1,913 matches
-
caracterul unei națiuni. O primă reacție împotriva idealismului creștin este identificată de Simion Mehedinți la catolicism. Roma, centrul marelui imperiu, ale cărui drumuri, toate, duceau spre stâlpul militar din Urbs, s-a simțit cea mai ofensată de noua doctrină care predica egalitatea și frăția între neamuri 1. Trăsăturile catolicismului: politic și ierarhic contribuie la instituirea unui stat papal universal. Raportul dintre Biserică și Imperiu devine unul identic, în măsura în care Ecclesia, ca și Statul, este interesată mai întâi de lumea de aici, realizând
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
sedentari, confundându-se în cele din urmă cu episcopii care, de acum înainte, vor apărea ca urmași ai Apostolilor. Există și alte slujiri, considerate ca inferioare, ce variază în funcție de Biserici și de anumite perioade. La început numai episcopul prezidează Euharistia, predică, botează, îi reconciliază pe cei care fac pocăință. Clerul și poporul intervin în diferite feluri în alegerea slujitorilor Bisericii. Ritul esențial al hirotonirii este impunerea mâinilor. Episcopii își impun mâinile pentru sfințirea unui alt episcop. Sinoadele ecumenice nu s-au
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu, antologie prefațată și realizată de diac. Ioan Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, p. 27. 3 Ibidem, p. 28: "Să nu uităm că Sfintele Cărți de Slujbă au predicat, veacuri de-a rândul, din amvonul smerit, care a fost strana. Avem îndestulătoare dovezi că din amvon omilia a coborât în strană, adică în cântările cărților de slujbă. De aceea, pe vremuri, preotul nu predica, ci slujea. El nu râvnea
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Sfintele Cărți de Slujbă au predicat, veacuri de-a rândul, din amvonul smerit, care a fost strana. Avem îndestulătoare dovezi că din amvon omilia a coborât în strană, adică în cântările cărților de slujbă. De aceea, pe vremuri, preotul nu predica, ci slujea. El nu râvnea să ajungă un mare predicator, ci un bun slujitor. Iar poporul cel românesc era, pe atunci, un sobor de sfinți, care, la nevoie, pentru a-și apăra credința, se prefăcea într-unul de mucenici. Deci
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
să ajungă un mare predicator, ci un bun slujitor. Iar poporul cel românesc era, pe atunci, un sobor de sfinți, care, la nevoie, pentru a-și apăra credința, se prefăcea într-unul de mucenici. Deci, și Sfântul Altar și strana predică". 1 Dau numai un singur exemplu: Epistola I către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, cap. 11, intitulat sugestiv: Despre cuviința cu care să stăm în Biserică și la Cina Domnului: "Judecați în voi înșivă: Este, oare, cuviincios ca o femeie
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
în mod obligatoriu, între observator și obiectul său (oamenii pe care îi "studiază"), o distanță pe care trebuie să o gestioneze. Cercetătorul trebuie să se abțină de la producerea exotismului prin selectarea indiciilor picante, dar, și invers, ar fi absurd să predice confuzia dintre analist și obiectul său. Actualmente, nu mai este suficient nici ca el să se familiarizeze cu ceea ce nouă ni se pare curios la prima vedere, nici să descopere stranietatea ascunsă în obiceiurile noastre cele mai bine ancorate, deoarece
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
sumă distinctă noi tre[buie s-o aflăm (IVLRA: 112) B: [da' trebuie în română↓ prezentarea↑ o facem în română? (IVLRA: 34). În prima dintre cele două secvențe, între nominalul dublat și cliticul o se interpune o propoziție (subiect + modalizator + predicat), sugerând un mecanism pragmatic de focalizare a nominalului prin izolarea lui într-un enunț eliptic, urmat de o propoziție în care nominalul respectiv este evocat prin clitic. În cea de a doua secvență, nominalul este focalizat prin izolare intonațională și
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
atlantice; 3. Integrarea europeană progresivă și ieșirea bine calculată din sfera de influență rusă, profund negativă; 4. Formarea unei pături mijlocii urbane și rurale. Ea singură poate avea aspirații și convingeri efectiv europene. Acest punct este capital. Este absurd să predici ideea europeană unei comunități rurale, închise, etniciste și latent xenofobe. Deocamdată, ideea europeană este asimilată din plin doar de o pătură intelectuală citadină destul de subțire. Această audiență trebuie însă extinsă și îmbrățișată și de formațiuni de diferite tipuri, care să
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
dar și Secolul 20 și România literară trebuie amintite în primul rând. În provincie sunt de menționat: Altera (Târgu Mureș), Mozaicul (Craiova), Carnet literar (Buzău), Continent, titlu semnificativ (Suceava). Raza lor de acțiune nu este încă foarte mare. Adesea ele predică doar unor convertiți, ca să reluăm o expresie franceză. Dar faptul că există și unele asociații, o Ligă pro Europa și alte forme de manifestare și participare pro europene ale societății civile, dovedește, cel puțin, o realitate: ideea europeană (este și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
omul aceste cuvinte în sinea lui, repede a pus mâna pe pălărie, ca să o scoată de pe cap. Dar altă minune. Pălăria parcă se lipise de cap și nu o mai putu scoate, în timp ce în mintea lui auzea cuvintele preotului, care predica: „Dar vine o vreme, omule, când vei fi ars de focul căinței. Ai grijă, omule, că în veci nu vei scăpa de ochiul lui Dumnezeu, care necontenit e ațintit asupra ta”. Omul rămase înmărmurit. Acum nu mai putea desluși măcar
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
calde, în acel birou, nevăzut de nimeni, am mulțumit lui Dumnezeu pentru marea Lui bunătate. 98. Icoana Am cunoscut pe cineva ce-și zicea creștin, dar care stăpânit de o ascunsă trufie, ducea un crunt război cu icoanele bisericii noastre, predicând oricând și oriunde prăvălirea la pământ a icoanelor, a acestor scumpe diamante creștine. Eu tăceam și-l compătimeam, știind bine că apucase pe căi greșite. Dar întâmplarea mă duse într-o bună zi în casa acestui om și, firește, după
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
întrebați de El: Ce-ați făcut cu floarea cea aleasă a sufletului, pe care v-am dat-o?! 115. Să ascultăm cuvântul lui Dumnezeu în biserică La o biserică slujeau cu multă râvnă și elavie doi preoți. În fiecare duminică predicau cu putere cuvântul lui Dumnezeu. Unuia dintre preoți, venindu-i rândul să predice și voind a face legătura cu predica celuilalt preot din duminica trecută, îi zise paracliserului: Eu am lipsit duminica trecută fiind rău bolnav, te rog spune-mi
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
care v-am dat-o?! 115. Să ascultăm cuvântul lui Dumnezeu în biserică La o biserică slujeau cu multă râvnă și elavie doi preoți. În fiecare duminică predicau cu putere cuvântul lui Dumnezeu. Unuia dintre preoți, venindu-i rândul să predice și voind a face legătura cu predica celuilalt preot din duminica trecută, îi zise paracliserului: Eu am lipsit duminica trecută fiind rău bolnav, te rog spune-mi despre ce a vorbit părintele duminica trecută? Să mă iertați, răspunse paracliserul, dar
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
nu-și aducea aminte, deoarece în timpul predicii scrisese câteva chitanțe și făcuse socoteala banilor strânși de la credincioși pentru contribuție. Disperat, paracliserul se urcă la cor și întrebă pe dirijor, dar nici acesta nu-și aducea aminte despre ce s-a predicat, pentru că nici el nu fusese atent, ci ieșise afară să se mai aerisească puțin. În cele din urmă paracliserul întrebă pe un credincios membru în Consiliul parohial dar acesta îi răspunse că nu-și aduce nici el bine aminte, deoarece
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
la părintele fără nici un răspuns, se gândi puțin, deschise ușor ușa Sfântului Altar și zise în șoaptă: Părinte, am aflat: în duminica trecută, părintele celălalt a vorbit despre... Dumnezeu. Din această întâmplare constatăm un dureros adevăr: în multe biserici se predică cu râvnă și evlavie cuvântul lui Dumnezeu, dar puțini sunt aceia care îl ascultă cu râvnă și evlavie. Așadar, să luăm aminte! 116. Să ascultăm și să ne rugăm Un creștin ortodox, intră odată în biserica din localitatea vecină, în timpul
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
loc mai în față. Curând dădu semne de plictiseală și se tot uita în toate părțile. Deși lumea toată se afla învăluită de atmosfera tainică a rugăciunii, el zise unui credincios de alături: Spune-mi, te rog, ce v-a predicat preotul duminica trecută? Acesta, după câteva clipe de gândire, îi răspunse, cu zâmbetul pe buze și în șoaptă: Printre altele, ne-a învățat ca să avem mare grijă, să nu ne mișcăm prin biserică în timpul Sfintei Liturghii, să nu vorbim, ci
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
lor să nu poală bănui, nici chiar victimele condamnării noastre; ei mor toți, atunci când este nevoie, ca de o boală normală... Știind aceasta, asociația însăși nu îndrăznește să protesteze. Aceste măsuri au stârpit din sânul francmasoneriei orice germen de protestare. Predicând mereu creștinilor liberalismul, noi ținem poporul nostru și pe agenții noștri într o supunere completă. Prin influența noastră, executarea legilor creștinilor este redusă la minimum. Prestigiul legilor este săpat prin interpretările liberale pe care noi le-am introdus. În cauzele
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
ști, sau Regele va ști. Cu instituirea gărzii oficiale dispare prestigiul mistic al puterii; orice om, dotat cu oarecare îndrăzneală, se crede stăpânul puterii, răzvrătitorul cunoaște puterea sa și pândește ocazia de a comite un atentat asupra acestei puteri. Noi predicăm altceva creștinilor, însă în același timp vedem la ce i-au dus măsurile fățișe de siguranță!... Vom aresta pe criminali la prima bănuială mai mult sau mai puțin întemeiată: frica de a ne înșela nu poate fi un motiv de
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
al întemeierii statelor românești), la formele artistice ale iconoduliei gotice târzii, sprijinite în cea mai mare parte de teologia franciscană (recunoscută de Vatican cu un secol în urmă, în anul 1226). Depășind iconoclasmul moderat al esteticii cisterciene de secol XII, predicate de Sfântul Bernard de Clairvaux, "timpul catedralelor" marchează apariția unor impunătoare clădiri religioase, diferite de abațiile austere din afara orașelor, acum aflate în plină dezvoltare economică și teritorială. Peisajul urban se modifică spectaculos, în jurul catedralelor apar piețe noi și largi, iar
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
GN.............................................. 121 5.2.2. Obiectul direct realizat prin GComplcă................................... 125 5.2.3. Obiectul direct realizat prin propoziție non-finită................. 125 5.2.4. Obiectul direct realizat prin propoziție relativă..................... 125 5.3. Verbele de percepție intențională în structuri cu predicat secundar... 127 6. Verbele de percepție evidențială......................................................................... 128 6.1. Delimitări și analize.................................................................................. 128 6.2. Verbele de percepție evidențială din română......................................... 132 6.2.1. Verbul a arăta. Un tip "special" de verb copulativ................. 132 6.2.2. Verbul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
acest sens, și observația făcută de Krifka (1998: 207): "[...] it is misleading to think that a particular event can be called "telic" or "atelic". One and the same event of running can be described by running (i.e. by an atelic predicate), or by running a mile (i.e. a telic, or delimited, predicate). Hence the distinction between telicity and atelicity should not be one in the nature of the object described, but in the description applied to the object". 46 Testele de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
misleading to think that a particular event can be called "telic" or "atelic". One and the same event of running can be described by running (i.e. by an atelic predicate), or by running a mile (i.e. a telic, or delimited, predicate). Hence the distinction between telicity and atelicity should not be one in the nature of the object described, but in the description applied to the object". 46 Testele de delimitare a trăsăturilor aspectuale ale verbelor sunt mai nuanțate, mai specifice
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
imaginar, obiectul direct va accesa trăsătura [+Imagine virtuală], fiindcă referentul din poziția subiectului își formează o reprezentare mentală a ceea ce percepe. 94 Grezka (2009: 170) denumește aceste utilizări ale verbului a vedea după tipul de predicație exprimată - predicat de <visite>, predicat <d'examen visuel>, predicat de <lecture> și predicat de <spectacle>. Referentul din poziția obiectului direct respectă anumite constrângeri; autoarea formulează restricțiile selecționale astfel: voir ca predicat de <visite> are structura N0: hum, N1 < loc: curiosité, région géo., habitat>, unde N0
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
accesa trăsătura [+Imagine virtuală], fiindcă referentul din poziția subiectului își formează o reprezentare mentală a ceea ce percepe. 94 Grezka (2009: 170) denumește aceste utilizări ale verbului a vedea după tipul de predicație exprimată - predicat de <visite>, predicat <d'examen visuel>, predicat de <lecture> și predicat de <spectacle>. Referentul din poziția obiectului direct respectă anumite constrângeri; autoarea formulează restricțiile selecționale astfel: voir ca predicat de <visite> are structura N0: hum, N1 < loc: curiosité, région géo., habitat>, unde N0 este argumentul subiect [+Uman
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
fiindcă referentul din poziția subiectului își formează o reprezentare mentală a ceea ce percepe. 94 Grezka (2009: 170) denumește aceste utilizări ale verbului a vedea după tipul de predicație exprimată - predicat de <visite>, predicat <d'examen visuel>, predicat de <lecture> și predicat de <spectacle>. Referentul din poziția obiectului direct respectă anumite constrângeri; autoarea formulează restricțiile selecționale astfel: voir ca predicat de <visite> are structura N0: hum, N1 < loc: curiosité, région géo., habitat>, unde N0 este argumentul subiect [+Uman] și N1 este argumentul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]