2,576 matches
-
55, 67, 70, 74, 75 schimbarea internațională / 68, 112 sfârșitul Războiului Rece / 27-28, 30-32, 41-43, 47, 50, 53, 68, 74, 76-77, 86, 99, 111, 119, 121, 143-145, 147, 150, 172 sinteza cu neorealismul și liberalismul / 55, 68, 75 teorii și predicții / 49 terorismul internațional / 170, 173 variabila cheie / 29, 57, 60, 64, 67 Modelul liberal al sistemului internațional /27, 30, 35-36, 38, 44, 47-48, 56, 61, 63-64, 66, 71-73, 76, 88, 108, 131 activitatea instituționalizată / 84 cadrul teoretic / 30, 40, 67
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
instituționalizată / 84 cadrul teoretic / 30, 40, 67 China / 31, 162 colapsul URSS / 27-29, 41, 43, 48-50, 53, 71-74, 77, 133-134, 141, 143-144, 146, 149-150, 161, 169-170 definiții / 40 Germania / 51, 88, 162 Japonia / 51, 162 logica anarhiei / 55-56, 63-64, 69 predicții / 27, 30, 40-42, 48-49, 52, 73, 112, 136, 152, 158, 161 relația "liniară" cu neorealismul și instituționalismul / 55-56, 67-68, 74, 147 relația "triunghiulară" cu neorealismul și instituționalismul / 5556, 67, 70, 74-75 sfârșitul Războiului Rece / 27, 41, 76, 144 sinteza cu
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
triunghiulară" cu neorealismul și instituționalismul / 5556, 67, 70, 74-75 sfârșitul Războiului Rece / 27, 41, 76, 144 sinteza cu neorealismul și instituționalismul / 49, 51 socializare / 36, 38, 42, 44, 46-48, 53, 64, 66, 70, 73, 137, 148, 151, 164 teorii și predicții / 27, 29-30, 40-42, 45, 47-49, 51-52, 56, 61, 73, 112, 118, 136, 152, 158, 161 vezi și socializare Modelul neorealist al sistemului internațional / 30, 32-33, 48, 50-51, 56-59, 64, 71, 99, 108, 112, 121, 127, 145-147, 159 11 septembrie 2001
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Modelul neorealist al sistemului internațional / 30, 32-33, 48, 50-51, 56-59, 64, 71, 99, 108, 112, 121, 127, 145-147, 159 11 septembrie 2001 / 52, 169-174, 178-180 activitatea instituționalizată / 84 ajustări ale politicii externe / 49, 159 ambiguitate / 59 cadrul teoretic; teorii și predicții / 30, 40, 49, 67 China / 31, 35, 51, 68, 78, 111, 115, 121-127, 136, 159-161 colapsul URSS / 27, 48, 72, 77, 150, 161 definiții / 30 Germania / 31, 51, 68, 78, 80, 82 Japonia / 31, 35, 51, 68, 78, 111, 127
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
pentru mai bine de jumătate din elevi. 42,6% spun că li s-a furat ceva, față de 51% în Franța. Ne aflăm, cu siguranță, în fața acelui paradox întâlnit în școlile secundare sărace din Brazilia: o liniște școlară reală, care infirmă predicția. Acest paradox este prezent și în școlile secundare (licee și gimnazii) din Burkina Faso, potrivit anchetei realizate de Lompo (2005). Burkina Faso este și mai puțin înzestrată decât Djibouti pe plan economic. Este pe locul 175 din 177 după Indicele dezvoltării umane
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sau de clasă mijlocie. Cele rurale sunt grupate în general în partea de jos: deși climatul este mediu, sentimentul de securitate este mai puternic. Ponderea socială rămâne așadar mare, iar inegalitatea în fața riscului este demonstrată. Însă câteva școli infirmă total predicția. Nici o școală favorizată nu se află în grupul școlilor defavorizate. În schimb, o excepție este clară: cea a școlii din ZEP identificată pe figură ca "ZEP mare ansamblu 2" care se găsește în grupul școlilor favorizate. Ea este totuși geamăna
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
abia apoi le conferim un sens. A doua secvență relevă punctul teoretic de plecare al lui Morgenthau, și anume natura umană. Natura umană, în imuabilitatea sa, constituie baza unei științe guvernate de legi obiective și, de aceea, cu posibilități de predicție limitate. Al doilea principiu furnizează conceptul central al teoriei politice, și anume "conceptul de interes definit în termeni de putere". Acest concept permite o delimitare a sferei politice de celelalte sfere ale acțiunii sociale și face inteligibil comportamentul politic. Al
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
sînt rezultatul interacțiunii strategice intraguvernamentale. Acțiunea guvernamentală este privită ca o împletire de decizii relativ independente. Analiza începe cu poziționarea principalilor decidenți. Din această poziție, cu importanța și rolul respectiv, analiștii pot deduce percepțiile și preferințele necesare, pentru a face predicții credibile. Analiza se concentrează asupra interacțiunii dintre actorii raționali; este o abordare interacționistă sau strategică. Decizia este concepută prin analogie cu vectorii de forță din fizică, ea reprezentînd vectorul rezultant al puterii de negociere respective, bazată pe avantajele negocierii, abilitate
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
putem continua cu modelul I ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat. Acest lucru nu mai este posibil. Modelele lui Allison și Steinbruner pot arăta că modelul I oferă doar un aparat foarte limitat pentru analizarea (lăsînd la o parte predicția) evenimentelor istorice care implică întotdeauna o împletire de cauze. De altfel, el nu poate pretinde nici un fel de prioritate explicativă și trebui să accepte situația de a fi în cel mai bun caz o teorie printre altele. Realismul și-a
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
modelul economic; o schimbare care prezintă un aspect epistemologic și unul metodologic. La nivel epistemologic, teoria lui Waltz se bazează pe o versiune atenuată a falsificaționismului. Scopul științei este să producă modele din care să se poată deduce ipoteze și predicții, care, la rîndul lor, să poată fi testate pe fapte empirice și, dacă este necesar, să fie înlocuite de alte modele, mai potrivite: teoria balanței puterii este un astfel de model. E important să observăm că o astfel de abordare
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
observăm că o astfel de abordare nu este naiv empiricistă. Waltz repetă de nenumărate ori că modelele și asumpțiile care stau la baza lor nu urmează a fi judecate în funcție de apropierea lor de adevărul empiric, ci în funcție de utilitatea lor pentru predicții. Ele sînt axiome cu ajutorul cărora putem conferi lumii un sens, nimic mai mult. El nu trebuie să spună că există anarhie, ci doar că o teorie bazată pe asumpția anarhiei ne poate ajuta să explicăm "un mic număr de lucruri
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
socială; ea folosește metodele științei pentru a studia comportamentul uman. A treia, sociologia, în cea mai mare parte a ei, se referă la comportamentul social într-o dimensiune relativ largă. Cu alte cuvinte, sociologii sunt mult mai probabil interesați în predicția modului în care majoritatea oamenilor vor răspunde la o situație socială particulară decât în predicția răspunsului dat individual la acea situație. Similar, sociologia este preocupată de influența pe care o au asupra comportamentului oamenilor, grupurile și societățile cărora aceștia le
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
mai mare parte a ei, se referă la comportamentul social într-o dimensiune relativ largă. Cu alte cuvinte, sociologii sunt mult mai probabil interesați în predicția modului în care majoritatea oamenilor vor răspunde la o situație socială particulară decât în predicția răspunsului dat individual la acea situație. Similar, sociologia este preocupată de influența pe care o au asupra comportamentului oamenilor, grupurile și societățile cărora aceștia le aparțin. 1.2.1. Sociologia ca știință Știința ca mod de gândire. Știința reprezintă unul
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
menționate mai sus de înțelegere a comportamentului uman. Știința este o metodă de obținere a cunoștințelor obiective și sistematice prin observație empirică. Ea este un mod de cercetare a realității care constă dintr-un ciclu al observației, generalizării, explicației și predicției. Știința are câteva caracteristici care o distinge de sursele neștiințifice ale cunoașterii. În primul rând, știința este empirică, adică se bazează pe observație; astfel lucrurile pot fi văzute și măsurate. Cercetătorii trebuie să fie în măsură să demonstreze că ceea ce
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
metode general acceptate. Observația sistematică este numită cercetare. Prin acest fel de observație oamenii de știință încearcă să găsească pattern-uri (tipare, modele) și regularități care se produc constant în procesul social cercetat și care le oferă posibilitatea să facă predicții că într-un set dat al condițiilor acestea vor produce același rezultat, lucru care se întâmplă chiar în situații similare pe care ei nu le-au observat direct. Când oamenii de știință găsesc astfel de regularități, ei caută să le
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cercetare) și încearcă să explice de ce s-au întâmplat (teorie). Dacă această explicație este corectă, cercetătorul a elaborat o teorie care ar putea fi capabilă să prevadă ce se va întâmpla în mod regulat în viitor sub condiții similare. Aceste predicții sunt apoi testate de noi observații și ciclul este repetat. Ideal, fiecare ciclu ar trebui să genereze cunoștințe noi. Acest ciclu este cunoscut ca metoda științifică. Datorită acestui lucru știința este temporală, ceea ce înseamnă că rezultatele investigațiilor științifice sunt considerate
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și apoi să arătăm cum acestea se vor produce și în ce fel de circumstanțe. Apoi trebuie să observăm unele feluri de comportament sau consecințele acestora, care vor arăta că teoria rezistă și putem să explicăm sau să facem o predicție. Scepticismul organizat. Fundamentul abordării discutate mai înainte un ciclu al cercetării conținând observația, generalizarea, explicația și predicția este împărtășit de toate științele, atât științele naturii ca fizica, chimia, astronomia și biologia cât și de științele sociale, ca psihologia și antropologia
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
să observăm unele feluri de comportament sau consecințele acestora, care vor arăta că teoria rezistă și putem să explicăm sau să facem o predicție. Scepticismul organizat. Fundamentul abordării discutate mai înainte un ciclu al cercetării conținând observația, generalizarea, explicația și predicția este împărtășit de toate științele, atât științele naturii ca fizica, chimia, astronomia și biologia cât și de științele sociale, ca psihologia și antropologia, care studiază comportamentul uman. De asemenea, anumite principii se aplică în toate științele; unul din cele mai
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
predictibil? Cel mai bun răspuns rezidă în constatarea că fiecare dintre noi trăiește experiența regularităților și ele-mentelor predictibile ale comportării umane cotidiene. În esență, comportamentul uman este repetitiv datorită modelelor, tiparelor (pattern-urilor) stabilite social. Datorită acestui fapt putem face predicții în mod rezonabil despre aproape orice individ cum se va comporta în anumite condiții date. Mai mult, nu numai că comportamentul este modelat, dar el are loc în contextul structurilor sociale. Aceste structuri impun individului cum trebuie să se comporte
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
presupune că aceștia vor merge pe partea dreaptă a drumului, opresc la semnale, așteaptă lumina verde să pornească și așa mai departe. Desigur că în cele mai multe cazuri oamenii așa fac. În mai rarele ocazii când oamenii se comportă în afara acestor predicții, se produc de cele mai multe ori și accidente. În multe alte situații comportamentul oamenilor este de asemenea predictibil; ca spectatori la un meci de fotbal, ca participanți la un serviciu religios ș.a. Chiar în situații mai puțin structurate, cum ar fi
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
grup mare de cupluri cu aceste caracteristici vor trece prin experiența unei rate mai ridicate a divorțului decât un grup similar de cupluri fără aceste caracteristici. La această dimensiune mare, divorțul este predictibil, chiar dacă rata erorii crește când se încearcă predicția dacă un anumit cuplu va divorța. O analogie poate fi găsită în știința naturii a meteorologiei, studiul vremii. Asupra unei suprafețe întinse (astfel ca o țară sau o regiune mai mare a acesteia), meteorologia poate face predicții cu acuratețe. Dar
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
când se încearcă predicția dacă un anumit cuplu va divorța. O analogie poate fi găsită în știința naturii a meteorologiei, studiul vremii. Asupra unei suprafețe întinse (astfel ca o țară sau o regiune mai mare a acesteia), meteorologia poate face predicții cu acuratețe. Dar ele sunt de departe mai puțin exacte în predicția a ce se va întâmpla într-o zonă mai restrânsă, cum ar fi o localitate. Aceasta nu înseamnă că meteorologia nu este științifică ori că vremea este total
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
poate fi găsită în știința naturii a meteorologiei, studiul vremii. Asupra unei suprafețe întinse (astfel ca o țară sau o regiune mai mare a acesteia), meteorologia poate face predicții cu acuratețe. Dar ele sunt de departe mai puțin exacte în predicția a ce se va întâmpla într-o zonă mai restrânsă, cum ar fi o localitate. Aceasta nu înseamnă că meteorologia nu este științifică ori că vremea este total impredictibilă. Mai mult, aceasta înseamnă că pattern-ul de dimensiune mare este
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ușor de prevăzut decât experiența izolată dintr-o localitate. Același este adevărul în științele sociale: pattern-urile comportamentului general în grupuri de oameni sunt predictibile frecvent; comportamentul exact al unui individ dat este mult mai puțin pre-dictibil. În situații individuale, predicția comportamentului devine mult mai probabilistică; în raport cu ceea ce noi cunoaștem despre un individ, putem afirma la un nivel scăzut de probabilitate că individul va gândi sau se va comporta într-un mod particular, dar nici pe departe nu putem face o
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
comportamentului devine mult mai probabilistică; în raport cu ceea ce noi cunoaștem despre un individ, putem afirma la un nivel scăzut de probabilitate că individul va gândi sau se va comporta într-un mod particular, dar nici pe departe nu putem face o predicție exactă și completă, la fel ca meteorologul care nu poate să prevadă cu siguranță vremea dintr-o localitate anume. 1.2.3. Elemente de complexitate în studiul comportamentului uman Deși comportamentul uman arată regularitate și predictibilitate considerabilă, anumite elemente de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]