5,068 matches
-
și persoanei. O societate sănătoasă are nevoie de astfel de structuri alternative cu funcții și consecințe formative nemaipomenite. Existența unui for specializat În livrarea educației (școala) nu presupune dispensarea de forme complementare de Însușire și Învățare a valorilor. Oricât de pragmatici am dori să fim, nu trebuie să dăm la o parte efuziunile educogene ale mediului concret În care ne mișcăm. În primul rând, nu toate valorile „Încap” În școală (aceasta poate deveni câteodată un mediu suficient sieși, rupt de realitate
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
reflexivă și integrare valorică prin raportarea la cadrul general de cunoștințe, atitudini și conduite transmise de școală. Prin intermediul religiei ca disciplină de studiu, școala se centrează spre valori fundamentale deosebit de necesare pentru aureolarea și semnificarea responsabilă a altor valori (științifice, pragmatice, etice etc.). Valorile religioase sunt valori „de pornire”, reprezintă „infrastructura” ce poate condiționa adiționarea sau stocarea unor noi cunoștințe, deprinderi și atitudini. Acestea reprezintă stabilul, permanentul, absolutul din panoplia de valori. Din perspectiva valorilor religioase, se pot chestiona, discuta și
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
sunt cu ochii pe el. A luat plasă de la mai mulți politicieni, e pățit cu ăștia, trec de la un partid la altul, sunt nestatornici și inconsecvenți, te trădează de nu știi ce-i cu tine. A ajuns să fie foarte pragmatic: bate fierul cât e cald, acționează cât nu este prea târziu, prinde omul potrivit la momentul potrivit - iată câteva principii asumate mai pe față, mai pe ascuns... Ce să-i faci, că probleme sunt multe: mai pune de-un prăznicar
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
mai puțin te puneau În situații de autointerogare și resemnificare. Așa s-a Întâmplat și cu pedagogia. Ne-a impresionat de la bun Început substanța culturală a cursului, orientarea axiologică a conținutului, ancorarea În realitatea educației și Învățământului, puterea evocatoare și pragmatică a exemplelor. Dacă multe dintre cursurile noastre te proiectau În orizonturile abstracte ale ideilor platoniciene, pedagogia te aducea cu picioarele pe pământ, dar nu Într-o modalitate brutală sau ostilă, ci Într-una plăcută, Îmbietoare și mobilizatoare. Dincolo de osatura conceptuală
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Berlinului de Vest să conțină următoarele idei: Părțile au dezbătut pozițiile juridice legate de reprezentarea intereselor Berlinului de Vest și ale locuitorilor lui, de către Ambasada vest-germană de la București; a intervenit un acord ca aceste probleme să fie rezolvate în mod pragmatic fără prejudicii pentru o parte sau alta, printr-un modus vivendi. Guvernul român a fost de acord ca Ambasada să aibă posibilitatea de a reprezenta Berlinul de Vest; a intervenit o înțelegere asupra faptului ca sarcinile și funcțiile actuale ale
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
importante de altfel, dar contradictorii), fiecare și-a păstrat și a exprimat poziția sa oficială. Aceasta nu înseamnă că problemele în discuție au rămas nerezolvate; cele două poziții au fost astfel corelate și formulate, spre a rămâne spații pentru formule pragmatice și chiar poziția oficială distinctă (opusă) a fost redactată riguros în acest scop. Dorința părților a prevalat până la urmă, iar termenii folosiți în problemele litigioase au fost astfel modelați, încât să nu blocheze scopul fundamental. Este, în aceasta, o probă
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de lumea occidentală cu aceste orientări ale politicii externe românești. În plus, el era considerat copilul teribil al lagărului estic, cel care strica jocurile Moscovei. Și, peste toate acestea, nu trebuie uitat faptul că în politică funcționează un principiu foarte pragmatic și anume că tot ce este împotriva adversarului meu, este în favoarea mea. Pot să afirm, fără teama de a greși, că, în anii '70-'80, relațiile româno-olandeze se aflau la apogeu pe toate planurile. Olandezul, negustor din naștere, a venit
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Reuniunea de la București, din 12 februarie 2000. Tot la inițiativa României, s-a hotărât transformarea SEECP într-o platformă regională. Aș aminti, de asemenea, crearea Inițiativei Central Europene (ICE) pe care MAE român o consideră o formă de cooperare regională pragmatică și flexibilă. La baza acesteia stau principiile Cartei ONU și documentele Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa. Nu în ultimul rând trebuie menționat faptul că funcționează și Raporturile din cadrul programului de cooperare. O inițiativă de seamă a avut diplomația
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
în spațiul euro-atlantic. Cu eforturi, aplicație și discernământ, România a reușit, într-un termen relativ scurt, să-și recupereze locul în familia statelor libere, democratice și prospere ale Europei. Având exemplele celorlalte țări din UE, care au privit și privesc pragmatic și dincolo de granițele Europei, credem că a sosit timpul să decidem și noi ce vom face pe mai departe, pentru generațiile viitoare. ROMANIA, QUO VADIS? Vizita delegației economice guvernamentale române, condusă de Gh. Rădulescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
până la cabinetul președintelui Jorge Pacheco Areco și la despărțire a declarat "acum vă las pe mâini foarte bune". Alberto Abdala a dovedit prin ceea ce a făcut pentru relațiile româno-uruguayene că este într-adevăr un politician de mare valoare, inteligent și pragmatic. Primirea șefului delegației române la președintele Jorge Pacheco Areco a fost, de asemenea, deosebit de cordială, discutându-se, atât despre dorința reciprocă de a dezvolta relațiile tradiționale de prietenie, cât și despre situația internațională, un loc special ocupându-l aprecierea de către
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
pentru a se conștientiza pe deplin importanța supravegherii sale. De altfel, politicile antiinflaționiste au evoluat odată cu evoluția cercetărilor despre monedă și inflație. Dincolo de aceste considerații trebuie să spunem că lordul Keynes nu face altceva decât să plece de la o constatare pragmatică și corectă a dimensiunii politice a inflației și oferă soluții pentru folosința sa în favoarea sistemului economic aflat în criză. De aceea, alegerea inflație-șomaj, nu este altceva decât o alegere între două rele, în funcție de suportabilitatea lor socială. Inflația poate fi considerată
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Este un răspuns automat și pe care nimeni nu l-a planificat. Organismul viu se adaptează mai ușor și caută singur soluții de supraviețuire. Mult mai târziu, în secolul XX, începând cu anii '80, capitalismul își va propune la modul pragmatic să prăbușească comunismul și acest lucru chiar se va întâmpla. Arma ascuțită nu va fi tunul sau pușca, ci banul și prosperitatea. Socialismul se va stinge singur, în liniște, lăsând în urma sa regretul încercării unei utopii care ne-a costat
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
spiritual și material, tehnic și atehnic. Dincolo Însă de aceste aspecte legate de epistemologia antropologiei culturale, cercetările etnografice dezvăluie existența unui nucleu de trăsături comune prin care acest sistem Își poate revendica autonomia științifică. Astfel, magia se referă la: ...acțiuni pragmatice Întemeiate pe o știință ocultă. (R. Winthrop, 1991, p. 167) ...un mod de a face față unei situații, expresia unei dorințe, formulată În termeni simbolici; magia nu este aplicarea unor cunoștințe acumulate În mod empiric, referitoare la proprietățile substanțelor naturale
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
care controlează universul. Magia este centrată pe nevoile individului, religia pe cele ale societății. Magia nu are criterii morale, religia este fundamentată pe valorile etice. În adâncul ei, opoziția dintre religie și magie este subîntinsă de cuplurile binare spiritual vs pragmatic, reflexiv vs activ, rațional vs irațional. Această paradigmă, dominantă În intepretările antropologiei victoriene (dar evidentă și În multe abordări ulterioare), se Întemeiază pe o viziune aparte asupra religiei, viziune făurită În Europa postmedievală, sub influența mișcărilor reformiste: Un ideal eterat
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
aparte asupra religiei, viziune făurită În Europa postmedievală, sub influența mișcărilor reformiste: Un ideal eterat al religiei răzbate din toate aceste distincții. Religia este concepută ca un fenomen concentrat exclusiv asupra unor obiective legate de lumea divină. Orice preocupare concretă, pragmatică este etichetată ca magie. Religia este restrânsă la supunerea plină de pietate În față unor puteri divine Îndepărtate. Orice efort de a le manevra sau de a folosi aceste puteri pentru lucruri legate de preocupările vieții de zi cu zi
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
se Împart, după formularea nu foarte fericită, dar devenită termen de referință, a lui J. Skorupski (1976, p. 12), În două mari familii teoretice: modelul literal și modelul simbolic. Pentru primul model, ideea dominantă este că acțiunea magică este una pragmatică, mai mult sau mai puțin asemănătoare cu actele tehnice și experimentele științifice. Acțiunile magice sunt justificate de un ansamblu de credințe: „Perspectiva literală consideră riturile magice și religioase ca acțiuni instrumentale: actorii performează aceste acte pentru că ele au un scop
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și religioase ca acțiuni instrumentale: actorii performează aceste acte pentru că ele au un scop, pentru consecințele pe care ei cred că le produc aceste acte”. Numeroasele studii ancorate În acest model teoretic au dezbătut probleme precum motivațiile magice (intelectuale sau pragmatice), categoriile (logice sau simbolice), rezultatele (reale sau imaginare) sau tipul de experiențe (stări parapsihologice sau simple trucuri ce păcălesc audiența) care stau la baza acțiunii magice. A doua școală de gândire susține că magia nu poate fi comparată cu știința
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
acelei plante. Ritul magic se bazează pe câteva acțiuni banale: ieșitul În pădure la cules de plante, culegerea, obținerea altor ingrediente, prepararea alimentului. Aceste acțiuni sunt Încărcate cu semnificații aparte și dotate cu o eficiență de ordin magic, și nu pragmatic. Glisarea de la practic și banal la magic și excepțional se face cu ajutorul unor operatori simbolici. Primul este scoaterea actelor din contextul normal. Dislocarea se efectuează prin câteva operațiuni simple: a) schimbarea cadrului temporal: spre exemplu, culesul are loc noaptea, nu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nu acordă nici o atenție acestui aspect) în raport cu destinul fiecărui scriitor în parte, nici în raport cu destinul literaturii noastre în general, cu nivelul ei spiritual. Cu eroi care n-au descoperit încă sentimentele omenești fundamentale sau cu alții care în numele unui realism pragmatic și obtuz refuză (și se mai și laudă cu aceasta!) să-și pună marile întrebări filosofice ale existenței (acele întrebări, de fapt, foarte simple și irezolvabile) nu se poate realiza acea literatură valoroasă, din punct de vedere estetic și uman
CRISTEA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
o față pe rând au făcut ca elevii nu numai să reconstituie cubul în clasă, ci să continue acest lucru până la ore târzii din noapte. Acest exemplu de modelare poate părea nepractic pentru lumea reală, dar, de fapt, este foarte pragmatic și eficient. El necesită doar două lucruri: 1) rezultatul final trebuie să fie important pentru dumneavoastră și pentru companie; 2) trebuie să existe o recunoaștere pozitivă chiar și pentru cele mai mici schimbări. Dacă schimbarea este importantă, merită timpul pe
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
mediul educațional și de afaceri românesc cu teoria managementului strategic actual. Programul a fost demarat în 1977 cu o lucrare teoretică, numită Management strategic, care s-a dorit a fi un curs standard adresat studenților economiști din anii terminali. Latura pragmatică a tratării domeniului a apărut destul de repede în cadrul cursurilor universitare de profil, astfel că în anul 1999 a apărut Strategia organizației în abordări practice, pentru ca, apoi, din experiența dobândită în această direcție, să se concretizeze lucrarea Practici de management strategic
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
legate chiar de lucruri de bază ce par a fi „bătute în cuie” pentru un anumit tip de cost, spațiul de discuție ar necesita alte zeci de pagini. În abordarea noastră, considerăm că un manager este interesat de o tratare pragmatică, concretizată într-un volum redus de explicații centrat pe esența fenomenului. Acest pragmatism implică și oferirea unor perspective bibliografice utile unui practician ce se confruntă cu situații care impun un raționament mai sofisticat sau unui manager interesat de o aprofundare
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
1983), „Diagnosing the Experience Curve”, Journal of Marketing, vol. 47, nr. 2, primavara, pp. 44-58. Hardwick, P., Langmead, J., Khan, B. (2002), Introducere în economia politică modernă, Polirom, Iași. Hax, A.C., Majluf, N.S. (1996), The Strategy Concept and Process: A Pragmatic Approach (ediția a doua), Prentice Hall, Upper Saddle River, NJ. Henderson, B. (1974), The Experience Curve Revisited. How Does It Work?, Boston Consulting Group, Boston, MA. Jensen, M.C., Meckling, W.H. (1976), „Theory of the Firm: Managerial Behavior, Agency Cost
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Responsabilities and Practices, Harper&Row, New York, NY. England, G.W. (1967), „Organizational Goals and Expected Behavior of American Managers”, Academy of Management Journal, vol. 10, nr. 1, pp. 107-117. Hax, A.C., Majluf, N.S. (1996), The Strategy Concept and Process. A Pragmatic Approach (ediția a doua), Prentice Hall, Upper Saddle River, NJ. Kondrasuk, J.N. (1981), „Studies in MBO Effectiveness”, Academy of Management Review, vol. 6, nr. 3, pp. 419-430. Lusk, E.F., Oliver, B.L. (1974), „Perceived Importance of «Social Goals» in Business Oorganizations
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
începând chiar cu elementele de definire. Nu există o bază internațională acceptată pentru cuantificarea unor astfel de performanțe, ceea ce face ca disputele pe marginea lor să dobândească rapid conotații politice, iar relativizarea subiectului să atingă cote absurde. O abordare mai pragmatică o oferă anumite fonduri de investiții zise „responsabile social”. Ele exclud din portofoliul lor firmele care marchează poziții defavorabile din punct de vedere social sau etic, fără a se putea preciza însă obiectiv care este „pragul” de excludere. Spre exemplu
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]