4,621 matches
-
în ceea ce privește condițiile materiale, dar a continuat să se mențină forma de organizare improprie moștenită. În plus, instituțiile arătau mai degrabă ca niște spitale (medicalizarea instituțiilor), ca niște internate de tip cămine școlare (cu activități exclusiv pedagogice) sau chiar cazarme (unde predomina izolarea și lipsa de comunicare socială). Inexistența asistenților sociali a fost o cauză a distanțări instituțiilor pentru copii de viața lor socială reală, cotidiană. Copiii din instituții au fost afectați de izolarea cronică față de comunitate. A continuat să se simtă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
categorii: școli mixte - categorie în care am inclus școlile unde ponderea elevilor romi este de până la 50%; școli cu o majoritate de elevi romi - școli cu o pondere a elevilor romi situată între 50, 1% și 70% școli în care predomină elevii romi - unități școlare în care procentul de romi oscilează între 70,1 % și 100%. Conform categoriilor de mai sus, ponderea tipurilor de școli în mediul rural este următoarea: 87,9% - școli mixte; 6,4% - școli cu o majoritate de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de romi oscilează între 70,1 % și 100%. Conform categoriilor de mai sus, ponderea tipurilor de școli în mediul rural este următoarea: 87,9% - școli mixte; 6,4% - școli cu o majoritate de elevi romi; 5,8% - școli în care predomină elevii romi. Practic, ultimele două categorii reprezintă școli de facto segregate, în care ponderea elevilor romi este majoritară. Aceste școli reprezintă 12,2% din totalul școlilor din mediul rural în care se instruiesc și elevi romi. Pe baza datelor UNDP
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
său. Ponderea grădinițelor majoritar și predominant roma cu personal fluctuant este de peste cinci ori mai ridicată comparativ cu ansamblul sistemului. Ponderea școlilor din învățământul primar și gimnazial cu personal fluctuant care au o majoritate de elevi romi sau în care predomină elevii romi este de trei ori mai mare comparativ cu sistemul. Ponderea navetismului este de peste trei ori mai mare în cazul grădinițelor predominant roma comparativ cu grădinițele din ansamblul sistemului și de peste două ori mai mare în cazul școlilor I-
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de trei ori mai mare comparativ cu sistemul. Ponderea navetismului este de peste trei ori mai mare în cazul grădinițelor predominant roma comparativ cu grădinițele din ansamblul sistemului și de peste două ori mai mare în cazul școlilor I-IV în care predomină elevii romi. Concluzii Secțiunea precedentă, care argumentează calitatea inferioară a educației în școlile cu un procent ridicat de elevi romi, constituie unul dintre pilonii considerării segregării școlare ca o formă de excluziune socială. Agentul excluziunii este, în acest caz, sistemul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cazurilor s-au utilizat criteriile, elaborate de P.B.Gannușkin: totalitatea trăsăturilor patologice de caracter, stabilitatea acestora și manifestarea lor pînă la gradul de dezadaptare socială. După cum se vede din cele menționate mai sus printre personalitățile trimise la expertiza psihiatrică legală predomină cele impulsive. Acestea se dovedesc a fi cele mai sensibile la factorii psihotraumatizanți, manifestînd uneori agresia și fără ofensă. În unele perioade ale vieții, aceștea sunt foarte cilălitori, furioși, excitabili. În acest timp tensiunea afectivă poate apare și la ei
COMPORTAMENTUL AGRESIV AL PERSONALITĂŢILOR PATOLOGICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by M.Revenco () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1478]
-
manifestat În special asupra persoanelor fizice-85% din cazuri-, manifestările clastice fiind prezente În 41% din cazuri, de obicei asociate cu agresiunea persoanelor; În doar 6,2% din cazuri aceasta aparând ca manifestare izolată . În cadrul conduitelor autoagresive, 33 de cazuri-12,5%-, predomină cele apărute În tulburările de personalitate de tip antisocial -14 cazuri 42,4%, din care În 56% din cazuri manifestarea se poate lega de consumul de alcool. Predomină vârsta foarte tânără, Între 18-25 de ani (67%), cei mai mulți aflându-se la
CONSIDERAŢII CLINICE PRIVIND MANIFESTĂRILE AUTO- ŞI HETEROAGRESIVE ÎN MORBIDITATEA PSIHIATRICĂ CURENTĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Nedelciuc, Lăcrămioara Fărcăşel, O. Alexinschi () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1462]
-
aceasta aparând ca manifestare izolată . În cadrul conduitelor autoagresive, 33 de cazuri-12,5%-, predomină cele apărute În tulburările de personalitate de tip antisocial -14 cazuri 42,4%, din care În 56% din cazuri manifestarea se poate lega de consumul de alcool. Predomină vârsta foarte tânără, Între 18-25 de ani (67%), cei mai mulți aflându-se la prima internare. În poziția secundă găsim tulburările afective depresii 12 cazuri (36,4%) , depresia cu forme ușoare și medii Într-o proporție de 71% din cazuri, doar 3
CONSIDERAŢII CLINICE PRIVIND MANIFESTĂRILE AUTO- ŞI HETEROAGRESIVE ÎN MORBIDITATEA PSIHIATRICĂ CURENTĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Nedelciuc, Lăcrămioara Fărcăşel, O. Alexinschi () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1462]
-
hotărârea de a schimba ceva greșit, devenind o instanță informală justițiară care ajută reglementarea relațiilor interpersonale. La originea agresivității converg și se interferează factori genetici, psihologici și socioculturali, precum și o serie de influențe biologice și endocrine. Care dintre acești factori predomină sau reprezintă ponderea cea mai mare este greu de evidențiat, deoarece orice determinare este În funcție de individ și de circumstanțele mediului. Mulvey (1992) susține că tulburarea psihică poate fi un factor de risc semnificativ În apariția violenței. Se pune problema existenței
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
nu a fost niciodată scrisă detașat și pe de-a Întregul obiectiv, În ciuda performanțelor indiscutabile, a constanței și a credibilității de care s-a bucurat, ori a prudenței ce a caracterizat-o mai bine de treizeci de ani. Ceea ce aparent predomină În istoriografia românească este un mod de a vedea și interpreta diplomația prebelică nu conform substanței și logicii sale, ci mai degrabă ca simplă premisă a ceea ce s-a Întâmplat după, suprapunându-se invariabil realitățile succesive celor ale unei Românii
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
judecat de alții. Comportamentul său tradează o lipsă de Înțelegere a relațiilor interumane, uitarea cerințelor vieții și a Îndătoriilor sale de om. Analizând agresivitatea față de semeni, Karen Horney descrie un portret psihologic asemănător, al tipului de personalitate nevrotică la care predomină tendințele agresive. Pentru el viața este o luptă a tuturor Împotriva tuturor. Atitudinea sa adesea este acoperită de o fațadă de suavă politețe, de corectitudine și camaraderie. De regulă, Însă, este un amestec de prefăcătorii, sentimente autentice și trebuințe nevrotice
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
II-a (11-12 ani) Particularitățile de vârstă: atenție la coloana vertebrala începe dezvoltarea somatica a marilor grupe musculare. Posibilitatea de deformare a oaselor. Capacitatea mica de efort de intensitate maxima, tensiune arteriala scăzuta. Eforturile greșite dozate depășesc posibilitățile organelor interne! Predomina procesele de excitație asupra celor de inhibație ceea ce favorizează formarea deprinderilor motrice. Atenție deci la învățarea corecta a mișcării. Ponderea factorilor de antrenament: Pregătirea fizica .................................................................... 40% Pregătirea tehnica................................................................. 40% Pregătirea tactica .................................................................. 20% Obiectivele instruirii pe factorii antrenamentului a. Pregătirea fizica
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
tipologice. Clasificarea lui Sigaud cuprinde următoarele patru tipuri constituționale: a) Tipul respirator cu toracele dezvoltat, predispus la boli respiratorii; b) Tipul digestiv cu abdomenul dezvoltat, este predispus la boli digestive, hepatice și de nutriție; c) Tipul musculos, atletic, la care predomină sistemul mioartrokinetic, este predispus la boli locomotorii și vasculare; d) Tipul cerebral, slab, este predispus la boli neurologice și psihice. Clasificarea lui Pende cuprinde două grupe principale de tipuri constituționale; a) Tipul longilin, cu două sub-tipuri: - tipul longilin stenic: drept
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
spontan este abolit, fiind posibil numai limbajul repetat;. în schimb înțelegerea vorbirii și a lecturii sunt conservate, ca și limbajul interior, surditatea nominală sau afazia senzorială transcorticală a lui Wernicke, corespunde, în parte, cu afazia nominală a lui Head; tulburările predomină în domeniul înțelegerii sensului cuvintelor; - afazia amnestică a lui Pitres este o amnezie nominală. Cuvântul este corect înțeles dar nu poate fi evocat, fiind înlocuit cu perifraze; - afaziile pure sunt reprezentate prin următoarele forme clinice: surditatea verbală a lui J.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
astenice, patru forme de tulburări grupate în următoarele: a) hipostenia, constând din predominanța simptomelor iritative; b) sindromul slăbiciunii iritabile, în care excitabilitatea crescută este asociată cu o stare de slăbiciune sau astenie; c) sindromul hipostenic sau de epuizare, în care predomină, pe primul plan, fenomenele de slăbiciune și astenie; d) sindromul asteno-vegetativ și asteno-ipohondriac, în care tabloul clinic este dominat de tulburările neurovegetative, ideile iponhondriace, obsesii, fobii etc. Cauzele care pot produce un sindrom astenic sunt multiple, și anume: - boli toxice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lua aspecte clinico-psihiatrice diferite, în raport cu conținutul. În sensul acesta se descriu următoarele tipuri: a) Sindromul melancolic caracterizat prin depresie gravă, imobilitate motorie, bradipsihie, anxietate, delir melancolic, sindrom Cottard; b) Sindromul depresiv-anxios este forma în care din punct de vedere psihopatologic predomină, alături de depresivitate, o stare marcată de neliniște anxioasă; c) Sindromul ipohondriac este marcat de asocierea la starea depresivă a cenestopatiilor și ideilor ipohondrice; d) Sindromul asteno-depresiv, este forma care asociază depresivității o stare marcată de astenie cu bradikinezie și bradipsihie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
repetate. Un rol important revine, așa cum spuneam mai sus, vârstei subiectului, în special „vârstelor critice” sau a vârstelor de „criză psiho-biologică”. Sexul se înscrie și el ca factor favorizant. La femei se notează conflicte sentimentale, familiale, abandon, pe când la bărbați predomină eșecurile profesionale și cele de ordin social. Formele clinice ale dezvoltărilor anormale Cele mai importante tipuri de dezvoltări anormale ale personalității, după B. Peuleikhoff și H. Mester, sunt următoarele: tulburările astenice, depresive, isterice, ipohondriace și paranoide. Le vom prezenta în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sistematic și descrise sub forma de „sindromul psiho-endocrin” de M. Bleuler. Ele cuprind tulburările psihice consecutive unor afecțiuni primare ale glandelor endocrine (hipersau hipotiroidismul, insuficiența suprarenală, insuficiența hipofizară, disfuncțiile endocrino-gonadice etc.). Tot legat de această categorie de tulburări, în care predomină dereglarea endocrină cu consecințele sale particulare, sunt induse și tulburările psihice legate de perioada de maternitate descrise de P. Sivadon (psihozele de gestație, psihozele de lactație etc.). Tulburările psihice din cursul psihozelor exogene, sunt inteligibil corelate cu tulburările neurologice sau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihopatologic printr-o tulburare de memorie, legată de deficitul intelectual global al bolnavului. Acest sindrom este frecvent întâlnit în cursul encefalopatiei Wemicke și a psihozei Korsakow. Sindromul amnestic cronic se deosebește de sindromul demențial prin faptul că în cazul acestuia predomină în principal tulburările de memorie, pe când în cazul sindromului demențial se remarcă predominanța tulburării proceselor cognitive. II) Paralizia generală progresivă (PGP) Această afecțiune psihiatrică a fost descrisă prima dată de către Bayle (1822), ca reprezentând modelul clasic de boală psihică, în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
trăite de individ și ulterior „elaborate” sub forma simptomelor nevrotice. Stadiul psihopatologic al nevrozelor pune în evidență o anumită „structură endotimică” complexă în care distingem două aspecte principale: - tristețea vitală sau endotimică, - angoasa vitală sau endotimică. Angoasa este cea care predomină în cazul nevrozelor, pe când tristețea este cea care predomină în cazul depresiilor. Aceste aspecte confirmă natura depresivă a acestei categorii de tulburări nevrotice, pe care le putem eticheta drept echivalențe depresive. 2) Depresia, mascată și echivalentele depresive Depresia este o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nevrotice. Stadiul psihopatologic al nevrozelor pune în evidență o anumită „structură endotimică” complexă în care distingem două aspecte principale: - tristețea vitală sau endotimică, - angoasa vitală sau endotimică. Angoasa este cea care predomină în cazul nevrozelor, pe când tristețea este cea care predomină în cazul depresiilor. Aceste aspecte confirmă natura depresivă a acestei categorii de tulburări nevrotice, pe care le putem eticheta drept echivalențe depresive. 2) Depresia, mascată și echivalentele depresive Depresia este o formă de extindere a sentimentelor vitale sau endotimice care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
model analitic de clasificare a formelor clinice de schizofrenie decât un instrument de orientare. O interesantă clasificare este cea propusă de DSM-II-R care reține cinci forme clinice de schizofrenie, așa cum se poate vedea mai jos: 1) Tipul catatonic în care predomină tulburările psihomotorii din seria sindromului catatonic (stupoarea, negativismul, rigiditatea, excitația, atitudinea catatonică). 2) Tipul dezorganizat este forma clinică în care se notează următoarele tulburări: incoerența, relaxarea marcată a asociațiilor, comportamentul evident dezorganizat, afectul plat sau flagrant inadecvat. 3) Tipul paranoia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Afecțiuni organice Factori psihogeni Polul exogen 2) Tulburările de paralizie ale excitației, în care domină din punct de vedere psihopatologic, tulburările de gândire, fie de tip maniacal-disociat, fie de tip inhibat. 3) Psihozele de motilitate hiperkinetice și akinetice, în care predomină tulburările de tip motor, fie de agitație, fie de tip catatonic. Psihozele ciclice Psihozele bipolare cu evoluție ciclică trebuiesc diferențiate de grupa psihozelor maniaco-depresive, precum și de grupa psihozelor schizofrenice, întrucât ele constituie un grup nosologic independent de tulburări psihice, fapt
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dezvoltarea patologică. Langfeld și Kretschmer, susțin existența unei personalități de „natură senzitivă” ca substrat constituțional al dezvoltării psihozei paranoide. Pentru Miller, modelul personalității bolnavilor deliranți se caracterizează prin rezervă, suspiciune, neîncredere, tendință la ipohondrie. Bonner remarcă faptul că la paranoici predomină introversia și tendințele dominante. Klein și Horwitz disting trei grupe de personalități delirante: un grup nesemnificativ a cărui personalitate nu iese cu nimic în evidență, un grup cu o personalitate caracterizată prin neîncredere, teamă de inferioritate și tendințe reclusive, un
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
menționată de K. Jaspers, din cursul delirurilor pasionale, paranoia etc., în care prevalează mecanismele de intuiție și cele de interpretare. Proliferarea imaginativă, extraordinar de luxuriantă, ca în cazul „delirului de imaginație” (E. Dupré) sau a „parafreniilor” (E. Kraepelin), în care predomină tendința de a substitui reprezentărilor colective ale realității logice o concepție fantastică despre lume, de tip baroc. Tipul sau grupa schizofreniilor, în care predomină existența de factură autistă. În acest caz Eul impenetrabil și haotic, constituie o „veritabilă lume pe
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]