15,139 matches
-
de non apartenență. Felul ei de a fi. Impon derabil. Refuzul de a gravita în jurul meu. În jurul oricui, de fapt. Lipsa maniilor. Insensibilitatea totală la ce-mi place. — De ce nu încerci, din când în când, o ojă mai deschisă? — Te preocupă oja mea? Aceiași ochi întredeschiși, leneși, același zâmbet complet detașat. — Asta nu-ți stă bine. Nu răspunde. Zâmbește mai larg și se așază mai comod în fotoliu. Schimbă privirea molatecă, de mâță, pe una de o impasibilitate aproape obraznică. E
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
dacă ar fi întîlnit vreun membru al haitei sale, ar fi durat ceva timp pînă să fie recunoscut. Privirea, singura rămasă cea dintotdeauna, senină și înflăcărată deopotrivă, l-ar fi dat de gol. Desigur, Lupino nu era nici conștient, nici preocupat de acest aspect. Ceea ce-l rodea cu adevărat era îndoiala. Se afla el pe drumul cel bun? Avea să-l prindă din urmă pe lupul înțelept? Va ști acesta să-l îndrume? Și, avînd în vedere sfîrșeala pe care o
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
trebuie să mă privească, de care are grijă tovarășul Beșleagă în biroul său plin de răspundere. Iată, și acum, revenit în camera Documentare, arunc așa, o vorbă, cu oarecare indiferență, ca să nu-și dea seama nimeni dintre colegi că mă preocupă mai mult decât trebuie sau că, eventual, Beșleagă tocmai mi-a cerut să aflu ceva anume despre cineva anumit: „Ce-o mai fi făcând Botez?...” La care, spre marea mea surpriză, Violeta Cocârlă, o ființă dispusă să vorbească oricând și
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
Activitatea creatoare la această vârstă este mai vie și mai stabilă ca la cinci ani.” După vârsta de șase ani, copilul manifestă un deosebit interes pentru cărțile cu imagini. Începe să cunoască, adesea în mod spontan, literele de tipar, se preocupă de desen și chiar de scris. Copilul învață să înțeleagă și să aprecieze conduita celor din jurul său, începe să cunoască în parte valoarea socială a activităților umane și prezintă contagiuni importante în conduita sa.Vârsta preșcolară este perioada când se
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
către atingerea unor finalități explicite. Idealul educațional al școlii românești vizează formarea personalității autonome și creative, a personalității care anticipează viitorul, reușește să transforme prezentul în direcția anticipării sale, să descopere și să rezolve situațiile împreună cu ceilalți. “Problema creativității a preocupat numeroși cercetători, psihologi, pedagogi și practicanți în domeniul educației, impresionați de valoarea acestei capacități care învăluie persoana și comportamentul unor indivizi creatori. Analizând creativitatea, J. Dewey(1921) pornește de la semnificația sa de atribut al gândirii; G. W. Allport(1938
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
fapt, "tranzacție". Prin aceasta se poate înțelege cât de mult diferă spiritul diplomatic de cel juridic. Aplicarea legilor și interpretarea lor comportă, teoretic, o anume rigoare care nu se potrivește cu empirismul politicii. A ține cont de fapte, a fi preocupat de reacția opiniei publice, supunându-te rațiunilor "practice", a fi preocupat de repercursiunile ultime ale unei decizii, a suferi o nedreptate doar pentru a evita un rău mai mare, toate acestea reprezintă caracteristici ale unei atitudini care nu se bazează
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
spiritul diplomatic de cel juridic. Aplicarea legilor și interpretarea lor comportă, teoretic, o anume rigoare care nu se potrivește cu empirismul politicii. A ține cont de fapte, a fi preocupat de reacția opiniei publice, supunându-te rațiunilor "practice", a fi preocupat de repercursiunile ultime ale unei decizii, a suferi o nedreptate doar pentru a evita un rău mai mare, toate acestea reprezintă caracteristici ale unei atitudini care nu se bazează doar pe litera textelor pentru a se lua o decizie. Este
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
este acela de a departaja părțile care, fiecare, se sprijină pe rațiuni de drept. Diplomatul nu poate fi un arbitru, însă el este obligat, așa cum spune Pascal, să fie "atent la persoana cu care stă de vorbă", adică să se preocupe de sentimentele celor din țara cu care negociază. Câteodată acest lucru este destul de dur, mai ales atunci când tu însuți ești pătruns de emoțiile impuse de propria apartenență; trebuie însă să îți asumi această atitudine și să te învingi pe tine
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
care, de altfel, ei pretind că îl servesc. Opinia publică nu face distincție între această diplomație, "ocultă" și diplomația "secretă"; cum cele două cuvinte par a fi sinonime, ele sunt considerate la fel de compromițătoare și periculoase. Oricât de puțin te-ar preocupa interesele țării tale în străinătate, îți poți da seama că, în ziua în care nu vor mai exista secrete în negociere, nu va mai exista negociere (s.tr.). În politică, la fel ca în mecanica aplicată, calculul forțelor nu se
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
stat care, în timpul vechiului regim, făceau ca "mașina diplomatică" să meargă. Chiar Saint-Simon susține acest punct de vedere; trimis fiind la Madrid la o mică ambasadă, "de ceremonie", el nu dat atenție decât rangului granzilor de Spania și a părut preocupat doar de micile detalii ale etichetei. Adevărul este acela că, în alegerea agenților diplomatici, guvernul trebuie să țină cont mai întâi de interesul statului. Excluderile, pe alte criterii, indiferent de unde ar proveni ele, de jos sau de sus, denotă o
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
o forță armată ideea a fost respinsă, așa cum a fost respinsă și orice altă propunere menită a determina transformarea acestei Societăți într-un fel Super-Stat. Delegația americană s-a opus cu cea mai mare fermitate. Senatul de la Washington, atât de preocupat de atribuțiile sale în materie de politică externă, nu s-ar fi lăsat niciodată antrenat în asumarea unor responsabilități în cazul în care nu era singurul stăpân. Vă rog să remarcați că faimoasa doctrină Monroe 131 nu are un alt
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
păcăliți, fraierii, să se învețe minte. Oamenii de știință, marii savanți ai lumii, și nu doar ei, își pun neliniștiți întrebarea: „Cum să evităm sfârșitul lumii?”. Dar la cum să nu ne mai autodistrugem zi de zi, prea puțini se preocupă, dacă nu cumva nimeni! Când un „competitiv” sau mai mulți urcă pe treptele de sus ale „podiumului,” pe ceilalți concurenți din „pluton” îi încearcă o umbră deasă de invidie. Aceștia ar trebui mai întâi să afle măsura eforturilor celor „premiați
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
pentru a scrie un aforism și continuă: Sunt coriști, decoruri, prime și secunde părți, fragmente... Eu, Fulgencio Entrambosmares, am conștiința rolului filosofului pe care Autorul mi l-a repartizat, de filosof extravagant în ochii celor din jur, comic, și mă preocup să-l joc bine. Sunt unii care cred că repetăm mai apoi comedia în alt scenariu sau că, comici ai leghei călătoare prin lumile stelare, reprezentăm același loc în alte planete; sunt de asemenea alții care opinează, și este și
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
îi trec prin cap, nu iese nimic. În primul rând, are oare vreo concepție despre un asemenea univers? Să-l conceapă? Dacă acesta este tocmai ceea ce abia acum începe să miroasă? Și vine amurgul care face atât de frumoasă amiaza, preocupat de ceea ce e concepția, curgerea râului, promenada. Este o zi liniștită de primăvară călduță, își deschide soarelui verdele pufuleț al născutului frunziș al plopilor; surâde râul; este neted oceanul cerului, fără altceva decât ușoara spumă a norilor la apus; aerul
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
ca umbra unui vis, și într-o noapte vei adormi ca să nu te mai întorci să te trezești niciodată, niciodată, niciodată, și nici nu vei avea consolarea să știi ce va fi acolo... și cei care spun că nu îi preocupă nimic, ori mint, ori sunt niște stupizi; niște suflete de plută, niște nenorociți care nu trăiesc, pentru că a trăi înseamnă a dori fierbinte viața eternă, Apolodoro. Și se va duce toată aceasta, și toate istoriile sale, și se va pierde
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
nu cumva sub propriile sale fapte și ziceri, și sub fierului cărnii noastre nu se află golul, mai mult sau mai puțin cilindric. Și întorcându-mă la cei de dinainte, le voi spune că și eu la fel am fost preocupat, după ce am primit scrisoarea de la prietenul meu Valentí Camp, să aflu ce gândesc și spun despre moartea lui Apolodoro don Fulgencio, Don Epifanio, Menaguti, Federico, Clarita. Începând cu Menaguti, trebuie spus că, atunci când preotul de la Nuestra Señora la Belleza a
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
lui Sofocle. Trebuie să amintim că uneori autorii jucau ei înșiși în propriile opere, așa cum au făcut Eschil, Sofocle sau Aristofan. Toate acestea dovedesc faptul că actorul antic grec trăia intens viața cetății sale, fiind legat de tot ce-i preocupa pe concetățeni 1. Corul (ansamblul coreuților, al căror număr a fost ridicat la 15 de Sofocle și care sunt interpretați de cetățeni care reprezintă cetatea în teatruă ocupă un loc important în cadrul piesei (o demonstrează faptul că personajele au fost
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
îndrăznește încă să se lipsească. Aceasta nu înseamnă că în unele momente nu se remarcă prin frumusețea lirismului cu care comentează situația tragică în care se găsesc eroii sau atunci când cântă înălțimea lor morală. În același timp, el este deosebit de preocupat de efectele scenice. Intriga, ca element dramatic, cu întorsăturile ei ingenioase și peripathia (peripețiaă - sunt invenții ale sale. Tot așa recunoașterea, prin care obține efecte scenice admirabil gradate, provocând multă încordare; prin aceste mijloace el va 50 influența hotărâtor dezvoltarea
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
tragediei reia numele figurii dominante. Acest erou, abandonat uneori într-un univers vrăjmaș, condensează în el întreaga forță tragică a piesei. Voința sa infailibilă, caracterul său 54 puțin comun, îl fac să se concentreze cu hotărâre asupra îndeplinirii acțiunii sale, preocupându-se mai puțin de cei care-l înconjoară. Sofocle nu practică trilogia legată, ca Eschil, deoarece tragedia eroilor săi nu ține de acumularea de nenorociri a unei linii descendente, ci sunt angajați într-o luptă solitară în fața destinului 1. Zeii
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
situații, formulă adecvată genului de angajare susținută de autor, dar și întregului sistem filozofic existențialist. Interesant este că atunci când, în 1943, Gabriel Marcel a pus în circulație conceptul de „existențialism”, Sartre preciza că nu știe ce este acesta, el fiind preocupat de filozofia existenței. Premisa fundamentală a filozofiei sartriene este de natură existențială, căci vizează modul de situare a omului aruncat într-o lume care așteaptă de la acesta s-o investească cu anumite sensuri. Inspirându-se din vechea tragedie a atrizilor
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
ființei noastre pe calea evoluției personale, eliberându-ne în același timp de vechile atitudini care, ținându-ne prizonieri ai trecutului, nu ne mai sunt de nici un folos. > Motivul 8 sănătatea... Da, sănătatea e mai bună decât toate! Oamenii sunt din ce în ce mai preocupați de sănătatea lor, de ce mănâncă, cum se protejează și cum se pot menține sănătoși. > Motivul 9 plictiseala... Cred că fiecare avem momente în care ne plictisim și atunci, dacă găsim o alternativă care să ne schimbe starea de spirit, trecem
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
imediată din partea clienților prin folosirea reducerilor sau a ofertelor speciale; * să fie adaptate la public nu vindeți mașini de 150.000 euro bucata prin Internet; * să aibă un mesaj și grafica focalizate. Dacă promovați oferte speciale de călătorie, nu vă preocupați de funcționalitatea sitului, ci de serviciile pe care vreți să le vindeți; * amplasarea în diferite puncte, pentru sublinierea mesajului general. Publicați reclame pe propriul site, plasându-le în mai multe locuri pe pagina principală, încercați să cumpărați preluări pe alte
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
mituri sunt cateva modalit??i prin care Eminescu atribuie spa?iului poetic descris perspective nelimitate, ample deșchideri c?tre infinit. Prezen?a dimensiunii infinite percepute că ?i „constituire a finit??îi Inse?i, ca deschidere spre infinit" (Rosario Assunto) a preocupat dintotdeauna gândirea creatorilor. Poet al „z? rilor dep?rtate", ca ?i Eminescu de altfel, Leopardi a fost unul dintre primii arti?ți care a intuit cel mai bine ideea c? „spa?iul care se constituie că peisaj este un spa
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
rât? ax? de simetrie În jurul c?reia poetul Înal?? catedrală să de sunete din care solemnul imn Închinat dep?rt?rilor „se r?sfrânge În vaste ecouri" (E. Papu). De altfel, locul ?i importan?a accentului În cuvânt l-au preocupat Întotdeauna pe Eminescu, poetul care consideră c? „limba str?mo?easc? e o muzic?"; În concep? ia să, muzică de?ine astfel un Ioc esen?ial „legat? cum avea s? fie, de arhitectură lumii", de structură cosmosului: „Inima unui cuvânt
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Icoana stelei ce-a murit Încet pe cer se suie: Era pe când nu s-a z?riț, Azi o vedem, ?i nu e". Ideea filozofic? a relativit??îi timpului (a corela?iei dintre timp, spa?iu ?i lumin?) 1-a preocupat adesea pe Eminescu. Într-una din paginile „Manuscriselor', ??i noteaz? aceste reflec? îi: „ S? ne Închipuim c? Cezar ar fi tr?it pe un p?mânt dep?rtat de noi, ale ??rui raze n ajung la noi decât Într-o
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]