3,896 matches
-
grădinița de copii, Beiuș, Editura Buna Vestire, 2005 Cerghit, Ioan, Sisteme alternative și complementare de instruire, în Emil Păun, Dan Potolea, Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Iași, Polirom, 2002, pp. 151-163 Cerghit, Ioan; Neacșu, Ioan; Negreț-Dobridor, Ion; Pânișoară, Ion-Ovidiu, Prelegeri pedagogice, Iași, Polirom, 2001 Manolescu, Marin, Curriculum pentru învățământul primar și preșcolar. Teorie și practică, Universitatea din București, Editura Credis, 2004 Mătăsaru, Maria; Chiriloaie, Maria; Nedelcu, Carmen; Pricopoaia, Viorica; Mătăsaru, Lavinia, Proiectarea didactică în învățământul preșcolar, Ediția a III-a
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
1965 Cerghit, Ioan, Metode de învățământ, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Iași, Polirom, 2006 Cerghit, Ioan, Sisteme de instruire alternative și complementare. Structuri, stiluri și strategii, București, Editura Aramis, 2002 Cerghit, Ioan; Neacșu, Ioan; Negreț-Dobridor, Ion; Pânișoară, Ion-Ovidiu, Prelegeri pedagogice, Iași, Polirom, 2001 Chateau, Jean, Copilul și jocul, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1967 Cîrloganu, Ana, Educarea limbajului la vârsta preșcolară, Slatina, Editura Didactic Press, 2006 Claparède, Ed., Psychologie de l'Enfant et pédagogie expérimentale, Huitième édition augmentée d
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Comunicarea orală, București, Editura Compania, 1999 Dumitrana, Magdalena, Educarea limbajului în învățământul preșcolar, Vol. 2. Comunicarea scrisă, București, Editura Compania, 2001 Duță, Ștefania Silvia, Poveștile și povestirile lui Ion Creangă în curriculumul grădiniței, Slatina, Editura Didactic Pres, 2006 Ezechil, Liliana, Prelegeri de didactică generală, Editura Paralela 45, 2003 Fisher, B. Aubrey, Interpersonal communication: pragmatics of human relationships, New York, Random House, 1987 Gherghina e.a., Dumitru, Limba și literatura română. Literatura pentru copii, Craiova, Editura Didactica Nova, 2005 Golu, Mihai, Bazele psihologiei generale
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
adnotat lucrarea lui Spurzheim "Observații asupra nebuniei". ¶ James Hogg publică Forest Minstrel. ¶ Mme de Staël publică De l'Allemagne. ¶ Ia ființă Universitatea din Berlin, întîia instituție universitară în care cercetarea științifică este cu mult mai importantă decît educația în sine. Prelegerile au loc de obicei în prezența unui public numeros, în timp ce seminariile sînt restrictive, organizate numai pentru studenții avansați. Ulterior, universitățile germane vor adopta acest model, în cursul secolului al XIX-lea Germania ajungînd astfel treptat să ocupe o poziție de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
RădulescuMotru, Editura Scrisul românesc, Craiova, 1990. PÂRVU, Ilie, Posibilitatea experienței. O reconstrucție teoretică a "Criticii rațiunii pure", Editura universitară Politeia-SNSPA, București, 2004. PETROVICI, Ion, Kant și cugetarea românească, în vol. Studii istorico-filosofice, Tipografia "Jockey Club", București, 1925. PETROVICI, Ion, Douăsprezece prelegeri universitare despre Kant, Editura Agora, Iași, 1994. PHILONENKO, A., L'Oeuvre de Kant, Librairie philosophique J. Vrin, Paris, 1981, 2 vol. POP, Grigore T., C. Rădulescu-Motru, în vol. Lecturi filosofice, Editura Scrisul romînesc, Craiova, 1991. RALEA, Mihail, C.Rădulescu.Motru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Fenomenologia și științele umane, Editura Politică, București, 1979. BOBOC, Alexandru, Confruntări de idei în filosofia contemporană, Editura Politică, București, 1983. BOBOC, Alexandru, Tehnica și ontologia umanului în lumea de azi, în "Revista de filosofie", 2/1986. BOLTZMANN, L., Răspuns la prelegerea ținută de profesorul Ostwald despre fericire, în vol. Scrieri, traducere de Andrei Bandi, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. BOTEZATU, Petre, Idealismul transcendental și cauzalitatea, în vol. col. Immanuel Kant 200 de ani de la apariția "Criticii rațiunii pure", Editura Academiei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de philosophie", VI, 1967. GUISSARD, L., Mounier, Éditions Universitaires, Paris, 1962. GULIAN, C. I., Antropologia filosofică, Editura Politică, București, 1972. GUSDORF, G., Mit și metafizică, traducere de Lizuca Popescu-Ciobanu și Adina Tihu, Editura Amarcord, Timișoara, 1996. HEGEL, G.W.F., Prelegeri de istorie a filosofiei, vol. II, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei, București, 1964. HEGEL, G.W.F., Enciclopedia științelor filosofice. Logica, traducere de D. D. Roșca, Virgil Bogdan, Constantin Floru și Radu Stoichiță, Editura Humanitas, București, 1995. HEGEL
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de Unamuno și problematica antropologiei filosofice, în "Studii de istorie a filosofiei universale", VIII, Editura Academiei, București, 1983. McDONOUGH, Richard, The Question of Being, the Nature of Life, and Heidegger's Mystical Theology, în "Idealistic Studies", 3/1998. MEUMANN, E., Prelegeri introductive în pedagogia experimentală și bazele ei psihologice, traducere de Ana Aronescu și Lorentz Aronescu, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980. MOISIL, Grigore, Determinism și înlănțuire, în vol. col. Preblema determinismului, Editura Societății cooperative "Oficiul de librărie", București, 1940. MONOD
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
semnificația omului ca ființă sensibilă, iar în cel de-al doilea, pe aceea a omului ca ființă inteligibilă. Cu aceste înțelesuri vor fi folosiți termenii în lucrarea de față. 64 Idem, Critica rațiunii practice, p. 176. 65 Ion Petrovici, Douăsprezece prelegeri universitare despre Kant, Iași, Editura Agora, 1994, p. 183. 66 Kant, Anthropologie, p. 9. 67 Idem, Critica rațiunii practice, p. 215. 68 Idem, Op. cit., p. 187. 69 A. Schopenhauer, Fundamentele moralei, Editura Antet, 1994, p. 31. 70 Kant, Op. cit., p.
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fonction mentales dans les sociétés inférieures, Paris, Félix Alcan, 1922, p. 30. 187 Ibidem, p. 52. 188 Ibidem, p. 425. 189 P. Janet, L'évolution psychologique de la personalité, Paris, Editions A. Chahine, 1929, p. 421. 190 Ibidem. 191 Ernst Meumann, Prelegeri introductive în pedagogia experimentală și bazele ei psihologice, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1980, p. 98. 192 C. Rădulescu-Motru, Personalismul energetic, p. 555; a se vedea și Curs de psihologie, partea a IV-a, cap. II. 193 Ibidem, p. 621
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Antoniade, Iluziunea realistă. Încercare de critică filosofică, în vol. Opere, București, Editura Eminescu, 1985, p. 42. 271 W. Ostwald, Les fondements énergétiques de la Science de la civilisation, Paris, V. Girard et E. Briere, 1910, p. 63. 272 L. Boltzmann, Răspuns la prelegerea ținută de profesorul Ostwald despre fericire, în vol. Scrieri, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981, p. 212. 273 W. Ostwald, Op. cit., p. 85. 274 Ibidem, p. 115. 275 Idem, Le monisme comme but de la civilisastion, Hambourg, Edité par le Comite
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Piave, libret la care a mai colaborat și Andrea Maffei, cel care avea să-i întocmească mai tarziu libretul pentru I Masnadieri. Cunoașterea lui Shakespeare în Italia a venit pe calea unor surse precum A. W. Schlegel (1767-1845) care în prelegerile de la Viena din 1808 (publicate 1809-1811 și traduse în limba italiană în 1817) îl aprecia pe Shakespeare pentru varietatea de genuri abordate. Prima traducere integrală a lui Shakespeare în proza italiană a fost realizată de Carlo Rusconi în 1838, dar
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
de hac.) Norocul a venit de unde altundeva? de la maestrul Ludovic L.. Acesta a citat pe larg din Seneca, Sfântul Augustin și Borak cel Bătrân (autorul său preferat) și, dovadă că s-a pregătit minuțios, a ținut și o extrem de savantă prelegere despre teoria numerelor. Onorabilul judecător Augustus Pavlovici-Bubulak n-a putut fi foarte atent din pricina arsurilor stomacale și fiindcă din stradă hărmălaia protestatarilor se făcea tot mai auzită. Așa că, pentru a salva situația, a acceptat drept argument decisiv că "patruzeci nu
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
interpretări hermeneutice. E de la sine Înțeles că nu totul trebuie „rescris” În limbajul epocii și că există un prag peste care traducerea devine... „trădare”. Înnoirea nu trebuie să se facă doar ca să fie făcută. Predica nu trebuie să devină o prelegere prețioasă, iar textul religios nu trebuie să se Închidă Într-un limbaj ermetic și criptic. Dar una este limbajul liturgic, iar altceva este limbajul teologic. E nevoie de o delimitare clară dintre limbaj și metalimbaj. A face teologie teoretică folosind
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Porumbescu. Cel dintâi a ținut cu acest prilej un discurs intitulat Principiul naționalităților în secolul al XIX-lea și starea culturii românilor din Bucovina, prezentând totodată și scopul societății: „perfecționarea reciprocă a membrilor pe terenul național, literar și social, prin prelegeri literare, îndeletnicirea în arta oratorică, susținerea unui cabinet de lectură, a unei biblioteci, aranjări de petreceri, serate literar-declamatorice muzicale, sprijinirea membrilor sărmani și căutarea lor gratuită în caz de boală”. Ședințele Societății erau fie administrative, fie social-literare. La aceste ședințe
ARBOROASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285417_a_286746]
-
2014. Hayek, Fr., Denaționalizarea banilor, Editura Libertas Publishing, București, 2006. Hayek, Fr., Capitalismul și istoricii, Editura Humanitas, București, 1998. Hayek, Fr., Constituția libertății, Editura Institutul European, Iași, 1998. Hayek, Fr., Drumul către servitute, Editura Humanitas, București, 1997. Hegel, G. H., Prelegeri de filosofia istoriei, Editura Humanitas, București, 1997. Henry, M., Barbaria, Editura Institutul European, Iași, 2008. Heyne, P., Modul economic de gândire pe înțelesul tuturor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997. Heyne, P., Modul economic de gândire, Editura Didactică și Pedagogică
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
colectivitate. Vezi www.dexonline.ro 176 "Nimic din ce este substanțial nu i-a fost dăruit omului. El este obligat să-și facă totul". Jose Ortega y Gasset, Omul și mulțimea, Editura Humanitas, București, 2001, p. 23. 177 G.F. Hegel, Prelegeri de filosofia istoriei, Editura Humanitas, București, 1997, p. 20. 178 Cultură și civilizație occidentală, om occidental. 179 G.F. Hegel, Prelegeri de filosofie a istoriei, Editura Humanitas, București, 1997, p. 20. 180 Andrei Pleșu, " Note, stări, zile", în Dilema Veche, anul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
să-și facă totul". Jose Ortega y Gasset, Omul și mulțimea, Editura Humanitas, București, 2001, p. 23. 177 G.F. Hegel, Prelegeri de filosofia istoriei, Editura Humanitas, București, 1997, p. 20. 178 Cultură și civilizație occidentală, om occidental. 179 G.F. Hegel, Prelegeri de filosofie a istoriei, Editura Humanitas, București, 1997, p. 20. 180 Andrei Pleșu, " Note, stări, zile", în Dilema Veche, anul XI, nr. 520, 30 ianuarie-5 februarie 2014. 181 Idem. 182 G.F. Hegel, Prelegeri de filosofia istoriei, Editura Humanitas, București, 1997
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
civilizație occidentală, om occidental. 179 G.F. Hegel, Prelegeri de filosofie a istoriei, Editura Humanitas, București, 1997, p. 20. 180 Andrei Pleșu, " Note, stări, zile", în Dilema Veche, anul XI, nr. 520, 30 ianuarie-5 februarie 2014. 181 Idem. 182 G.F. Hegel, Prelegeri de filosofia istoriei, Editura Humanitas, București, 1997, p. 20. 183 Bergson crede că " Omul păcălește natura atunci când extinde solidaritatea socială la fraternitatea omului. (...) Omul proaspăt ieșit din mâinile naturii, era o ființă și inteligentă și socială, sociabilitatea lui fiind făcută
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
În așa-zisele sesiuni științifice omagiale) și elemente ale unor rituri de inițiere și consacrare (prima vizită a pionierilor la mausoleu, Întrecerea În producție și confirmarea socială prin titlul de „fruntaș În muncă”): În acest scop au loc conferințe și prelegeri, dezbateri, vizite la mausoleumul lui Lenin și În alte locuri legate de activitatea sa. De la jubileul din 1970, activitățile de cercetare și predare, sub egida „În pregătirea aniversării nașterii lui V.I. Lenin” au fost dedicate clarificării unor etape din viața
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
apelului noului grup la solidarizare. În deceniile următoare, nereconstituită cu rigoare documentară, istoria criterionismului a pendulat între ignorare/contestare și mitizare. O serie de informații sunt totuși certe. Grupul a adoptat modul de manifestare cel mai prizat în anii interbelici, prelegerile publice, prin care se exprima pretutindeni în țară o rețea socioculturală de ligi, asociații, atenee, uniuni școlare și studențești. Majoritatea membrilor noului cerc activaseră în Asociația Studenților Creștini, în Cercul Analele Române și mai cu seamă în Gruparea Intelectuală Forum
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
și orientare prezintă tezele pro și contra unui subiect, cu recurs la discipline diverse: filosofie, sociologie, economie, critică literară. Foarte apreciate erau spontaneitatea, controversa vie. În ultimul trimestru din 1932 s-au desfășurat în paralel două cicluri de dezbateri și prelegeri. Primul, „Idoli” - realizat în formula simpozion -, a constituit debutul propriu-zis, în 13 octombrie 1932 și, prin succesul instantaneu, l-a pus oarecum în umbră pe celălalt, „Cultura românească actuală”, care propunea conferințe cu audiții, fragmente teatrale, recitaluri de dans și
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
Vulcănescu. Printre subiectele următoare: Orientări politice ale generației tinere, Pace sau război, Între individualism și economie dirijată. Șerban Cioculescu, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Petru Manoliu, Arșavir Acterian și Eugen Ionescu susțin tema Literatură-confesie și literatură subiectivă. Din toamna lui 1933 prelegerile revin la Fundație (unde Petru Comarnescu este acum secretarul general al Secției de conferințe) și, în intervalul 30 septembrie - 17 decembrie, decurge ciclul „Marile momente ale muzicii”, cu participarea unor muzicieni și muzicologi (Dimitrie Cuclin, George Breazul); la prima temă
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
nu apare în mod natural, trebuie creat un mecanism prin care această informație să fie produsă și oferită angajatului. El trebuie să știe cum se descurcă, dacă este nevoie să mărească ritmul, să-l încetinească, să fie mai atent. În prelegerile sale despre îmbunătățirea calității, dr. Edward Deming a întrebat de nenumărate ori: „Cum pot ei să știe?”. Se referea la faptul că majoritatea angajaților nu primesc sau nu au acces la feedbackul de care au nevoie pentru a face un
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
criterii standard și sigure pe criterii de unicat, stil și siguranță, a început să-și expună designerii și cumpărătorii unui număr de experiențe atipice. A dus întreaga echipă la Muzeul Getty din California pentru o vizită și o serie de prelegeri, după care s-au ținut sesiuni de brainstorming pentru a identifica produse inovatoare. Conducerea a fost foarte mulțumită de numărul mare de idei „creative”. 7. Obiectivele complementare. Nu trebuie să citiți prea mult din această carte pentru a înțelege că
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]