27,702 matches
-
lumile a treia și a patra) și opulenta etalata azi la revenirea în tărișoara. De la "Tați" la "Armâni", însă, nu e vorba de evoluția gustului. Ci de triumful cinismului. Nici nu-mi trece prin cap să susțin tâmpenia că aș prefera să-i văd pe politicienii români întorși la epoca șepcii proletare și a tunicii, la Tătucul Stalin. Mă întreb doar: de unde banii pentru viața de vis trăită de prea mulți dintre politicienii noștri de frunte? Lăsând deoparte categoria afaceriștilor (deși
Dulce ca Armani e molozul patriei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18020_a_19345]
-
și anume că nici o orînduire n-a rezolvat într-o măsură mai mare decît aceea burgheza problemele materiale și morale ale oamenilor. Sfîrșitul istoriei, de care vorbea Fukuyama, chiar aceasta înseamnă. Rămîne o enigmă de ce, în locul unei postistorii pașnice, intelectualii preferă o istorie sîngeroasă.Chiar și după ce pilula lui Murti-Bing și-a făcut efectul monstruos, în aproape toate țările lumii, intelectualii continuă a voi să nimicească valorile burgheze și preferă capitalismului o a treia cale inexistentă. Orbire cu atît mai greu
Cine l-a creat pe Murti-Bing by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18019_a_19344]
-
aceasta înseamnă. Rămîne o enigmă de ce, în locul unei postistorii pașnice, intelectualii preferă o istorie sîngeroasă.Chiar și după ce pilula lui Murti-Bing și-a făcut efectul monstruos, în aproape toate țările lumii, intelectualii continuă a voi să nimicească valorile burgheze și preferă capitalismului o a treia cale inexistentă. Orbire cu atît mai greu de înțeles, cu cît primele victime ale murti-bingismului au fost intelectualii înșiși.
Cine l-a creat pe Murti-Bing by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18019_a_19344]
-
sălilor noastre de concert, nu au avut acces la acest concert. În importantă măsură, prețurile erau prohibitive. Iar curiozitatea firească a unora dintre melomani i-a orientat spre aparatul de radio, spre televizor. Alături de aceștia și noi, publicul de specialitate, preferam să asculta o celebra arie de operă cântată în versiunea originală și nu într-un aranjament la trei voci, spre exemplu. Deși spectacolul - să-l numim astfel - "întreit" al evoluției vocale este mai atractiv, mai spectaculos. Acesta este principalul atribut
Trei soprane, trei cronicari () [Corola-journal/Journalistic/18012_a_19337]
-
sus-numitul Kevin Williamson pentru filmul regizat de Jim Gillespie I Know What You Did Last Summer/Știu ce-ai făcut astă-vară. Thriller despre care Gus Van Șanț spune că abuzează de rapidă succesiune a imaginilor, dar acțiunea e săracă, el preferînd lentoarea "clasică". Pînă cînd echipa de la Scream va termina filmările la al doilea sequel, fanii români ai genului pot afla ce s-a mai întîmplat în următorul an urmărindu-l pe Danny Cannon cum regizează după același canon I Still
Trei filme si-o parodie by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/18041_a_19366]
-
se compare multă vreme) cu Occidentul. Rămân, însă, alte două componente la care, în această competiție, noi suntem, din păcate, corijenți: elementul istoric și elementul civic. Elementul istoric constituie, de-acum, o fatalitate. Ca să fiu cinic, bineînțeles că era de preferat, în vechime, să fi fost ocupați cu toții de Occident, si nu de Asia (fie ea musulmană, fie ortodoxă). Asta dacă firea noastră blândă, datinile și o trainica blegeală în mânuirea armelor, vizibilă și pe vremea lui Radu cel Frumos și
Medalia N.A.T.O., clasa a II-a by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18034_a_19359]
-
mod de tratare. Coerentă perspectivei comparative, principala originalitate științifică a lucrării, e și miza ei polemică: autorul tinde, sistematic, să reducă la minimum rolul influentelor străine în evoluția romanei. Din perspectiva specialistului în lingvistică romanica, e și normal să fie preferată, de cîte ori e posibil, explicația unor transformări semantice sau formale prin tendințe de evoluție lingvistică manifestate încă din latină tîrzie, sau cel puțin în evoluția ulterioară a limbilor romanice. Chiar dacă în cazurile de detaliu discuția despre influențele non-romanice, despre
Romanistică, românistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18038_a_19363]
-
vie. Aș putea spune că fac mii de kilometri distanță pentru a ajunge în România anului 2001. Asta dacă actuala putere își va da seama ca agoniei de acum, întreținute prin alimentarea monedei naționale din rezerva valutară, îi e de preferat o moarte bruscă, din care, înviind, am putea rezolva marile probleme ale economiei reale." Și dacă guvernul nu taie, ce va vedea Ion cristoiu? Se va rătăci editorialistul COTIDIANULUI în Thailanda din 1999 în loc să se convingă cu ochii săi cum
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18031_a_19356]
-
publice a negocierilor cu instituțiile financiare internaționale. Într-o economie cum e cea a României, aflată în criză și cu puține resurse de a ieși cu bine din această situație fără sprijin extern, adevărul negociat, oricît de neplăcut, e de preferat zvonurilor de tot felul care apar în presă.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18031_a_19356]
-
numește el, pe care însă o înțelege, în sensul ireverențios al termenului, ca un bunic moralist și mustrător) o carte impresionantă pe alocuri. În loc să refac raționamentul lui Paz, care uneori se pierde în speculație și pură idiosincrazie după părerea mea, prefer să remarc deocamdată unul dintre aspectele sale cele mai interesante. Pentru scriitor, istoria dragostei este inseparabila de aceea a libertății femeii. Apariția amorului curtean, de pildă, crede Paz, ar fi inexplicabilă fără evoluția condiției femeii. E vorba de femeia nobilă
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
pentru o soluție anume. Opțiunile reflectă într-o anumită măsură diferențe de registru stilistic; așa cum arată Mioara Avram, "persoană a II-a singular reprezintă tipul tradițional și popular, iar persoană a III-a singular a unui verb reflexiv este procedeul preferat în limba literară actuala, mai ales in stiluri impersonale cum sînt cel științific și cel administrativ. Persoană a II-a sg. este evitată în dialogul cu un superior de teama confuziei cu adresarea directă la singular" (Gramatică pentru toți, ediția
Generice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18054_a_19379]
-
a determinat să scriu editorialul de astăzi. Am primit recent trei scrisori, toate legate de rubrică d-lui Mircea Mihăieș. În imposibilitate de a le publică pe toate, neavînd nici cum să alegem, cu inima împăcata, una ori altă, am preferat să le redau succint conținutul în această pagină. Nu fără un la fel de succint comentariu. Hazardul (sau necesitatea?) a făcut că scrisorile să ilustreze admirabil caracterul variat și contradictoriu al tuturor opiniilor oneste: fiecare dintre cei trei corespondenți are părerea lui
Dreptul la opinie, dreptul la replică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18080_a_19405]
-
lărgiți domeniul artei. Unde se termină, după dumneavoastră, domeniul ei? G.G.: Știu și eu... Cred că orice activitate umană ale cărei rezultate se pretează la o apreciere estetică poate fi considerată că o operă de artă... Într-un anume sens, prefer să folosesc cuvîntul la singular și nu la plural... Cînd vorbim de arte, pentru o clipă, termenul poate să pară suplu, încăpător, dar de fapt este mai restrictiv, pentru ca, dacă vorbești de arte, atunci lumea cere lista lor și dai
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
pară suplu, încăpător, dar de fapt este mai restrictiv, pentru ca, dacă vorbești de arte, atunci lumea cere lista lor și dai peste liste canonice... Pentru unii filozofi și teoreticieni există cinci arte canonice, pentru alții - mai multe sau mai puține. Prefer cuvîntul "artă" tocmai pentru a exprima faptul că se poate pune artă în orice. M.C.: Opera artei este a zecea carte pe care o publicați; ați putea să rezumați marile momente ale demersului dumneavoastră de poetician pînă la acest volum
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
debuturilor. Scopul declarat al tânărului poet și publicist (are 29 de ani când începe să susțină această rubrică) este să obțină de la scriitori, cei mai mulți, oameni în vârstă, informații revelatoare în legătură cu perioada în care și-au descoperit vocația pentru literatură. Sunt preferați că interlocutori autori cu vederi "de stânga", în conformitate cu așteptările oficialității, dar se fac și numeroase excepții (iată lista completă a intervievaților: Eugeniu Stefănescu-Est, Mihail Cruceanu, Iorgu Iordan, D.I. Suchianu, Scarlat Callimachi, Dumitru Murărasu, Barbu Solacolu, Henriette Yvonne Stahl, Șasa Până
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
Dumnezeu scris exclusiv cu litera mică. Nici cuvinte că moarte, suferință, negru, boala nu mergeau totdeauna. Rîma fiind cîteodată necesară, în loc de moarte, cenzorul propunea soarte. Sensul conta mai puțin. A revelă a fost ani buni un cuvînt interzis. Îi era preferat a releva, chiar dacă nu sînt sinonime. Totuși, cînd naționalismul a căpătat oarecare consistentă...religioasă (cum altfel?), cenzură proceda pe dos decît înainte și te trezeai cu a revelă în locul lui a releva. De tot hazul (de necaz) era să vezi
Cenzura veselă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18095_a_19420]
-
În ceea ce mă privește, cred că o asemenea carte nu poate fi scrisă decît după șase luni de ședere în India: după trei ani, e peste putință. N-am încercat, deci, să refac materialul de impresii și reflecții cules. Am preferat să păstrez caracterul fragmentar, spontan, al paginilor scrise asupra anumitor părți din necunoscută Indie - evitînd pe cît am putut elementul personal. Aventură a fost sistematic evitată în această carte. Am înlocuit aventură cu reportajul și reportajul cu amintirea." Să adaug
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
care îi apare că o cutie de metal suspendată, surprinzător de albastră, cu orgia vegetală în vai, cu muchiile pietroase și norii albi pe creste. Și, deodată, în mai 1929, această mărturisire: "Iubesc Asia cu cît mă apropii de centru. Prefer Rajputana Hyderabadului, si Kasmirul, Bengalului.". Și, aici, nu departe, e Darjeeling, reședință de vară a guvernatorului englez al Indiei! Călătoria, pe jos, prin Himalaya, spre înalturi, nu e atît pitoreasca (evitat, mereu, cu grijă) cît exactă și, fatal, colorată prin
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
credință. Îmi pare rău că s-au împotmolit într-o confuzie. Ei se simt sincer derutați de mersul evenimentelor, și-au risipit încrederea, sînt molipsiți de apatie, se arătă retractili cînd sînt incitați cu soluții radicale. Neînduplecarea incomodează, s-ar preferă cîteodată o abordare mai destinsa, măi înceată, măi supla în dezvelirea relelor. Zadarnic m-am zbătut să-i conving, pe cale rațională, pe cei onest nedumeriți, ca la mijloc e o neînțelegere. Neîndemînatic mă transpuneam în modul lor de percepere a
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
a trecut la lichidarea mișcării, prin asasinarea elitelor ei. Autorul nostru ne propune un concept pe care îl numește tradiție politică de tip brîncovenesc. În esență, aceasta s-a manifestat prin aceea că, măi totdeauna în istoria țării, s-a preferat definitivei subjugări teritoriale, păstrarea, fie și pe o mică porțiune, a statalitătii.Autorul nu privește cu ochi buni această strategie pe termen scurt. Cred, dimpotrivă, ca a fost benefică, salvînd, totuși, statalitatea. Revenind la regele Carol al II-lea, autorul
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
mistuitoare) - căsătorie, și găsește totodată un suport imanent pentru aspectul religios al căsătoriei. Pentru a se ridica deasupra finitudinii ei pămîntești, pentru a-și depăși condiția jalnică de eșec anunțat, iubirea apelează la Dumnezeu. Propriu îndrăgostiților romantici pe care ii preferă literatura le este acel coup-de-foudre, explicat cum vreți, ca licoare vrăjita, predestinare etc. Dar tocmai pentru că se naște instantaneu, sub imperiul clipei, care nu poate fi altfel decît efemera, iubirea e, la rîndu-i, din naștere supusă destrămării. Odată consumat acel
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
depășește treaptă materiei explicite și pe aceea a colajului mecanic pentru a trece, mai departe, într-un plan simbolic și în unul al sugestiei imateriale. Hîrtiei amorfe, perisabile și derizorii, care poartă în propria să substanță germenele disoluției, îi este preferată acum suprafață perfectă, imaculata și abstractă a pînzei. Materialitatea acesteia dispare în fața absolutei sale monotonii, iar tonurile cromatice crude și fără vreun suport figurativ capătă și ele, prin raportare la tehnică directă a colajului, o impersonalitate rece și nu lipsită
Fînul ca furaj estetic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18105_a_19430]
-
Gheorghe Grigurcu A DEVENIT un loc comun al comentariului închinat lui Tudor Arghezi consemnarea atitudinilor sale de contestare, fronda, întărîtare, mergînd pînă la tonalitățile cele mai înalte, de natură pamfletului. Poetul-gazetar preferă a se rosti a contrario. Face parte din specia nemulțumiților, a cîrtitorilor cronici, ca o veritabilă incarnare a atitudinii anti. Propunînd, pînă la un punct, o paralelă a autorului Cuvintelor potrivite cu Louis Ferdinand Caline, Nicolae Balotă scrie: "Anticlericalism, antimilitarism
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
mai putea adăuga? Mircea Cărtărescu, căruia îi place să fie (și în această împrejurare) prințul travestit în cerșetor, intervine în favoarea culturii de cartier declarând: "Sunt foarte mândru de prietenii mei Răzvan Rădulescu, T.O. Bobe și Cezar Paul-Bădescu, care au preferat să gândească - fie și rău - cu mintea lor, decât să rumineze și să regurgiteze înțelepciunea altora." Lăsăm la o parte faptul că toată istoria culturii se bazează pe "ruminarea" și "regurgitarea" înțelepciunii altora (cineva care ar vrea să gândească exclusiv
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
gândească exclusiv cu mintea lui, aceea pe care o are la naștere, ar trebui să meargă în patru labe și să se exprime prin urlete). Să admitem că poetul a vrut să spună altceva și anume că prietenii săi au preferat să gândească - fie și rău - cu mintea lor, decât să preia necritic ideile altora. Dar există oare doar aceste două posibilități? Nu era preferabilă, oare, a treia posibilitate, și anume ca prietenii lui Mircea Cărtărescu să gândească bine? Cazul Eminescu
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]