatorul iubit. 2. Consumatorul narcisist. 3. Consumatorul seducător. 4. Consumatorul care destinde atmosfera. 5. Consumatorul extaziat. C. Mesaj de militantism: 1. Suporterul convins. 2. Suporterul
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
Etapa VIII • Punerea în aplicare a campaniei de PR Toată construcția teoretică a consilierului PR, începând cu determinarea situației-problemă și terminând cu planificarea campaniei, cu toate elementele componente până la cel mai mic amănunt, este realizată în vederea derulării campaniei în mod practic. Această etapă le încununează pe toate celelalte. Toate etapele sunt importante, dar în aceasta consilierul PR își pune în evidență dimensiunea valorii sale. Dacă în etapele anterioare consilierul PR trebuie să dea dovadă de rigurozitate și hiperexactitate, această etapă este
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
mă iubea până la sacrificiu). Apreciam la el simțul de orientare (găsea de fiecare dată locuri nebănuite, În care descopeream pâlcuri cu cele mai râvnite plante, adevărate „oaze de sănătate” cum le botezasem noi și deveneam absolut fericiți) și spiritul său practic (când făcea caca, se ștergea la fund cu frunze de brusture: vaaai, nici nu știi ce răcoros e! Îl auzeam exclamând fericit). Umbla Îmbrăcat toată vara În aceeași cămașă roșie, decolorată și foarte largă, pe care o purta mereu suflecată
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
și alergă într un suflet să-l îmbrățișeze, cu toată căldura: - Tăticule, să trăiești mulți, mulți ani! - Mulțumesc, fata tatei, dar ce puneți voi la cale, acolo? - Eeee, tu astăzi, fiind pe post de sărbătorit, te scutim de orice îndeletnicire practică! Stai în fotoliu, citește ziarul, îți fac și o cafea... E ziua ta, nu!? - De unde ai mai scos-o și pe asta, Clemanso, că de ziua lui, omul nu are voie să facă nimic? Ai uitat că ne trebuie ceva
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
-l acționeze în judecată pe proprietarul restanțier (rău-platnică, se recomandă să încerce rezolvarea litigiului prin procedura medierii. În acest scop, administratorul sau președintele asociației de proprietari va trebui să găsească și să contacteze un mediator care are cunoștințe teoretice și practice în acest domeniu, pentru a informa exact asupra posibilității de soluționare a conflictului pe calea medierii, cât și cu privire la diferența de soluționare dintre instanța de judecată și mediere. Desigur că această informare nu se confundă și nu se suprapune cu
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
substanțiale cu executarea silită, pot apela din nou fie la același mediator, sau la altul pentru medierea cu privire la îndeplinirea obligațiilor din hotărârea instanței, investită cu titlu executoriu, care nu se schimbă, doar că prin această procedură se pot găsi modalități practice de stingere facilă a obligațiilor stabilite în sarcina părților. De pildă, părțile, în această fază a procesului, pot să accepte aceleași modalități de stingere a obligațiilor dispuse de către instanța de judecată în hotărârea pe care a pronunțat-o, ca și
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
Constantin Drăgan, traducătorul și prefațatorul Lecțiilor de filosofie juridică, În limba noastră. Lucrarea urmează, cu fidelitate interpretativă, liniamentele axiologiei neokantianului jurist, format el Însuși, exemplar, la „Lecția” majoră, fundamentală a lui Immanuel Kant, cel din Metafizica moravurilor și Critica rațiunii practice. Mai mult, autoarea a găsit de cuviință, pe drept cuvânt, să analizeze și așanumitele „lucrări mici” ale filosofului de la Königsberg, adică: Ce este iluminismul?; Conflictul facultăților și Spre Pacea eternă, lucrări scrise de Kant, către sfârșitul vieții, sub influența lui
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
o cultură juridică.” Tezele filosofiei dreptului, susține Mircea Djuvara, servesc drept fundament pentru explicarea și aplicarea dreptului pozitiv; ele singure sunt În stare de a Îndeplini cum se cuvine acest rol; ele pot fi astfel de folos și În viața practică de toate zilele a dreptului. „Dreptul poate fi o știință - sublinia filosoful român - chiar dacă socotim că el nu a ajuns Încă la acest stadiu. Trebuie să deosebim cunoașterea dreptului de știința lui. Fiecare dintre noi are În mod obișnuit un
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
dreptului, după cum rezultă din numele său, este acea ramură sau acea parte a filosofiei care privește dreptul (Ă) În măsura În care filosofia are ca obiect dreptul, În aceiași măsură dreptul este studiat În esența sa universală.” Deosebirea dintre filosofia teoretică și filosofia practică Îi permite să contureze specificul celei din urmă, când precizează faptul esențial. „Filosofia practică studiază primele principii ale acțiunii și se Împarte În Filosofia morală și Filosofia dreptului. Adeseori se Întrebuințează și cuvântul de Etică; dar trebuie să atragem atenția
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
care privește dreptul (Ă) În măsura În care filosofia are ca obiect dreptul, În aceiași măsură dreptul este studiat În esența sa universală.” Deosebirea dintre filosofia teoretică și filosofia practică Îi permite să contureze specificul celei din urmă, când precizează faptul esențial. „Filosofia practică studiază primele principii ale acțiunii și se Împarte În Filosofia morală și Filosofia dreptului. Adeseori se Întrebuințează și cuvântul de Etică; dar trebuie să atragem atenția că acest cuvânt uneori În sens larg În care caz e sinonim cu Filosofia
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
studiază primele principii ale acțiunii și se Împarte În Filosofia morală și Filosofia dreptului. Adeseori se Întrebuințează și cuvântul de Etică; dar trebuie să atragem atenția că acest cuvânt uneori În sens larg În care caz e sinonim cu Filosofia practică și cuprinde orin urmare și Filosofia dreptului, alteori În sens restrâns, În care caz e sinonim cu filosofia morală excluzând pe cea juridică”. Giorgio del Vecchio simțea, la ceasul său de pion al noii discipline didactice, nevoia de a face
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]