2,149 matches
-
cum să fie creativ pentru a fi în consonanță, în „rezonanță eficientă” cu el însuși și cu mediul în care trăiește. Capitolul 1 ATITUDINI ȘI 1.1. ATITUDINEA ȘI COMPORTAMENTUL CREATIV - CONCEPTE ȘI SEMNIFICAȚII După Al. Roșca, atitudinea este „o predispoziție mintală dobândită, mai mult sau mai puțin durabilă, de a reacționa într-un mod caracteristic (obișnuit, favorabil sau nefavorabil) față de persoane, obiecte, situații, idei sau idealuri cu care individul vine în contact” (apud Radu și colab., 1994, p. 58). Din
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
instituții, valori, norme etc. Cunoașterea obiectului este foarte importantă nu doar pentru definirea atitudinii, ci, mai ales, pentru măsurarea ei. 2. Relația subiect - obiect prezintă un aspect dinamic cu caracter vectorial. Se vehiculează de către unii specialiști termenii de „dispoziție” sau „predispoziție”. Tendința spre acțiune reprezintă astfel un aspect al atitudinii, distinct de celelalte. Atitudinea este o structură latentă a personalității care. Deși neobservabilă în mod direct, atitudinea se exprimă în comportamente diferite, fiind o modalitate de raportare la o anumită latură
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
părinți și educatori): nu pretindeți de la alții peste putința lor de a da sau de a face. Natura umană are limite, de aceea e bine să fim conștienți de acest aspect. În al doilea rând, este dezvoltată tema răspunderii personale. Predispozițiile înnăscute trebuie exersate printr-un efort continuu și conștient, pentru a fi amplificate și puse în valoare. În al treilea rând, remarcăm tema blamului și a pedepsei pentru cel care nu lucrează la sporirea zestrei date. Este un semn de
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
nici un loc nu vei găsi unde să te ascunzi dacă păcatele te vor roade”(Fericitul Augustin). Potrivit concepției creștine, normele morale sunt date de Dumnezeu, Care, încă de la crearea omului, i-a sădit acestuia în suflet legea morală naturală, adică predispoziția de a-și forma noțiunea de bine și de rău și de a înțelege că binele trebuie făcut, iar răul trebuie evitat. Deși a căzut în păcat, omul nu a pierdut total legatura cu Dumnezeu, de aceea era capabil de
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Mântuitorul. Sfânta Liturghie îl pregătește pe elev pentru viața în comunitate, în colectivitate, trezindu-i simțul solidarității umane, prin faptul că toți credincioșii se roagă unii pentru alții. Atmosfera și lucrarea tainică a Sfintei Liturghii pot influența în mod deosebit predispoziția religioasă a elevilor și să o dezvolte în asemenea măsură încât ei să fie capabili de profunde trăiri religioase. Prin studierea Fericirilor, la unitatea de învățare „Trăirea învățăturii creștine”, elevul se confruntă cu un anume mod al identității creștine, învață
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
voia lui Dumnezeu, dar și cu lumea istorică în care trăiește. Copilul care înțelege religia, care cunoaște Adevărul revelat de creștinism, va fi deprins cu săvârșirea faptelor bune și va deveni un om de caracter, luminat, echilibrat și curat. Cultivând predispoziția religioasă a elevilor și consolidându-le credința, dragostea de Dumnezeu și de aproapele se va „materializa” printr-o îmbunătățire a confortului spiritual propriu și a relațiilor de grup. Elevii trebuie să simtă și ei că trăiesc în adevărul cel mai
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
în planul instructiv se realizează prin metode și procedee specifice. Pentru aceasta trebuie să existe o preocupare în acest sens, care să urmărească dezvoltarea capacității de a soluționa probleme (deoarece dezvoltarea problemelor mai grele solicită imaginația). Învățătorul trebuie să cunoască predispozițiile creative ale elevilor săi pentru a le putea stimula și cultiva, întrucât dacă acest potențial nu este valorificat se produc „pierderi mari”, iar recuperările ulterioare sunt parțiale. Cunoașterea potențialului creativ face posibilă crearea unui climat corespunzător, construirea unei atmosfere de
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
Paul Popescu-Neveanu, care presupune sinteza dintre atitudini și aptitudini. Dacă atitudinea poate fi considerată un montaj orientativ și reglatoriu, atitudinea este un sistem operațional disponibil; una care ține de valorile relaționale și comportamentale, iar cealaltă de valorile instrumentale; una generează predispoziții spre acțiune, iar alta privește însăși executarea acțiunii până la rezultatul ei final. Acest model bipolar, afirmă Paul Popescu Neveanu, nu exclude organizarea comună a atitudinilor și aptitudinilor, a elementelor motivaționale și operaționale de diverse grade și sensuri valorice în sistemul
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
semnificație (după G. Dumitriu, 1999, p.4). toate aceste componente constituie factori de natură intelectuală ai creativității. Principala componentă a creativității este considerată a fi imaginația. După A. Cosmovici (1996), aceasta constituie o aptitudine importantă, care are la bază anumite predispoziții ereditare, mai mult sau mai puțin dezvoltate. Imaginația creatoare reprezintă un factor fundamental al creativității deoarece realizează unificarea informațiilor în structuri noi prin contopirea, transformarea și unificarea imaginilor, ideilor, obiectelor și fenomenelor într-o nouă semnificație. La rândul său, imaginația
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
gândirii, la fel și cunoștințele însușite mecanic. O memorie bună aduce o contribuție indirectă, dar importantă în activitatea creatoare. În ceea ce privește factorii creativității, se poate vorbi mai întâi despre aptitudini pentru creație. Există anumite structuri cerebrale care favorizează imaginația, ele creând predispoziții în diferite grade pentru sinteza unor idei, imagini noi. Aptitudinile vizează latura instrumentală și executivă a personalității, fiind cele care determină reușita în activitate. Aptitudinile speciale sunt acele categorii de aptitudini care mijlocesc performanțele supramedii în activitatea dintr-un anumit
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
sunt: echilibrul afectiv, tendințe obsesive, impulsivitate, instabilitate, forța eului. Un rol important în constelația factorilor de personalitate îi dețin cei caracteriali. În acest sens pot fi menționate trăsături ca: tendința de afirmare, încrederea în forțele proprii, perseverența, sociabilitatea, meticulozitatea, ambiția. Predispozițiile și capacitățile intelectuale nu sunt suficiente pentru înfăptuirea actului creator. Este nevoie de motivație, dorință, aspirație creatoare. Creatorii sunt animați de sentimentele trainice, adevărate pasiuni determinate de o anumită atitudine inovatoare care duce la un mod aparte de a privi
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
individului. Pe lângă aceasta se consideră creative următoarele atitudini: încrederea în forțele proprii și înclinația pronunțată către realizarea de sine, interesele cognitive și atașamentul față de profesie, atitudinea antirutinieră, cutezanța în adoptarea de scopuri neobișnuite și îndepărtate, perseverența în căutarea de soluții, predispoziția către revizuirea continuă a proiectului, simțul valorii și atitudinea valorizatoare, atitudini direct creative constând din simtamantul noului, receptivitatea față de nou, respectul față de originalitate etc. (G. Dumitriu, 1999, p.6). În consens cu punctele de vedere exprimate de psihologi, susținem ideea
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
alternativei de a renunța la originalitate. Creativitatea nu poate fi redusă la componenta ei intelectuală (inteligența) deoarece creativitatea și inteligența nu se confundă. De asemenea, între randamentul școlar și potențialul creativ nu există determinism reciproc. Deși nu se neagă rolul predispozițiilor, creativitatea este universal existentă, distribuindu-se în rândul copiilor dezvoltați normal după curba gaussiană. Cadrul didactic are obligația de a descoperi, de a accepta și dezvolta creativitatea elevilor. Este o părere greșită că încurajarea, îndrumarea spre o gândire independentă, toleranță
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
stări și leziuni precanceroase. Există multiple teorii care încearcă să explice mecanismele transformării maligne. 2. Ereditatea: Unele cancere par să fie ereditare, întâlnindu-se la mai mulți membrii ai aceleiași familii (cancer mamar, cancer gastric). A fost descrisă și o predispoziție genetică pentru unele neoplazii și leziuni precanceroase (polipoza colică familială, sindromul Gardner, neurofibromatoza, retinoblastomul, adenomatoza endocrina multiplă, albinismul). 3. Imunitatea: Există numeroase exemple care ilustrează implicarea imunității în apariția neoplaziilor: frecvența mai mare a cancerelor la cei cu deficiențe imune
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
musculară este rezultatul unui singur microciclu de antrenament. Această formă de oboseală este în general foarte scurtă și durează 1-2 zile sau chiar mai puțin. De obicei, este însoțită de unele dureri musculare, de tulburări de somn și de o predispoziție la alergii. * Intensitatea antrenamentului până la limita superioară/suprasolicitare musculară este indusă de mai multe microcicluri de intensitate mare. Această formă de oboseală ar putea dura mai mult de 2 zile. Unele simptome includ împotrivirea de a munci, somn neliniștit, lipsa
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
perioade îndelungate de timp. Oboseala neuro endocrină apare după solicitarea fizică și/sau mentală, este prea mare, depășind capacitatea jucătorului de a-i face față. Această oboseală poate provoca creșterea ritmului cardiac, pierderea poftei de mâncare, tulburări de somn, creșterea predispoziției la infecții, scăderea energiei de reacție, pierderea în greutate, creșterea iritabilității și scăderea calității, vitezei și puterii de joc. O scădere a nivelurilor testosteronului afectează, de asemenea forța generală de joc, cât și capacitatea normală de refacere dintre microciclurile de
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
nucleară. Majoritatea ascomicetelor infectează plantele în haplofază în timp ce bazidiomicetele sunt patogene în dikariofază. Specializarea fiziologică. Agenții patogeni paraziți obligați prezintă forme specializate, care parazitează numai anumite soiuri și linii ale plantelor gazdă (ex. Ustilago nuda). Hibridarea. Unii agenții patogeni au predispoziție pentru hibridare, fapt care explică prezența unui număr mare de biotipuri existente la unele specii (Puccinia graminis cuprinde cc. 300 biotipuri sau rase fiziologice). Mutațiile. Puse în evidență la diferiți agenți patogeni, mutantele au însușiri parazitare diferite de ale genitorilor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
modelele/metodele/modurile noi de organizare au la bază reprezentări, percepții, idei acumulate anterior care se combină, prin imaginație într-o manieră originală. Întrucât influențează performanțele obținute în multe profesiuni, imaginația constituie o aptitudine importantă. Ea are la bază anume predispoziții ereditare, mai mult sau mai puțin dezvoltate, însă dezvoltarea sa presupune multă muncă și exercițiu. Un alt factor ce poate influența creativitatea unei persoane este nivelul gândirii, inteligența sa. Inteligența este o aptitudine asupra căreia au fost formulate variate puncte
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
ades, dar nu întotdeauna, asociate cu fenomenul morții fizice sau cu stări de moarte aparentă (near-death experience, n.a.Ă. Cum aptitudinile legate de percepția extrasenzorială (E.S.P.Ă sunt uneori moștenite în cadrul aceleiași familii, ar trebui să existe cumva și o predispoziție genetică în transmiterea acestor aptitudini. Un fapt foarte interesant de semnalat ar fi acela că fenomenul înălțării și al manifestării „corpului de slavă” se regăsește și în alte religii în afară de creștinism. Astfel, doctrinele tibetane vorbesc de așa-zisul corp curcubeu
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
importantă consecință a acestui set de prejudecăți rezidă în concentrarea asimetrică a energiilor analitice asupra activităților segmentului masculin al comunităților paleolitice și corolarul său, ideea unui statut, dacă nu subordonat, cel puțin secundar sau neglijabil al femeilor și copiilor. Această predispoziție datorează mai mult, în opinia noastră, mentalității agro pastorale<footnote Antropologii au remarcat de multă vreme o restructurare a statutului socio economic al celor două sexe, după (dar nu cu necesitate imediat după) adoptarea modului de viață agropastoral (cf. Knight
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
constantă a femeilor către bărbații mai puțin predispuși la violență (Quinlan 2008); chiar și astăzi educația copiilor din societățile vânătorești simple este orientată către descurajarea tendinței de a rezolva conflictele prin mijloace agresive (Chance 1996). Deși incapabile să elimine această predispoziție, mecanismele culturale și biologice amintite au contribuit, alături de alți factori (de exemplu, cei sugerați de teoria opțiunii raționale), la o anume „domesticire”, susținută inclusiv fiziologic (Steele 1996). footnote>. Toți acești factori, raportați ca activi la populațiile actuale de vânători-culegători trebuie
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
și de perpetuare a singurei rețete socio economice viabile în contextul unei existențe nesigure: ne referim cu precizie la acel calcul colectiv prudent și conservator, cunoscut îndeobște drept „stupizenie țărănească” (cf. Binmore 2001: 161). Faptul nu are motive să surprindă. Predispozițiile conservate încă de corpul lui Homo sapiens, el însuși un produs biologic al Pleistocenului, sugerează că succesiunea strânsă a unor perioade de abundență cu cele de foamete nu constituia o raritate nici măcar în paleoliticul superior (Guthrie 1997), sau cu atât
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
și cum au ajuns unii să fie folosiți la crearea unor toxice numite antibiotice utilizate în tratamentul oamenilor și a animalelor. Prin patogenitatea unui microorganism (viruși, bacterii, etc.) se înțelege posibilitatea lui de a produce îmbolnăvirea. Fiecare microorganism are o predispoziție de a se dezvolta pe o anumită specie. Microorganismele se dezvoltă pe un anumit tip de țesut al gazdei. Acest microorganism ce are capacitatea de a produce îmbolnăvirea la om se numește agent patogen al omului. Cum ne apărăm de
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
de metastazare pe suprafața peritoneală, fără a fi lămurita cauza: fie datorită proprietăților biologice speciale, fie oportunității anatomice. Frecvența metastazelor limfatice, transcelomice și extinderea hematogenă diferă în parte la diferite tumori gastrointestinale. Cancerul colo-rectal pare sa aibă cea mai mare predispoziție pentru metastazare sangvina în ficat. După intervenții aparent curative, se descoperă metastaze hepatice în absența altor însămânțări evidente. Din contra, în cancerul gastric, metastazele hepatice se întâlnesc rar atât în tumora primară cât și în recidive, fără extindere masivă locală
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
III Mucoasa gastrică normală Cancer precoce Tip protruziv Plat, depresiv sau excavat Infiltrativ Localizate Difuză Diseminare peritoneală Rară Frecventă Metastaze hepatice Nodulare Difuze Incidență Sex M F Vârsta Bătrâni Tineri Asociere grup A Nu Da Asociere anemie pernicioasă Nu Da Predispoziție genetică Nu Da Prognostic Mai bun ca cel difuz Prost Tabel 2: Comparație între cancerul gastric difuz și cel de tip intestinal Adenocarcinoamele gastrice pot fi clasificate după gradul de diferențiere histologică Broder, în 4 tipuri de la bine diferențiat (grad
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]