11,263 matches
-
că admisibilitatea sesizării este condiționată, în mod esențial, de existența unei veritabile probleme de drept, care să facă necesară o rezolvare de principiu prin pronunțarea unei hotărâri prealabile de către Înalta Curte de Casație și Justiție, aceasta constituind, de fapt, premisa fundamentală ce justifică intervenția instanței supreme prin mecanismul de unificare a practicii judiciare instituit de art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală. ... 63. În speță, se constată că este îndeplinită condiția privind existența unei cauze pendinte aflate în
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
de drept, solicită instanței supreme să statueze într-o manieră care să clarifice și să fixeze o optică unitară, generalizată la nivelul tuturor instanțelor din țară. Funcția preventivă și unificatoare a acestei proceduri este benefică actului de justiție, asigurând realizarea premiselor pentru întrunirea caracteristicilor unui proces echitabil, ca exigență a statului de drept izvorâtă din prevederile art. 21 din Legea fundamentală, dar și din cele ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Aceasta, deoarece se
DECIZIA nr. 427 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263124]
-
facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. Din perspectiva condiției referitoare la existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată, se verifică dacă sunt întrunite premisele de analiză ale acesteia, și anume: existența unei chestiuni de drept apte a primi o dezlegare de principiu; problema pusă în discuție trebuie să fie una veritabilă, susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite și, prin urmare, să prezinte un
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
care trebuie protejate, respectiv securitatea națională și drepturile procesuale ale străinului, prevede posibilitatea pentru acesta din urmă de a avea acces mediat, prin intermediul instanței, doar la faptele care stau la baza sesizării. Prin urmare, autorul pornește de la o premisă normativă inexistentă în art. 86 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, și anume aceea că ar putea obține acces direct și personal la informațiile clasificate, însă sintagma criticată împiedică acest acces deoarece reglementează un termen prea scurt de
DECIZIA nr. 420 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263603]
-
forță juridică inferioară. Instituția modificării completului trebuie să fie foarte clar reglementată, iar situațiile în care se poate proceda la schimbarea membrilor unui complet trebuie să fie restrictive, deoarece măsura înlocuirii unui judecător reprezintă o afectare a independenței sale, creând premisele ca un judecător să fie schimbat dintr-un complet de judecată în mod abuziv, fără criterii legale din completurile de judecată. ... 156. Față de aceste critici, Curtea constată faptul că, în ceea ce privește completurile de 5 judecători de la Înalta
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
judiciare nu se vor mai realiza în temeiul legii, cum impune Constituția, ci în temeiul unui ordin comun, la dispoziția unui om politic. ... 173. Curtea constată că nu este întemeiată critica de neconstituționalitate, întrucât autorii sesizării pornesc de la o premisă eronată, centrându-și susținerile pe neconstituționalitatea organizării poliției judiciare prin ordin comun al procurorului general și al ministrului afacerilor interne, deși prevederile de lege criticate au în vedere doar reglementarea măsurilor de cooperare pentru desemnarea ofițerilor și agenților de poliție
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
general consolidat. Prin același preambul, sa arătat că necesitatea adoptării respectivei ordonanțe de urgență a avut în vedere faptul că eficientizarea procedurilor de insolvență și îmbunătățirea protecției drepturilor creditorilor contribuie în mod substanțial la îmbunătățirea climatului de afaceri, creând astfel premisele pentru redresarea afacerilor viabile și recuperarea mai rapidă a creanțelor, inclusiv a celor bugetare, fiind în concordanță atât cu interesul bugetar, cât și cu interesul economico-social general al României. ... 25. Garantarea drepturilor operatorilor economici debitori nu poate aduce prejudicii creanțelor
DECIZIA nr. 381 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262508]
-
imperativ ca, în organizarea și funcționarea sa, profesia de avocat să nu tolereze nicio formă de discriminare care ar tinde să creeze diferențieri de tratament juridic unor subiecți de drept aflați în situații juridice similare. Discriminarea în discuție își are premisa tocmai în unicitatea statutului constituțional al procurorilor și al judecătorilor. În acest sens, se invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și la art. 1 din
DECIZIA nr. 426 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263032]
-
legislativă menționată constituie transpunerea în dreptul intern a exigențelor impuse de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, asigurând dreptul inculpatului la un proces echitabil. Instanța judecătorească apreciază că nu se poate reține susținerea potrivit căreia normele procesuale invocate ar constitui premisa unui tratament diferențiat, discriminatoriu, al inculpaților în fața legii. Din conținutul normelor procesuale criticate rezultă că se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipotezele juridice prevăzute de text, inculpații față de care s-a pronunțat o soluție de
DECIZIA nr. 438 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263033]
-
1 alin. (5) din Constituție - respectiv claritate, precizie, previzibilitate, sens în care se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 183 din 2 aprilie 2014, paragraful 23. Or, marja largă de apreciere a ceea ce reprezintă stabilirea cotei maxime de impunere creează premisele nedorite ale invocării excesive a acestui text de lege de către autoritățile publice locale, cu scopul de a stabili impozitele pe clădiri. Întrucât nu este stabilită o cotă maximă de impunere, norma legală criticată cuprinsă la art. I pct. 107
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
fiind acordate nelegal, s-au dispus prin decizii măsuri de recuperare a acestora, deși aceste venituri aveau exact aceeași natură cu cele exonerate la plată prin Legea nr. 78/2018. Astfel, în funcție de un simplu criteriu temporal, au fost create premisele unui tratament discriminatoriu și inegal, dat fiind că, pentru drepturi de aceeași natură salarială, au fost incidente două abordări, cu efecte diametral diferite, și anume fie amnistierea sumelor respective, fie stabilirea acestora ca prejudicii ce trebuie recuperate de la salariați
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
stabilirea normei de drept aplicabile raportului juridic concret dedus judecății. ... 111. Pe de altă parte, există deja conturată o jurisprudență consistentă, pentru a mai putea subzista elementul de noutate, practica neunitară relevată de hotărârile judecătorești anexate putându-se constitui în premisele celuilalt mecanism procedural, al recursului în interesul legii. ... ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Suceava - Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 164/334/2020, în vederea pronunțării unei hotărâri
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
11. Se mai susține că prevederile art. 22 alin. (3) din legea criticată contravin dispozițiilor art. 134 alin. (4) din Constituție, deoarece atribuțiile CSM pot fi stabilite doar prin lege și prin Constituție. Or, formularea prea generală a textului creează premisele unor repartizări de atribuții și, mai ales, ale unor excluderi ale unor membri de la luarea anumitor decizii. ... 12. Autorii sesizării de neconstituționalitate arată că prin prevederile care fărâmițează autoritatea de a lua decizii, în defavoarea CSM ca organism colegial
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
anul 2018, că o consolidare a independenței justiției nu este posibilă „atât timp cât deciziile privind carierele judecătorilor sunt luate și de procurori“. Totodată, ținând seama că independența magistraților este elementul esențial pentru îndeplinirea adecvată a funcției judiciare și constituie premisa statului de drept, nu se poate reține că modalitatea de vot a membrilor CSM, care au obținut cel mai mare număr de voturi în adunările generale, ar aduce atingere dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3), în componentele referitoare la
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
formularea unor propuneri de soluționare a punctelor înscrise pe ordinea de zi a Plenului și a secțiilor, cu excepția celor în materie disciplinară și de carieră, stabilirea unor priorități de activitate tematică. Așadar, scopul normei nu este de a crea premisele unor repartizări de atribuții în scopul excluderii unor membri de la luarea anumitor decizii, pentru că analizarea și soluționarea punctelor înscrise pe ordinea de zi a Plenului și secțiilor se fac de către toți membrii, care, potrivit legii, își exercită
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
prevederile art. 22 alin. (3) din legea criticată, autorii sesizării susțin că acestea contravin dispozițiilor art. 134 alin. (4) din Constituție, deoarece atribuțiile CSM pot fi stabilite doar prin lege și prin Constituție, iar formularea prea generală a textului creează premisele unor repartizări de atribuții, mai ales, unor excluderi ale unor membri de la luarea anumitor decizii. ... 87. Curtea reține că, potrivit art. 22 alin. (3) din legea criticată, „În termen de 60 zile de la ședința de constituire a Consiliului
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
educativă privativă de libertate) ar putea avea o durată mai mare decât în cazul aplicării unei pedepse cu închisoarea pentru care se aplică regulile de la art. 129 alin. (2) lit. b) și d) din Codul penal. Plecând de la premisa că cele două sancțiuni (măsura educativă privativă de libertate și pedeapsa închisorii) sunt de natură diferită, cu regimuri și consecințe diferite, arată că dispozițiile criticate nu creează o situație discriminatorie. În ceea ce privește dispozițiile art. 155 alin (1) din
DECIZIA nr. 362 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263896]
-
noutății acesteia. ... 50. Mai mult, din verificarea sumară a hotărârilor judecătorești pronunțate, cele mai multe dintre acestea fiind definitive, se constată că s-au conturat două opinii aparent contradictorii în interpretarea și aplicarea dispozițiilor menționate în sesizare, ceea ce creează premisele promovării unui recurs în interesul legii, conform art. 515 din Codul de procedură civilă, remediul nefiind cel al hotărârii preliminare, care are doar rolul de a preveni crearea unei jurisprudențe neunitare, iar nu de a o înlătura în cazul în
DECIZIA nr. 69 din 31 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263756]
-
Apel București; Secția civilă a Curții de Apel Craiova; Curtea de Apel Ploiești; Curtea de Apel Suceava; Tribunalul Prahova). ... 53. În consecință, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că nu sunt întrunite premisele necesare declanșării mecanismului de unificare prin pronunțarea unei hotărâri prealabile, nefiind îndeplinite, cumulativ, condițiile prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, prezenta sesizare urmând a fi respinsă ca inadmisibilă. ... ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii
DECIZIA nr. 69 din 31 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263756]
-
263/2010. ... 55. Însă, scopul procedurii, adică unificarea jurisprudenței divergente, prin asigurarea interpretării și aplicării textului de lege supus examinării, sub forma unei dezlegări de principiu, nu poate fi realizat. ... 56. Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat faptul că „premisele recursului în interesul legii sunt acelea că o dispoziție legală conține reglementări îndoielnice, lacunare ori neclare, necesar a fi lămurite sub aspectul interpretării, pentru înlăturarea unei aplicări neunitare a acesteia“ (Decizia nr. 11 din 23 mai 2016 a Completului competent
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
de context, nu mai poate fi atins. ... 65. Prin urmare, dacă norma legală ce constituie temeiul sesizării a fost anterior lămurită prin deciziile pronunțate în cadrul mecanismelor de unificare a practicii judiciare, prezentului recurs în interesul legii îi lipsește însăși premisa promovării sale, respectiv aceea ca textul de lege invocat să necesite clarificare sub aspectul modalității de interpretare. ... 66. Astfel, în concret, relativ la interpretarea dispozițiilor art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 care reprezintă, astfel cum s-a arătat
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
de activitate al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului în domeniul securității naționale se suprapun cu cele prevăzute pentru Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații, existând premisa unui paralelism și a unui conflict de competențe între cele două organisme ale Parlamentului în raport cu avizarea proiectelor de acte normative în domeniul securității naționale. ... 13. O altă critică de neconstituționalitate vizează încălcarea dispozițiilor art. 64 alin. (3) și
DECIZIA nr. 444 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263760]
-
aprilie 2017, încetarea calității de notar public în cazul prevăzut la art. 23 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 36/1995, în forma aflată în vigoare în luna august 2011, se dispune de ministrul justiției, fără a exista una dintre premisele aplicării diferențiate a sancțiunii excluderii din profesie, aceea a existenței mai multor organe/structuri competente să dispună aplicarea sancțiunii, cum s-a reținut prin decizia menționată. De asemenea, susținerile referitoare la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, sub aspectul încălcării
DECIZIA nr. 491 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263995]
-
mod real, accesul oricărei persoane la serviciile instanțelor. Așadar, susține Avocatul Poporului, orice condiționare a accesului liber la justiție reprezintă o nesocotire a acestui principiu constituțional fundamental și a unor standarde internaționale universale, în orice democrație reală. Pornind de la premisa că drepturile fundamentale trebuie garantate într-o manieră concretă și reală, iar nu iluzorie și teoretică, imposibilitatea concretă de sesizare a unei instanțe de către persoana interesată constituie o încălcare a dreptului acesteia de acces la justiție. Acest drept impune
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
după săvârșirea acesteia. Mai mult, se au în vedere sancțiunile contravenționale din ultimii 3 ani. Prin urmare, toate aceste aspecte demonstrează faptul că autorii sesizării pleacă de la o interpretare proprie și fragmentată a textului criticat, așadar, de la o premisă eronată, astfel că critica formulată nu poate fi analizată prin raportare la argumentele invocate. Prin urmare, art. 21 alin. (4) din lege nu încalcă art. 1 alin. (3) și art. 124 alin. (3) din Constituție. ... (3.3) Criticile de neconstituționalitate a
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]