1,978 matches
-
rămas bun de la maeștri, luând-o repejor spre Piața Teatrului, să iau un vermut cu ignoranții, la Dragomir.64 La Tudor Arghezi, a cărui admirație pentru satira caragialiană se deduce cu ușurință din numeroasele articole elogioase, putem vorbi de o predilecție pentru cazurile de strident decalaj între pretenție și realitate. Preferăm să începem exemplificarea printr-un text inedit care vădește tocmai această preocupare constantă pentru evidențierea imposturii intelectuale. Scurta piesă neterminată Dodi și Podi, publicată postum de Mitzura Arghezi în revista
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
lume" (Heidegger), dar liber și responsabil de un destin ontologic fără sens. Pe acest fundal care-l propulsează atenției, absurdul suveran a constituit, în mod justificat, obiect al investigațiilor filosofice, psihologice și sociologice și a devenit una dintre temele de predilecție ale literaturii, așa cum, în contexte anterioare de criză profundă, melancolia sau spleen-ul au trecut din sfera psihopatologiei în cea a artei literare prin contribuția scriitorilor romantici și simboliști. Studii de prestigiu au precizat că absurdul s-a manifestat sporadic
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Romanul reface mereu inventarul, nimeni nu-i reproșează că repetă o operațiune pe care au făcut-o până acum mii de scufundători. Ai reținut, Cella, că prin roman înțeleg toate despletirile narațiunii... chiar și fragmentul!10 Pledoaria vizează simultan și predilecția pentru fragment, firesc derivată din nevoia de fărâmițare pentru o cunoaștere a întregului prin parte, a "infinitului mare" prin "infinitul mic", în termenii lui Caragiale din Câteva păreri. Preferința pentru genul scurt și foarte scurt, de la schițe și "momente", la
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
vede realizate valorile, și pe cea a lui Roger Rollin, după care eroul concentrează sentimentele pozitive ale unei comunități, captând în general vectorii de solidaritate specifici unui grup uman anume, din necesitatea desprinderii de haosul natural (lupta eroului este cu predilecție împotriva întunericului, a "formelor exagerate ale naturii", încarnate prin monștri).442 Conform lui Lloyd de Mause, grupul nu investește eroul doar cu fantasme luminoase, ci mai ales cu cele negative, iar el purifică grupul absorbind impuritățile: funcția eroului nu este
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
adversar ideologic, înseamnă a-l scoate din sfera umanului pentru ca eliminarea lui să devină o binemeritată lecție și totodată un act civilizator, similar operei sanitar-ecologice pe care o realizează eroul înfruntând monștrii. [...] Una din ipostazele în care muncitorul apare cu predilecție este cea a eroului instalat într-un mit prometeic. Muncitorul este cel care rupe lanțurile, taie munții, sfărâmă piatra: sondor, artificier, lăcătuș, miner, forjor, turnător etc. Accentul cade bineînțeles pe forța fizică, eroismul suportă această conversiune naivă, fie că este
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
a scenariilor care se vor din răsputeri a fi luate în serios, provoacă derizoriul și amuzamentul involuntar. 892 Paul Cernat, Tinerețea Epocii de Aur, în idem, Explorări în comunismul românesc I, pp. 239-242. 893 Ibidem, p. 246. "Cultivarea miturilor naționale, predilecția pentru metaforele organiciste și naturiste, conștiința aurorală, obsesia germinației și a nașterii indică un fond arhetipal autohtonist, gata să se lase fecundat de sămânța comunistă. Manipularea operează la nivelul arhetipurilor și al reprezentărilor identitare dominante.", mai afirmă Cernat, identificând aliajul
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
sunt aceleași, deoarece le străbatem prea repede. Șoferul claxonează și niște copii se dau la o parte. Ne vom întoarce pe o altă rută și despre aceste sate nu vom ști nimic. Străinii caută în general într-o țară, cu predilecție, ceea ce e celebru, dispensîndu-se de rest. Plătim și noi azi tribut acestei mode. Au trecut timpurile călătoriilor romantice, acum agențiile de voiaj te asigură că poți cunoaște Veneția sau Parisul într-o singură zi, sau chiar în câteva ore dacă
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
Valerius Maximus, Statilius, Carvisius, Terentius Varro. Pe cei mai buni, Agrippa și Tiberius, îi căsătorise, cinic, unul după altul, cu singura sa fiică, Julia. În toate acestea, tragicele conflicte familiale fuseseră pentru el niște probleme neglijabile. Capacitățile sale diplomatice și predilecția pentru compromisuri erau contrabalansate - și, într-un anumit sens, apărate - de cruzimea de care dădea dovadă în momentele dificile. Toate aceste trăsături formau un tot armonios și datorită lor devenise cel mai de seamă personaj al secolului. Și un maestru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
fusese flexibilă și îngăduitoare cu Adriana în adolescență și cu toate experimentările acesteia în materie de sex și droguri, nu mai avea aceeași atitudine tolerantă față de fetele nemăritate de douăzeci și nouă de ani — mai ales față de cele a căror predilecție pentru sex și droguri nu mai putea fi numită “experimentală”. Nu că n-ar fi înțeles ce înseamnă să trăiești bine; era braziliancă, la urma urmei. Să mănânce (fără grăsimi și fără multe calorii), să bea (sticle de vin alb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
video. Asta fusese la un moment dat pe lista ei de chestii care ar face-o să-și schimbe părerea despre un bărbat și pentru care n-ar sta la negocieri (împreună cu părul excesiv de pe spinare și/sau transpirația excesivă, predilecția pentru umor porcos și orice tip de fundamentalism religios), dar în ciuda încercărilor ei stăruitoare de a-l dezaproba (ironii, ochi dați peste cap, neîncetate tachinări), în sinea ei i se părea un lucru simpatic. Sincer vorbind, îi plăcea mai ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Riga), de Konstantin Raudive. În totul, zece traduceri, cu două mai mult decât cele obținute de volumul meu Trei nuvele exemplare și un prolog, din care face parte Nada menos que todo un hombre (Nimic altceva decât un bărbat). De ce predilecția asta? De ce, mai mult decât alte opere ale mele, a avut succes la popoare de alte limbi tocmai aceasta, pe care traducătorul german Otto Buck a numit-o „roman fantastic“, iar nord-americanul Warner Fite „roman tragicomic“? Tocmai datorită fanteziei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Pacific îmi erau familiare, de pildă ocuparea statului Singapore, bătălia pentru Filipine și - lucruri care mi-au rămas în minte, în cifre și cuvinte, până astăzi - armamentul și viteza în noduri a crucișătoarelor grele Hurutaka și Kako. Memoria adăpostește cu predilecție vechituri, așadar obiecte care promit să fie durabile, chiar și în ipostaza lor de epave. La un moment dat, plutonierul cu aer de unchiuleț și subofițerul destul de înțepat se săturaseră să asculte. Încheind fără echivoc discuția de prezentare, ei mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de cameră ca modele. S-ar putea ca pater Fulgentius, prior al căminului Caritas, cu expresia lui severă și sumedenie de cicatrici de vărsat de vânt și iubitorul de Rilke, pater Stanislaus, un om sensibil, călcând neauzit, care cita cu predilecție versuri din Privighetoarea îndârjită a călugărului baroc Spee von Langenfeld, să fi ajuns pe hârtie. Mi-aș dori să existe o coală pe care fratele grăbit care supraveghea totul, a cărui privire aștepta în permanență un miracol al Fecioarei Maria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
ce anume ne-am făcut fericiți unul pe altul. Ce am prețuit ca fiind frumos. Ce a fost amăgire. De ce ne-am devenit străini, ne-am rănit reciproc. De ce te-am strigat încă multă vreme, și nu numai dintr-o predilecție pentru diminutive, „Annchen“, iar și iar. Eram o pereche ca dintr-o carte cu poze, așa se spunea despre noi. Nedespărțiți și destinați unul altuia, așa păream să fim și așa și eram: pe potrivă. Tu, deliberat mândră, eu cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
după nașterea gemenilor, Konrad Adenauer câștiga majoritatea absolută la alegerile pentru Bundestag, ceea ce făcea ca Germania, văzută de la Paris, să se înnegrească de tot și, asemenea unui criminal în serie, să recidiveze neîntârziat. În timpul pauzelor de scris desenam călugărițe, cu predilecție vincențiene, ale căror bonete cu aripioare le aveam înaintea ochilor de la moartea sărmanei mele mame în spitalul Sankt Vinzent din Köln și pe care acum le schițam în metroul parizian sau în Jardin du Luxembourg. Iar acolo, aproape de caruselul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Conversația lui, plină de bonomie, aducea libații În cele mai diverse locuri comune, dar se Îndrepta În cele din urmă spre tot ce avea atingere cu blănurile, umerașii, tivurile, turul pantalonilor, pălăriile, gulerele de catifea și diversele mantouri. O atare predilecție nu trebuie să ne mire; era ciudat de friguros. Nimeni nu-l văzuse făcând baie În mare; străbătea rambla de la un capăt la altul, cu capul Între umeri, cu brațele Încrucișate sau cu mâinile În buzunare, scuturat din cap până-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
în termenii structurilor și instituțiilor care leagă statele prin metode multilaterale. Instinctul lor se îndreaptă mai degrabă spre rezolvarea problemelor specifice, decât spre înființarea de instituții care să reducă probabilitatea apariției unor probleme vagi, care ar căpăta caracter distrugător. Totuși, predilecția europenilor pentru instituții se bazează pe experiența că, în Europa, instituțiile au funcționat. Desigur, aceasta s-a întâmplat doar în condițiile în care statele puternice au folosit instituțiile. Dar faptul că statele au recurs la instituții pe toată durata războiului
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
adevărul, deoarece Îl lăsăm de atîtea ori să se nască la limita tulbure, Înșelătoare sau nu, dintre rațiune și imaginație, mai ales că noi toți nu suntem, poate, decît În Închipuirea lui Dumnezeu. Vorbea despre o sumedenie de lucruri, cu predilecție despre marii eroi - exemple de viață, spunea ea - din literaturile lumii, pe care le considera ca sublimări ale spiritului. În timpul acesta, privind-o, mi-adusei aminte de ea, cea din vara anului 1946, cînd Îmi fusese vecină necunoscută de călătorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
muzicale tradiționale, flexibile și modernizate prin pana sa, prin forța esteticilor noi. Originalitatea stilistică a autoarei, reperabilă și în lucrările prezentate în CD-ul intitulat Portret musical, demască constanța și fidelitatea față de formele culturii muzicale tradiționale - sonată, lied, rondo, o predilecție pentru timbru cât mai apropiat de pastoral, reconfigurând astfel atât de personal plaiurile mioritice, mereu demonstrând apartenența la spațiul spiritual românesc. Compact discul de față debutează cu Rugăciunile regelui David, op. 77 (1998), pentru bas- solo, harpă și percuție, dedicat
Darul discografic al compozitoarei Carmen Petra Basacopol by Ruxandra Mirea () [Corola-journal/Journalistic/83435_a_84760]
-
tragedia sau comicul și comedia. Totuși, categoriile estetice au o cuprindere mai largă decât speciile literare, întrucât putem întâlni tragicul și în romane, poeme, etc., sau comicul în schițe, nuvele, fabule, romane și altele. În evoluția curentelor literare, putem remarca predilecția pentru unele sau altele dintre categoriile estetice. De exemplu, romantismul reconsideră urâtul și grotescul, categorii negate de clasicism. Frumosul este categoria estetică fundamentală, caracterizată prin armonia dintre conținut și formă, prin proporție și echilibru, care generează sentimente de satisfacție, plăcere
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
nu e în stare a pricepe socotelile și manipulările speculantului. Datoriile ce contractează țăranul în Galiția și în Bucovina nu sânt numai pentru scopuri economice, ci în mare parte ele sânt datorii de lux, de consumpțiune. Cârciuma e locul de predilecție {EminescuOpX 241} în care se contractează datoriile. Țăranul e învitat de speculant la cârciumă, i se arată spre cumpărare lucruri pentru femeie sau pentru copii și i se spune că, dacă el nu are mijloace spre a le cumpăra sau
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nenorocit aici în București pe care o soartă nemiloasă, hărăzindu-i un cap de mărimea unei măciulii de mac și un trup închircit și ridicol, l-au zvârlit totuși pe scândurile scenei, ba încă i-au mai inspirat și nenorocita predilecție nu pentru farse de genul paiațelor, ci pentru tragedie înaltă, încît vizitarea teatrului e totdauna primejduită de cătră acest creștin. Numele proverbial a acestui geniu ciudat în felul său e Crăcănel. Dacă se dă vro tragedie și joacă și el
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
suedeză, "în the clearly expressed hope that Bernadotte would clăim vengeance and retake the lost half of the realm with French aid" (s. Ven.C.)104. Căci, în pofida dezastruoasei, pentru suedezi, evoluție a raporturilor cu Franța, aceștia manifestau, încă, o "predilecție particulară" pentru ea și nu-și 101 Loc. cît., fond cît. 102 Cf., raportul lui von Stedingk, catre rege, din 31 mai/12 iunie 1810, în loc. cît., fond cît. 103 Ce-i drept, opinia sa nu era împărtășită de toți
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
în roșu cu alb, mimând aspectul regulamentar; de ele atârnă câte-o tăbliță, cu numele firmei balansându-se amenințător; cum intri pe străduțe, nu mai respectă nici o regulă. În locul barelor metalice, sudate cu grijă la unghiuri, apar cărămizi, lăzi (cu predilecție, de bere), T-uri de fier, semne de circulație (furate de pe diverse șantiere), calorifere, pneuri, găleți de gunoi și chiar crăci puse în picioare, ca la focul de tabără. Accesoriile diferă după imaginație și conținutul portofelului: unii își leagă dispozitivele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
condiții ale succesului literar. Efectele noii perspective sunt considerabile. Paralelele și tipologiile care se întețesc între literaturile antice și moderne acționează în mod direct asupra ideii de literatură. Recunoașterea necesității de a scrie în limbile naționale se generalizează, de unde o predilecție bine marcată pentru teme și subiecte naționale. Fenomenul constituie și un simptom de laicizare. Procesul de laicizare început din perioada anterioară se intensifică. Omul baroc se distanțează de divinitate în mod estet. Sensul experienței mistice este pierdut, dar în locul său
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]