1,382 matches
-
Cartea carea să chiamă Răspunsul împotriva Catihismusului calvinesc. Sfârșitul domniei lui Vasile Lupu a marcat retragerea lui V., pentru tot restul vieții, la Secu. Principala operă a lui V., Cazania sau Carte românească de învățătură, dumenecele preste an și la praznice împărătești și la svănți mari, a înscris o dată importantă în istoria culturii religioase și în dezvoltarea limbii române literare. Lucrare specifică oratoriei de amvon, cultivată în epocă în scopul instruirii religios-dogmatice și moralizator-didactice, ea oferă, în cele șaptezeci și cinci de predici
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
operă adresată întregului neam românesc, dincolo de frontierele nedrepte și provizorii ale timpului, și de aceea cărturarul o alcătuiește cu preocuparea lesnicioasei ei înțelegeri de către cititorii români de pretutindeni. VIRGIL CÂNDEA SCRIERI: Carte românească de învățătură, dumenecele preste an și la praznice împărătești și la svănți mari, Iași, 1643; ed. (Cazania 1643), îngr. J. Byck, București, 1943; ed. 2, București, 1966; Cartea carea să cheamă Răspunsul împotriva Catihismusului calvinesc, [Mănăstirea Dealu], 1645; Opere, I, îngr. Manole Neagu, Chișinău, 1981; Opere. Răspunsul împotriva
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
de cap”, negustorii și meșteșugarii nici nu se gândesc să mai respecte măcar timpul liturgic și să se supună „dreptății și poruncii besericești”, ci lucrează duminica și Își țin deschise prăvăliile, vând și cumpără de la creștini și de la turci În praznicele cele mari ale Domnului și ale Maicii sale, disprețuiesc zilele de pomenire ale sfinților. Nu mai lipsește decât invocarea unui alt Ștefan cel Mare XE "Ștefan cel Mare" , din legendă, care să restabilească supremația timpului sărbătorii În fața timpului economiei - ceea ce
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
productive, cât și promovarea catolicismului la scara Întregului regat. Extrem de interesante sunt consecințele pe care le produc aceste tentative În teritoriu. Impunerea noilor sărbători rezultate din aplicarea ordonanței, paralel cu refuzul uniților sau al ortodocșilor de a renunța la propriile praznice, și așa prea numeroase, ar fi condus, contrar scopurilor urmărite de monarh, la o proliferare a zilelor de sărbătoare, sustrase activităților productive. În consecință, autoritățile locale, comitatense, care exprimă punctul de vedere al nobililor proprietari de pământ, ajung În postura
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ruteană ca la una bizară, foarte impregnată de superstiții și străină lor, datorită codurilor comportamentale specifice -, membrii adunării comitatense au ținut să transmită la vârf imaginea unor neofiți ciudați și ignoranți, ce serbau anual, În chipuri curioase, o grămadă de praznice bisericești neînsemnate. Această imagine a țăranului român, al cărui primitivism se exprimă prin sărbătorile sale excentrice și Încărcate de superstiții, nu va rămâne Însă, exclusiv, un apanaj al poziției de clasă asumate de nobilimea maghiară și nici măcar un simplu stereotip
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
să le ia apărarea. După cum arată cercetările etnografice, În fapt, țăranii erau obsedați de munca lor, de recolta care le asigura supraviețuirea, chiar și În timpul marilor sărbători, cum erau Crăciunul, Sfintele Paști sau Rusaliile. Pentru ei, acestea nu erau doar praznice creștine, ci și sărbători agrare, iar riturile care se săvârșeau acum, În vederea asigurării unei recolte bogate, erau pentru țărani activități mai importante chiar decât muncile agricole desfășurate În zilele de lucru. Pe de altă parte, este de presupus că sătenii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Drept mărturie stă și numele Ioan, varianta religioasă, care În limbajul popular are corespondentul Ion, cu pronunțări diferite, În două silabe (i on) și Într-o singură silabă (ĭon). Variantele culte nu sînt străine limbajului popular, unde apar rareori, În numele praznicelor religioase sau al monumentelor religioase. Faptul că biserica a renunțat la variantele Gheorghie, Vasilie este benefic; variantele populare s-au impus În forma oficială a numelor, astfel Încît nu mai pot fi schimbate. Este curioasă În acest context redescoperirea și
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
1977; În 1993 � reparații la turlă; În anul 1998 � tencuieli exterioare. Un monument istoric și de artă, un locaș de cultură și pioasă spiritualitate, podoabă cu care Iașul este mândru. 35. BISERICA PATRUZECI DE SFINȚI Biserica este cunoscută după numele praznicului ei "Patruzeci de Mucenici" sau mai ales "Patruzeci de Sfinți" și este situată pe strada General Berthelot, la nr. 12, în apropiere de intrarea în Spitalul Militar de pe Bulevardul Copou, a cărui intrare se află peste drum de biserică. Ceea ce
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Printre obiecâtele de preț, în patrimoniul bisericii se află: O Evanghelie de Neamț din 1858 ferecată în argint, donată de Spătarul Alecu P�rău, în anul 1863. O Evanghelie grecească, tipărită în Veneția în anul 1759; Un Antologhion grecesc (slujbele praznicelor și sfinților de peste an), legată în piele în anul 1779; Un Apostol (Faptele apostolilor) tipărit la Blaj în anul 1802; Mineile (slujbele religioase pe luni și pe zile) tipărite la Buda în anul 1804-1805; Penticostarul (ritualul slujbelor dintre Paști și
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Văzând statornicia și curajul lor În mărturisirea credinței creștine, după mai bine de trei luni de chinuri, turcii au hotărât moartea domnitorului, a celor patru fii ai săi (Constantin, Radu, Ștefan și Matei) și a sfetnicului Ianache. Era În ziua praznicului Adormirii Maicii Domnului, pe 15 august 1714, când domnitorul Împlinea 60 de ani, iar doamna Marica, soția sa, ar fi trebuit să-și serbeze ziua numelui. Sultanul le-a oferit viața În schimbul trecerii la mahomedanism. Voievodul Însă și-a
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liana Valentina Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92319]
-
În ședința Sinodului s-a hotărât trecerea În rândul sfinților a lui Brâncoveanu, copiilor săi Constantin, Ștefan, Matei, Radu și sfetnicul Ianache, Biserica Ortodoxă prăznuindu-i pe 16 august. La inițiativa Patriarhului României Miron Cristea, În anul 1934, cu prilejul praznicului Sfinților Împărați Constantin și Elena, sicriul cu osemintele lui Constantin Brâncoveanu a fost strămutat din biserica Sfântul Gheorghe Nou și depus În Paraclisul Patriarhal, pentru a se săvârși cuvenita slujba de pomenire. Apoi, a doua zi a urmat o procesiune
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Iuliana Oproiu; Magdalena Carmen Drăgușin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92321]
-
scris-o „la Îndemnul Mitropolitului Atim Ivireanul, cu voia și cererea a toată Biserica și a tot norodul“. Manuscrisul lui Filotei este important deoarece cuprinde cântări la toate slujbele din timpul anului și anume: catavasiile, troparele, condacele și laudele fiecărui praznic Împărătesc, rânduiala utreniilor și a celor trei Liturghii, Te-Deum pentru domnitor și mitropolit, Gramatică psaltică veche, Anastasimatar, voscresne, Antologhion, Penticostar, iar pe lângă acestea rugăciunea lui Filotei pentru Constantin Brâncoveanu, două doxologii și patru tropare pentru ucenici. Prin această lucrare În
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
mărturie stă și numele Ioan, varianta religioasă, care în limbajul popular are corespondentul Ion, cu pronunțări diferite, în două silabe (i-on) și într-o singură silabă (ĭon). Variantele culte nu sînt străine limbajului popular, unde apar rareori, în numele praznicelor religioase sau al monumentelor religioase. Faptul că biserica a renunțat la variantele Gheorghie, Vasilie este benefic; variantele populare s-au impus în forma oficială a numelor, astfel încît nu mai pot fi schimbate. Este curioasă în acest context redescoperirea și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
cu amplasamentul, focar în lentila topografică a văii, moda frescei exterioare după veacuri, poalele nu-i sînt nici tencuite, suspensiile de lumină pe ceasul Amurg, vine ceasul și acum este, papistașii mai aproape, îmbogățiți și ei nemăsurat în zile de praznic, faciamo festa tutta via! Întors către Sine paliativ la deșertăciune, km 63+5 peste Moldova la munți luați în nume propriu, dar nu în desfătări se va opri dorul omului, te-ai obișnuit cu binele, cum să vreau să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
căci pentru mine a muri este cîștig și a trăi este Hristos! icoanele și lateral cum intră Intră I Majuscul în muzeu cristelnița cu pămătuful de busuioc, Maica Domnului în zugrăvirea ei doisprezecele de apostoli pe margini, duzina și de praznice împărătești, altarul cu cartea " Intră în muzeu și liniștea și sobele și iluzia de trecut pe care o dă ordinea exponatelor, mai ales logica de circuit. Muzeu al iluziei de timp, reper pentru vii, strigăt pentru morți. Revăzut, ritualic. Miercuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
găinile la el ca să le ofere acest delicios cadou. Veneau toantele buluc și cocoșul tot învîrtea rîma. În final a înghițit-o și a călcat-o pe una dintre proastele venite la pleașcă. Cum mama se pregătea pentru un mare praznic, îi sugerez cu răutate: Aș mînca o răcitură din cocoșul acesta... Ferească Dumnezeu! Costicuță, îți taie mama doi cocoși, dar nu pe ăsta. Eu pe ăsta l-aș dori, mamă. Vai, este un cocoș tare bun, nu-l tai, mamă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de siguri că păcătosul va cunoaște poarta Raiului. Murise de două zile cînd l-au găsit, înghețat bocnă și l-au anunțat imediat pe unicul fiu, fugit în America, încă din vremea cînd eram toți tovarăși. Se lăsase noaptea cînd praznicul se sfîrșise. Eu n-aș dormi în casa aceea, spune un călugăr. De ce, părinte? întreabă John. Pentru că își va mai căuta liniștea pînă cînd i-om face noi toate slujbele, să se ducă în lumea celor drepți. Prostii, părinte. Este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
a cîntat și s-a rugat cu lacrimi în ochi să înceteze urgia. Vuk și Marița plîngeau, iar Vuk jr., neînțelegînd mare lucru, s-a apucat și el să zbiere. Din solidaritate cu ai lui. Vecinii au pregătit masă de praznic și au plîns. De ce-i numai un sicriu, întreabă în șoaptă Vuk. Păi, nu se mai știa ce-i a unuia și ce-i a altuia. De fapt n-a rămas cine știe ce din ei, primește Vuk un răspuns de oțel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
fum gros otrăvea văzduhuri. Vuk aleargă la postul de jandarmi pentru noutăți. Marița îl roagă să rămînă cu ea, dar Vuk n-aude. Un avion se retrage și mai aruncă o bombă spre ceea ce a rămas din "obiectiv". Mîncarea pentru praznic se amestecă cu resturile mesenilor și sîngele ars devine cărbune negru. Vuk nu înțelege și rămîne cu gura căscată. A fost o explozie aproape, foarte aproape, care l-a trîntit și l-a amețit. Doamne, putea să-i ... Se oprește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de pe Podul Vechiu, scriu și mărturisescu cu acst zapis al mieu,...am vândut o vie în Valea Cozmoaie...Această vie o am vândut părintelui Ioanichie egumenul de la Galata...Si cu acești bani eu am luat de i-am comândat (făcut praznic) și am plătit datorii când au murit de ciumă în târg în Iași, că i-am fost nepoată dreaptă, de soră, mătușe-mea Florei. Si ea s-au topit cu ficiori cu tot.” - Ai dreptate, mărite Spirit. Uite cum, dintr-un
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
preocupat de egalizarea reacțiilor, de extir parea orică rei specii de singurătate. Adică a oricărei manifestări de viață interioară. Se preferă solidarității înregimentarea. Și se definește loialitatea drept supu nere oarbă. În plan teologic, nu există comunitate și comuniune (adică „praznic“ cu tăierea vițelului celui gras) decât în corelație cu recuperarea unei transgresiuni, cu învierea unui mort. Altfel spus, alinierea - îndeobște mută, inexpresivă, previzibilă - are nevoie, din când în când, de volubilitatea oii rătăcite. Virtutea e statuară, cu riscul de a
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
braț de lopățele și surcele. Ce-i, măi omule? Ce te-a apucat? De ce te înfurii, de ce te răzbuni pe un lucru care nu ți-a făcut nimic și care îți mai și trebuie?... Ducă-se toate la dracu-n praznic! Că mie, unuia, nu-mi mai sunt de nici un folos, nici car, nici boi, nici vechitura asta de jug... Că la război, omul știe când pleacă, dar nu și când vine-napoi... Da, ce vorbă-i asta, Vasile?... Te duci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
rușine să-și anuleze hotărârea... Adormi și el cu o nesfârșită părere de rău în suflet. În foșnetul nopții, i se păru un glas... „Destinul hotărăște..!”, și mintea îi repetă rar... „Destinul”...”. A doua zi, duminică, calendarul ortodox prăznuia, odovania Praznicului Adormirii Maicii Domnului. ... Trecuseră aproape două luni de când Alistar, bărbat înalt, frumos, cu ochi albaștri, atletic, trecut de treizeci de ani, de loc dintr-un sătuc de pe valea Tărcuței, de la poalele Grindușului, familiarizat din copilărie cu munții Tarcău și Goșmanu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
i-au preluat unele elemente de stil. Remarcăm o serie de caracteristici specifice lăutăriei: - meserie moștenită din tată În fiu;se practică În grup cu: banda, În taraf sau În formație; - are drept ocazii și locuri: nunți, hramuri bisericești, hore, praznice, hanuri și cârciumi, bâlciuri, serenade și, mai nou, chiar campanii electorale; - nu presupune cunoașterea notelor muzicale; - instrumente folosite sunt: vioara, lăuta, țambalul, acordeonul, basul, cobza, chitara, cimpoiul, fluierul din lemn de salcie, de plop tremurător sau trestie, tamburina, surla și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
este reală pentru că este simbolică. Standardizată, este promovată drept mâncare națională. Ea devine identitară și o regăsim în nenumărate meniuri sub eticheta mâncare națională (tradițională) românească și o promovăm în toate ocaziile” (Mihăilescu, 2003 : 84). Sarmaua este asociată ideii de praznic, de sărbătoare, de bucurie, se mănâncă doar la „ocazii”, având deci capacitatea de a reactualiza momentele de euforie colectivă” (Stoica, 2004 : 205). Sarmalele, pe plan simbolic și culinar, sunt „semn de reconciliere”, un „balcanism gastronomic cuceritor și unificator” (Pleșu, M.
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]