1,191 matches
-
de viață și pasionată de artă, și totodată singura dintre cei trei care nu credea inițial în misterele din Providence, în ciuda faptului că și ea a fost martoră la vrăjile făcute asupra unor locuitori, sau chiar la apariția unor creaturi preistorice precum o reptilă acvatică uriașă numită Merloo sau mitologice precum un zeu Aztec sau un Grifon. Ea caută explicații logice la tot ceea ce se întâmplă în Providence, și este însetată de dreptate. Martin este inventatorul excentric dintre cei trei, și
Enigmele din Providence () [Corola-website/Science/322031_a_323360]
-
cu valoroase studii privind istoria arealului bănățean, din cele mai vechi epoci și până în prezent. Este una din componentele principale ale instituției, fiind centrată pe trei directii de investigare: arheologică, istorică și etnografică. Cercetările arheologice au vizat în special siturile preistorice și monumentele medievale din Caraș-Severin. Cercetarea istorică s-a axat pe studiul elitelor, a istoriei bisericii și instituțiilor bănățene în Evul Mediu și epoca modernă. Etnologia/etnografia a avut drept țintă păstoritul tradițional, industriile populare ilustrate de instalațiile hidraulice țărănești
Muzeul Banatului Montan () [Corola-website/Science/329642_a_330971]
-
începe din faza preistorică, 3000 ani î.Hr., cu înregistrări timpurii ale Iliriei în istoriografia greco-romană. Teritoriul modern al Albaniei nu are corespondent în antichitate, cuprinzând părți din provinciile romane Dalmația (sudul Iliric), Macedonia (în special Epirus Nova) și Moesia Superior. Teritoriul a rămas sub
Istoria Albaniei () [Corola-website/Science/328128_a_329457]
-
află vizavi de Mönchsberg, Rainberg și Festungsberg (unde este amplasat Castelul Hohensalzburg). Dealul are altitudinea maximă de 640 de metri deasupra nivelului mării. Cele mai vechi așezări umane de pe versantul estic al datează din perioada neolitică. Au fost descoperite așezări preistorice pe acest munte ce datează din 1100 î.Hr. Pe locul unei fortărețe medievale cunoscute sub numele de "Trompeterschlössl" a fost construită în perioada 1599-1605 o mănăstire capucină. Pe drumul de la Linzergasse spre mănăstire se află 11 oratorii cu stațiuni ale
Kapuzinerberg () [Corola-website/Science/328306_a_329635]
-
Kukulcán") de la Chichen Itza, care reflectă lumina prin partea superioară a treptelor în spirală, și care dă efectul unor decorațiuni în mișcare șerpuind pe laturile templului. Structurile cele mai mari ale arhitecturii mesoamericane sunt piramidele, iar Piramida Soarelui din orașul preistoric Teotihuacan, Mexic este de departe cea mai mare și grandioasă construcție de acest gen. Alte piramide importante sunt Cholula, El Castillo, Xochicalco, El Tajín și altele de dimensiuni mai mici dar nu mai puțin însemnate. Templele religioase importante erau construite
Arhitectura mesoamericană () [Corola-website/Science/328325_a_329654]
-
Pavel în anii 49 - 50 d.Hr. (motiv pentru care continuă să fie și în prezent un important loc de pelerinaj). Cele mai vechi dovezi de locuire aparțin perioadei neolitice (6.500-4.000 î.Hr.) și au fost identificate în așezarea preistorică de la Dikili Tash (cca. 2 km la est de amplasamentul orașului antic). Între 3.300-1.200 î.Hr, pe același loc este atestată arheologic o nouă fază de locuire, aparținând epocii bronzului. După abandonarea definitivă a vechii așezări, un nou
Filippi () [Corola-website/Science/327523_a_328852]
-
sapropelice și gresii albe cuarțifere) formate în Oligocen în urma cu circa 30 de milioane de ani, aflate la nivelul unui afloriment situat pe un versant acoperit cu blocuri de stancă și grohotiș. Aici s-au descoperit resturi fosile de pești preistorici (specii ce aparțin genurilor Lepidopus, Alosa, Scorpaena, Sardinella, Clupea etc.) situate în marne, gresii și conglomerate. Printre acestea s-a găsit și un pește lung de 1,8 m (Palaeorhynchus humorensis) în partea superioara a stâncii, într-o intercalație subțire
Piatra Pinului și Piatra Șoimului () [Corola-website/Science/327231_a_328560]
-
Muzeului de Științele Naturii din Suceava. În preioada 1960—1963 un elev (Brustur Titus, astăzi geolog) al Liceului teoretic din Gura-Humorului dislocând mai multe plăci de șist în partea de vest a stâncii, a descoperit pe unele impresiunile unor pești preistorici. Ulterior în partea de sus, a descoperit amprenta completă a unuia lung de aproximativ 1,80 m. Ajuns student la Facultatea de Geologie-Geografie București și-a informat profesorii, ulterior paleontologul Dr. Dan Grigorescu venind împreună cu studentul spre a inregistra toate
Piatra Pinului și Piatra Șoimului () [Corola-website/Science/327231_a_328560]
-
Bucătăria coreeană își are originile în tradițiile preistorice din Peninsulă Coreeană evolueând printr-o interacțiune complexă a tendințelor de mediu, politiceși culturale . se bazează în mare parte pe orez, legume și carne. Bucătăria tradițională coreenă este remarcată pentru numărul de garnitură ("banchan") ce însoțește oreyul fiert și cu
Bucătăria coreeană () [Corola-website/Science/327252_a_328581]
-
India, perioada antică se încheie cu declinul Imperiului Gupta (secolul al VI-lea) și începutul cuceririlor islamice din secolul al VIII-lea. În Japonia, perioada antică se încheie cu apariția feudalismului, în perioada Kamakura în secolele XII-XIII. Diferența dintre războiul preistoric și cel antic este tehnologia și organizarea. Dezvoltarea primului oraș-stat, și apoi a imperiilor, a permis dramatizarea războiului. Începând din Mesopotamia, statele au produs un surplus agricol suficient, astfel încât elitele conducătoare și comandanți militari să le apere. Cea mai mare
Războiul în Antichitate () [Corola-website/Science/330136_a_331465]
-
au apărut primele armate organizate. Aceste noi armate puteau ajuta statele să crească în dimensiune, devenind tot mai centralizate. Armatele antice timpurii au continuat să utilizeze în primul rând arcuri și sulițe, aceleași arme care au fost dezvoltate în timpuri preistorice pentru vânătoare. Armatele timpurii din Egipt și China au urmat un model similar de a folosi infanteriștii înarmați cu arcuri și sulițe. Infanteria a fost forma militară dominantă. Avea rolul de a penetra liniile inamicului sau de a menține pe
Războiul în Antichitate () [Corola-website/Science/330136_a_331465]
-
pe câmp, iar la sfârșitul fiecărui rând pentru se întoarce în direcția opusă. Multe scrieri antice, cum ar fi Safaitica și Sabaeana, au fost adesea sau de obicei scrise boustrofedonic, dar în greacă se găsește cel mai frecvent pe inscripții preistorice si arhaice, devenind mai puțin populară pe toată perioada elenistică. Prin analogie, acest termen poate fi utilizat în alte zone pentru a descrie acest tip de alternanță de mișcare sau scris. De exemplu, acesta este uneori folosit pentru a descrie
Bustrofedon () [Corola-website/Science/330391_a_331720]
-
administrația statului român. A cunoscut o amplă reorganizare în 1968, revenind la numele de Muzeul Unirii. În linii mari, forma actuală a expoziției de bază datează din 1975. În 1992 a devenit subordonat direct Ministerului Culturii. Muzeul prezintă publicului arheologie: preistorică (ceramică, unelte și arme din piatră, bronz, fier), dacică - provenind de la cetățile dacice Craiva, Cugir și Căpâlna (ceramică, monumente, unelte, arme și podoabe din fier, bronz, argint), romană - provenind din marele centru urban Apulum (monumente epigrafice, sculpturale, gliptică, numismatică, vase
Muzeul Național al Unirii () [Corola-website/Science/330431_a_331760]
-
neolitic de tip-henge format din trei cercuri de piatră, în jurul satului din Wiltshire, aflat în sud-vestul Angliei. Unic printre monumentele megalitice, Avebury conține cel mai mare cerc de piatră din Europa și este unul dintre cele mai bine cunoscute locuri preistorice din Marea Britanie. Este atât o atracție turistică cât și un loc de importanță religioasă a păgânilor contemporani. Construit în jurul anilor 2600 î.Hr., în timpul neoliticului sau "noua epocă de piatră", monument cuprinde un henge (cerc) mare de piatră exterior (prevăzut și
Avebury () [Corola-website/Science/329172_a_330501]
-
află două cercuri separate de piatră mai mici. Scopul său original este necunoscut, deși arheologii cred că a fost cel mai probabil utilizat pentru o anumită formă de ritual sau ceremonie. Monumentul Avebury a fost o parte a unui peisaj preistoric mai mare care conținea mai multe monumente vechi din apropiere, inclusiv West Kennet Long Barrow și Silbury Hill.
Avebury () [Corola-website/Science/329172_a_330501]
-
al Poloniei cu Premiul Nobel pentru literatură (1905). Termenul "Sarmatism" a fost folosit prima dată de către Jan Długosz în lucrarea sa din secolul al XV-lea din istoria Poloniei. Długosz a fost, de asemenea, responsabil pentru conectarea sarmaților la perioada preistorică a Poloniei și această idee a fost continuată de alți cronicari și de istorici, cum ar fi Marcin Bielski, Marcin Kromer, și Maciej Miechowita. "Tractatus de Duabus Sarmatiis" al lui Maciej Miechowita]] a devenit o lucrare influentă în străinătate unde
Sarmatism () [Corola-website/Science/329189_a_330518]
-
esențială pentru activitatea a peste 60 de oameni de știință importanți. Domeniile lor principale de cercetare acoperă o gamă largă de subiecte, de la originile sistemului nostru solar și evoluția animalelor și a plantelor până la evoluția umană, precum și tradițiile și obiceiurile preistorice. Clădirea principală a muzeului este un palat elaborat, care adăpostește aceste colecții în continuă creștere, de la deschiderea pentru public în anul 1889 ca Muzeu Imperial de Istorie Naturală. Cu toate acestea, unele dintre colecții au fost mutate din clădiri chiar
Muzeul de Istorie Naturală din Viena () [Corola-website/Science/328609_a_329938]
-
a devenit posibilă fără distrugerea structurilor istorice din clădire. La etajul superior ("Hochparterre") pot fi văzute pietre prețioase, minerale (unele cu origine în colecțiile vechi renascentiste) și meteoriți (cea mai mare colecție din lume), fosile rare, împreună cu lucrări de artă preistorică: "Venus din Willendorf", scheletul de "Diplodocus", un cristal uriaș de topaz cântârind 117 kg și un număr mare de pietre geme pe care Maria Theresia le-a făcut cadou soțului ei. Primul etaj prezintă o varietate de specii din lumea
Muzeul de Istorie Naturală din Viena () [Corola-website/Science/328609_a_329938]
-
Durând reușesc să descopere un nou pasaj în acest haos, care va fi numit în continuare "Chaos Fabriol (Haosul Fabriol)". Dincolo de acesta se întinde "Boulevard Durând (Bulevardul Durând)" pe o distanță de 1400 m cu un mare depozit paleontologic și preistoric că surpriză: coarne de cerb, oase de mamut și de rinocer, silex șlefuit... Expedițiile științifice din 1984, 1985 și 1989 autorizate de ministerul culturii, sunt pregătite de J. Lesur, M. Durând și J.-F. Fabriol, având alături pe Michel Philippe
Avenul din Padirac () [Corola-website/Science/328856_a_330185]
-
de afaceri, reuniunilor etc. Sala de degustări „Fundul Mării” Denumirea sălii simbolizează adîncurile Mării Sarmate, ce a existat aici circa 12 mln. De ani în urmă (epoca Miocen), pe fundul căreia s-au depus și s-au pietrificat crustele moluștelor preistorice Originalitatea acestei săli vine de la plafonul-calcar, în forma lui naturală neprelucrată, care se reflectăca într-o oglindă în decorul acvatic cu nuanțe albăstrii-verzui. Pe pereți sînt desenate acvarii decorative ce dau încăperii o notă de extravaganță. Totodată sala este utilată
Cricova (vinărie) () [Corola-website/Science/330915_a_332244]
-
jucării au existat încă din Antichitate, când au fost atestate în numeroase areale culturale. Ele și-au păstrat popularitatea de-a lungul întregii istorii, fiind extrem de răspândite și îndrăgite până în prezent. Probabil că ideea titirezului le-a fost inspirată oamenilor preistorici de observarea proprietăților unor obiecte naturale familiare ca „fructele” coniferelor, ghinzile sau cochiliile de formă conică, încorporate ulterior în construirea unor artefacte derivate. Tehnica primitivă cunoștea și folosea principiul rotației rapide în jurul unei axe verticale în invenții foarte timpurii, cum
Titirez () [Corola-website/Science/330975_a_332304]
-
la începutul perioadei Mezolitice, în anul 10.000 î.Hr. Are loc în ținutul ficțional Oros, în Europa Centrală, într-un loc cu diferite tipuri de floră și faună, harta fiind open-world. Spre deosebire de celelalte jocuri ale seriei, apar și animale sălbatice preistorice, precum mamuți, smilodoni, urși ai peșterii, lei de peșteră, rinoceri lânoși, și elani irlandezi, dar și precursori ale unor animale moderne precum ursul brun și cerbi. Supraviețuirea este la ordinea zilei într-o vreme în care pericolele erau la fiecare
Far Cry Primal () [Corola-website/Science/334918_a_336247]
-
simte ca o remasterizare a lui "Far Cry 4" la preț întreg, fără o poveste captivantă", concluzionând, ""Far Cry Primal" chiar își dorește să-ți arate că sunt nenumărate lucruri pe care le poți face în lumea sa open world preistorică. Din păcate, poate nu îți dorești să faci niciunul dintre ele." Jeff Cork de la Game Informer a lăudat cadrul pentru realismul său, în special pentru că protagonistul nu este un tânăr care, inexplicabil, are cunoștințe superioare de luptă. El a numit
Far Cry Primal () [Corola-website/Science/334918_a_336247]
-
Skrebels de la GamesRadar a fost mult mai negativ în recenzia sa, spunând: ""Primal" ia din structura grozavă a seriei "Far Cry", dar puțin din apartenența acesteia. Cu niciun obiectiv clar și un arsenal limitat, jocul însuși se simte ca fiind preistoric." Skrebels a lăudat și el mecanicile de îmblânzire și designul open world. Luke Reilly de la IGN și-a sintetizat recenzia prin: ""Far Cry Primal" intră în acțiune cu idei noi, dar nu vine cu prea multă poveste." Reilly a spus
Far Cry Primal () [Corola-website/Science/334918_a_336247]
-
sau "Templul Mama" este un templu hindus de pe insulă Băli, Indonezia. Acesta este cel mai mare și mai important dintre toate templele balineze. Originile templului sunt necunoscute, dar se crede că datează din timpuri aproape preistorice. Bazele câtorva dintre clădirile templului sunt din piatră și seamănă cu piramidele în trepte și construcțiile megalitice tipic sud-est asiatice ce au o vechime de cel putin 2000 de ani. În anul 1284, pe locul vechiului sanctuar primitiv a fost
Pura Besakih () [Corola-website/Science/336462_a_337791]