1,908 matches
-
teme de faptul că ar putea fi respins și nu dorește apropierea de ceilalți; * temătorul (deține un nivel crescut al anxietății și al evitării) este caracterizat de o îmbinare a celorlalte două tipuri de atașament nesecurizant ("cel ce îndepărtează" și "preocupatul"): nu se simte confortabil în apropierea celorlalți și se teme totodată că această apropiere nu va dura. Atașamentul insecurizant se va reflecta prin perturbări vizibile la nivelul celor două sisteme: fie explorator, copilul necăutând ca părintele să îi satisfacă nevoile
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
și în "breșele" și ezitările lui, atât în aporturile, cât și în eventualele devieri, a căror învățătură este, într-o situație de emergență, potențial euristică. Apare o primă întrebare: care sunt punctele de articulație între o întreprindere în plină mutație, preocupată să instaureze scheme de organizare și de comunicare originale, și etnologie? Mai prozaic, ce imagine a etnologiei oferă întreprinderea pentru a veni în întâmpinarea interesului curentelor importante ale managementului? Care sunt principalele tematici ale literaturii etnologice pe care acestea din
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în pierderea auditoriului de către sindicate operează substituirea de către întreprindere ca matrice globală a calificării sau a postului de lucru, în sensul anterior restrâns al termenului și cu conotațiile de înlănțuire pe care le presupunea. Toate aceste elemente reprezintă, pentru etnologii preocupați să înțeleagă evoluțiile rapide ale societății contemporane, o încurajare intelectuală în fața dificultăților metodologice intrinsece care impun, pentru a fi mai ușor stăpânite, înmulțirea studiilor riguroase în contexte culturale contrastante, permițând în același timp un progres în plan epistemologic și în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ajungându-se la un stat "secularizat" proclamând încă de la instaurare desprinderea de islam și recunoașterea pluralității religioase. Această ideologie progresistă în materie de religie, rară în țările cu o majoritate musulmană copleșitoare, a fost constant reafirmată de sindicatul întreprinderii studiate, preocupat îndeosebi să-i reducă la rolul lor strict religios pe imamii de la moscheea uzinei pe care era însărcinat să-i angajeze. Unul din acești imami, care-și depășise funcțiile prin mesaje care făcuseră referire la islamul politic, a fost astfel
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
teren singular și datat într-o conjunctură globală? În spatele acestei constatări, se profilează multitudinea de critici științifice ale vocabulei mondializare, răspunzând succesului său mediatic: reticențe și apeluri la prudență vin dinspre orizonturi foarte diverse, care includ și economiști, cei mai preocupați să o definească 75. Referința la mondializare a devenit într-adevăr purtătoare a unui schematism cu o puternică dimensiune politică, cercetătorii neputându-i scăpa întotdeauna 76: între apologia unui univers condus de mecanismele pieței și repudierea acestuia, între economia-adevăr și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
relațiilor noastre, atmosfera psihosocială în care trăim. Însă, acordând un loc (mult) prea mare acestor aspecte, riscăm ca ele să ne controleze la un moment dat mentalul și controlându-ne mentalul să ne controleze atitudinile și comportamentul interacțional/interrelațional. Drept urmare, preocupați (numai) de ele și (con)centrați (exclusiv) asupra lor asupra relațiilor conflictuale să le și atragem, să le și generăm. Oricât de (hiper)concurențială ar fi viața noastră, și nimeni nu poate nega acest fapt, ea nu se poate reduce
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în regiune (Yahuda, 1996a, p. 251). În 1995, violarea unei eleve japoneze de câțiva soldați americani staționați la principala bază militară americană de pe insula Okinawa a generat un val de resentimente locale. În plus, la sfârșitul anilor 1990, Japonia devenise preocupată că relația tot mai strânsă între SUA și China avea să-i atribuie acesteia din urmă rolul privilegiat deținut de Tokyo, de principal interlocutor american în regiune. Astfel, Japonia nu a agreat faptul că președintele Clinton nu a afirmat importanța
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de altă parte, în China există îngrijorări privind continuarea aranjamentului de securitate dintre SUA și Japonia. În lumina Declarației Comune SUA-Japonia din aprilie 1996, care le-a reînnoit angajamentul față de MST pentru perioada post-Război Rece, chinezii au devenit tot mai preocupați că alianța are scopul de a "supraveghea" China. De asemenea, posibila achiziționare de către Japonia a unui sistem de apărare contra rachetelor tactice (TMD), care i-ar permite să neutralizeze capacitatea de descurajare nucleară a Chinei, a produs îngrijorări (Garrett și
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
explicație realistă mercantilă a strategiilor sale. Dintr-o perspectivă realistă mercantilă, acesta reflectă prioritatea acordată de Japonia aspectelor tehnico-economice, și nu celor politico-militare, în formularea intereselor sale naționale. Astfel se explică de ce Japonia nu pare a fi în mod deosebit preocupată de riscurile politice implicate de urmărirea unei astfel de strategii. Nu este vorba despre faptul că Japonia este un "blatist" al capacității politico-militare americane, ci că riscurile politico-militare pur și simplu nu dețin prioritate în termenii calculelor tehnico-economice ale procesului
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
a schimbărilor din sistemul internațional. Apariția Japoniei ca putere economică la sfârșitul Războiului Rece generează ... întrebări cu privire la scopul național viitor al Japoniei, la politica sa față de aranjamentele securității colective, și la capacitatea ei de a se transforma dintr-o țară preocupată doar de scopurile mecantile proprii într-o țară capabilă să conducă la nivel internațional. (Pyle, 1996, p. 121) Diagnosticul lui Pyle presupune ca Japonia să înceapă procesul de construire a unui nou sentiment de identitate națională, mai potrivit lumii post-
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
că puterea tot mai mare a Chinei o încurajează să conteste status quo-ul regional, așa cum sugerează logica neorealistă. În relațiile dintre China și Japonia există evoluții paralele. După "revitalizarea" Tratatului de Securitate americano-japonez din 1996, chinezii au devenit tot mai preocupați că alianța are scopul de a îngrădi China. Un aspect special care generează tensiuni pentru China este posibilitatea ca SUA să încurajeze Japonia să instaleze un sistem de apărare contra rachetelor balistice, care ar putea submina capacitatea de descurajare a
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
organizeze și să se perpetueze. Identități individuale Perspectiva sociologică este, în schimb, mai reticentă în a urmări procesul în dimensiunea lui simetrică, adică individuală. Această latură psihologică nu a fost analizată nici de Weber, nici de Durkheim: amândoi erau prea preocupați să mențină specificitatea abordării sociologice. Mai multă importanță i-au acordat Simmel și, de o manieră mai generală, americanii, influențați de pragmatiști, de filozofia și psihologia socială. George Mead (1863-1931), student al lui William James și coleg cu John Dewey
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
circumscrie limitele" (Strauss, 1992a, p. 22). Problematica identitară Noțiunea de identitate, orice ar spune și ar gândi unii, constituie o problematică sociologică, prin faptul că implică un joc social de definire de sine prin ceilalți. Sociologia franceză pare tot mai preocupată să înțeleagă mecanismele identitare implicate de viața în societate. Unii chiar și-au făcut din asta o specializare, precum Nathalie Heinich, care-și revendică afiliația intelectuală la Goffman și Elias (Heinich, 1987 și 1997). Problematica identitară se învârte, după ea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
El afirma un principiu și, din acest moment, trebuia să rânduiască printre adversarii noștri toți partizanii principiului opus. Ba mai mult, el provoca o repulsie extremă chiar și acelor oameni cei mai dispuși să ne secondeze, adică negustorilor, mult mai preocupați atunci de a reforma vama decât să înfrângă Comunismul. Le Havre, deși simpatiza cu vederile noastre, a refuzat să ne adopte stindardul. Din toate părțile mi se spunea: Vom obține mai ușor câteva îndulciri ale tarifului nostru neafișând pretenții absolute
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Expresia ek peraton gas (respectiv ek peraton ges), ab ultimis seu extremis terrae finibus et limitibus 5, apare și la Alceu 6, respectiv la Thucydide 7, dar spre deosebire de cazurile anterioare, în care "limita" este prezentă în cadrul unei gândiri cosmologice pozitive, preocupată deci de limitele reale ale corpurilor planetare, aici ea devine un indice poetic al depărtării. Pentru Thucydide, perșii, întrucît sânt o apariție insolită față de raza geografică pe care se mișcau grecii în mod obișnuit, par să vină de la "capătul lumii
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cu apariția nesperată a unei oaze într-un peisaj de extremă rigoare. Iată un asemenea exemplu (p. 310): "Prin ea, Dasein-ul se eliberează de toate "fleacurile" cu care el se amuză în mod obișnuit și pe care curiozitatea e mereu preocupată să le procure din rezervorul de întîmplări al lumii." În rest, însă, Indexul Bast/ Delfosse al lui Sein und Zeit, care semnalează toate locurile în care apar cuvintele din codul heideggerian, este ocupat în principal de câteva sute de termeni
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pentru bătrânețile ei, nu e prea greu de înțeles că familia Tiron, cu locuința în Slobozia-Torcești, sat răzeșesc (Cătunașii), dispunea de o frumoasă și îndestulătoare gospodărie. De altfel, ginerele ei, Gheorghiță Sobieschi, era om foarte întreprinzător în afaceri, tot timpul preocupat să strângă avere, ceea ce va și reuși, nu-i nimeni altcineva decât tatăl viitorilor primari ai comunei Umbrărești, Neculcea și Săndulache Sobieschi. Primul a avut urmaș pe Panaite Sobieschi (Tache), iar acesta pe Toader, ambii fiind primari în perioada interbelică
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
propriilor interese și să facă în așa fel încît aceste interese să pară universale: "Odată ce capitalismul industrial și sistemul claselor a devenit structura consacrată a societății, doctrina armoniei intereselor a căpătat o nouă semnificație și a devenit [...] ideologia grupului dominant, preocupat să-și mențină dominația prin postularea identității intereselor sale cu cele ale comunității ca întreg. [...] Nici o țară în afară de Marea Britanie nu era suficient de puternică, din punct de vedere comercial, pentru a crede în armonia internațională a intereselor economice. (Carr 1946
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
toate disputele de frontieră. Cum victoria tacticilor de gherilă atrăgea după sine posibilitatea unor noi tentative reușite pe alte fronturi, Statele Unite au început să selecteze mai atent conflictele în care urmează să se implice. Noua politică americană era mai puțin preocupată acum să împiedice pretutindeni orice potențială victorie comunistă. Ea și-a însușit o viziune mai largă asupra politicii mondiale, depășind cadrele jocului de sumă zero cu Uniunea Sovietică și adoptînd flexibilitatea drept cuvînt de ordine. Efectele Vietnamului asupra politicii externe
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
realistă. Realismul nu mai este o categorie coerentă: ea nu mai contează în principalele diviziuni teoretice. Următoarele secțiuni se vor putea lipsi de ea. REDUCEREA ULTERIOARĂ A DIVIZIUNILOR TEORETICE: RAȚIONALISM CONTRA REFLECTIVISM Mulți cercetători din domeniul relațiilor interna-ționale, mai puțin preocupați să afle care le sînt asumpțiile și cum se potrivesc ele unele cu altele, n-au văzut scopul precizărilor metateoretice din secțiunile anterioare. Treptat, o nouă tipologie a împărțit abordările teoretice în doar două categorii: teoretizări potrivite și teoretizări inutile
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
asupra acestui subiect, Barometrul de Gen realizat de Gallup Organization România la cererea Fundației pentru o Societate Deschisă în anul 2000. Dezbaterile publice asupra acestui subiect sunt virtual inexistente sau tratate cu frivolitate. Marea majoritate a cetățenilor și cetățenelor sunt preocupați/preocupate de problemele cu care trebuie să se confrunte zilnic și nu au conștiința unei schimbări necesare de mentalitate. Mass-media preferă subiectele de scandal, cele care cresc tirajul și audiența. Mediul academic este într-o oarecare măsură preocupat de evoluția
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
cetățenelor sunt preocupați/preocupate de problemele cu care trebuie să se confrunte zilnic și nu au conștiința unei schimbări necesare de mentalitate. Mass-media preferă subiectele de scandal, cele care cresc tirajul și audiența. Mediul academic este într-o oarecare măsură preocupat de evoluția relațiilor de gen din România, dar aceste zbuciumuri nu ajung la nivelul cetățeanului sau al cetățenei muncitoare în fabrică. În acest peisaj cenușiu al postcomunismului, politicul are șansa să fie un deschizător de drumuri și un model în
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
nou nevoia de emancipare a femeii: accesul ei la educație. Considerăm că Giovanni Boccaccio și Geoffrey Chaucer sunt printre primii scriitori care insistă asupra acestui aspect, erijându-se nu doar în apărători ai principiului feminin, ci și în veritabili pedagogi, preocupați direct și sincer de nevoia unei instrucții feminine. Ultimul capitol, cel mai amplu de altfel, debutează printr-o privire panoramică asupra universurilor diegetice ale celor doi scriitori, încercând să stabilească atmosfera generală care domină cele două capodopere, Decameronul și Povestirile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sunt înlocuite cu nuvele, novella, povestirile Decameronului; se pare așadar că singurul antidot pentru viață este viața însăși. Dacă lumea brigatei este una morală, în mod deosebit în antiteză cu cea din povestiri, este vorba totuși despre o morală secularizată, preocupată doar de viața mundană. [...] Decameronul este cu siguranță interesat de propunerea unei moralități care singură să poată asigura perpetuarea societății umane așa cum o știm. Cu toate acestea, faptul că nimic nu poate fi cunoscut cu certitudine, deplin, rămâne mesajul central
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
decăzut în păcatul trupesc cu un om inferior ca rang și că și-ar fi trădat soțul), de aceea nu mai poate fi perceput ca o virtute actul ei, deși rămâne o formă de manifestare a propriei libertăți interioare. 701 Preocupată excesiv de renume și de propria imagine, eroina este demitizată. Rămâne un exemplu al castității, cu toate că scriitorii medievali au interpretat condamnarea 697 Andrew Galloway, art. cit., p. 826. 698 Ibidem. 699 Geoffrey Chaucer, Legenda..., p. 244. 700 Andrew Galloway, art. cit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]