1,827 matches
-
lascive, atrăgătoare la păcat, preotesele lunii, râdeau și urlau sălbatec, chemând mieroase la dezmăț. Vai de prizonierul care era atras de voluptatea lor. După ritualul împerecherii era aruncat într-un abis fără sfârșit. Prin supremația lor, suprimă cultul lui Bachus. Preotesele lunii îl evocau pe Bachus ca monstru subteran, cu dublu sex și față de taur. Vai de preotul lui Jupiter sau de străinul care le pândea sau le surprindea în timpul ritualului, era sfârtecat peloc și tăiat bucăți. Bacantele preotesele Hecatei se
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
lui Bachus. Preotesele lunii îl evocau pe Bachus ca monstru subteran, cu dublu sex și față de taur. Vai de preotul lui Jupiter sau de străinul care le pândea sau le surprindea în timpul ritualului, era sfârtecat peloc și tăiat bucăți. Bacantele preotesele Hecatei se strecurau în palatele regilor care erau imorali, trăind în lux și desfrâu, seducându-i și supunându-i prin teroare, conducând în stat. Pe vârfurile munților bântuite de vijelii trăiau în temple, preoții lui Jupiter. Hecate stăpânea văile dogoritoare
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
permanentă amenințare, prin teroare instigându i pe traci. Orfeu vrând să răzbune moartea Euridicei, este omorât de regii traci instigați de Agloanice. Bacantele aveau puteri nebănuite, îmblânzind pantere și lei, dar umbreau matriarhatul cu sadismul lor feroce. Conduse de marea preoteasă Agloanice, erau însetate de sânge fiind meștere în magia neagră. Atunci valea Hecate, fluviul și pădurile vibrau ca o liră. Cerul era luminat de raze albastre. Bacantele, vrăjitoarele ternarei Hecate, cu lumea lor magică deliră. MARTIRUL La Kogainon, pe munte
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
să nimicescă templul și să pună iar vâltoarea. Ațâțați și conduși de bacante, cu torțe incendiare, mii de războinici traci și-au așezat tabăra la poalele muntelui și mâine vor asalta templul necruțătoare. Sânge vor bacantele. Bacantele conduse de marea preoteasă a întunecatei Hecate, vin vijelie, însetate de sânge. -Știu toate acestea înaintea ta, fiind scris să se întâmple-răspunse Orfeu cu tonul cald și blând. -Atunci de ce nu iei măsuri strategice de apărare? De ce aștepți dezastrul templelor, comorilor, stând? -Dar sunt
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
nu-i mai subjuge. Tesalina cu bucurie sălbatecă aștepta proorocirea. Când o lumină strălucitoare îi învălui corpul, Orfeu cu ochii deschiși, cu voce blândă plină de beția morții rosti, -Euridice, și o fixă cu privirea pe Angloanice, penetrându-i ochii. Preoteasa oarbă îngrozită dispăru ca biciuită. Bacantele și tracii cuprinși de groaza asasinării unui zeu, fugeau în noaptea bântuită de umbre. Orfeu și Euridice trăiau și-i va urmări mereu. Atunci și valea și fluviul și pădurile adânci gemeau ca o
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
preoți iar tatăl poetului, Iosif Goga, a fost învățator și apoi preot la vechea biserică din Rășinarii Sibiului, ctitorie a lui Mircea Basarab. La rândul său, Coșbuc este al optulea din cei 12 copii ai preotului greco-catolic Sebastian și al preotesei Maria Coșbuc din Hordou, Năsăud. D-na profesoara Lazea ne-a vorbit și de poezia mistico-religioasă a lui Arghezi, lucru de asemenea interzis la acea vreme. Și în cazul literaturii epice era cam același lucru. La liceu învățam la Mihail
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
celor șaizeci de ani, soțul ei, fost ambasador, înalt, masiv, care, ascultând, adică prefăcându-se că ascultă, ridica din sprâncene, salutând diverse persoane pe deasupra capetelor interlocutorilor și se întorcea la conversație, luându-și avânt din două-trei vorbe. Cealaltă, o celebră „preoteasă“ a culturii pariziene, o femeie cu profil masculin, cu glas metalic, al cărei corp foarte slab, expresie a ochilor și mișcare a bărbiei militau parcă pentru o cauză, în timp ce gâtul, sub părul tuns foarte scurt, dezmințea parcă acel militantism prin
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
reverberații prelungi. Un personaj ilustrativ este Sima Baltag, din nuvela eponimă. Fugărit pentru omor, intră argat în gospodăria unui preot. Aici face dovada forței sale aproape supraomenești, doborând un taur turbat care era gata să o calce în copite pe preoteasă. Ca orice erou care a biruit monstrul, își primește răsplata și devine ibovnicul femeii cucerite astfel. Cei doi încearcă să fugă cu sania peste Dunăre, dar gheața se rupe și sfârșesc înecați. Dragostea, dezlănțuită până la sfidarea tuturor limitelor, îi încearcă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
Dealul lui Toader, Secătura lui Bardan, Pârâul lui Pușcă, Arșița Floarei, Dealul Miclăușei, Păscătura la Dealul lui Hasniș, Pârâul Floarei, Pârâul lui Grigore Lucan, Pârâul lui Ion, Pârâul lui Toader, Poiana lui Grigore Crăcan, Poiana Focșei, Poiana lui Ciocan, Poiana Preotesei, Șesul Micului, Poiana Ștefanei <footnote Nicolae Grămadă, op. cit., p. 500-501. footnote>, sunt denumiri care conving în sensul celor arătate anterior. Din toponimia minoră a satului Vama, rețin în mod deosebit atenția: Pârâul Colibelor, Pârâul Arșițile Iepei, Păscătura Vămenilor, La gura
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
M-au ars singurătatea și lumina./[...] Sfios mă voi desprinde picătură/ Și voi apune-n regii plopi./ Mai la zenit va fi plecarea mea din urmă.../ Presimt singurătatea mea în zbor.” O etapă a acestei lirici este transformarea poetei în „preoteasă a luminii”; ființa care avusese oroare de solar încearcă o transgresare a „condiției de lut”, o trecere în NUMĂR (sugestie pitagoreică, pe filiera poeziei lui Nichita Stănescu), ca în ciclul Cele nouă cercuri ale spiralei. Dar realitatea corosivă, urâtul agresiv
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285976_a_287305]
-
a lumii și îl va face celebru, s-a dus la Pythia, pentru a-i citi oracolul. Pythia l-a refuzat și nu a vrut să urce pe trepiedul din grota cu aburi amețitori. Alexandru a tîrît-o de păr. Inspăimîntată, preoteasa a strigat: "O, fiule, nimeni nu ți se poate opune!". "Destul - răspunse tânărul - mi-ajunge această profeție!". Trecînd cu armatele sale în Asia, a ajuns în Frigia. Acolo domnea un țăran - Gordio, ajuns pe tron în urma unei preziceri făcută în
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
tu care iubești, tu care strecori Pofte în sângele fiarelor sălbatice și Apropii sexele în pădure. O, Astartee irezistibilă, auzi-mă, ia-mă, A ta sunt, Lună, și de 13 ori pe Fiecare an, smulge măruntaielor mele libașiunea Sîngelui meu. PREOTESELE ASTARTEEI Preotesele Astarteei fac dragoste când răsare Luna; după aceea se scoală și se îmbăiază Într-un bazin mare cu marginile de argint Cu degetele răsfirate își piaptănă părul; Și mâinile vopsite în purpură, când trec Prin plete negre, par
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
iubești, tu care strecori Pofte în sângele fiarelor sălbatice și Apropii sexele în pădure. O, Astartee irezistibilă, auzi-mă, ia-mă, A ta sunt, Lună, și de 13 ori pe Fiecare an, smulge măruntaielor mele libașiunea Sîngelui meu. PREOTESELE ASTARTEEI Preotesele Astarteei fac dragoste când răsare Luna; după aceea se scoală și se îmbăiază Într-un bazin mare cu marginile de argint Cu degetele răsfirate își piaptănă părul; Și mâinile vopsite în purpură, când trec Prin plete negre, par ramuri de
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
plete negre, par ramuri de mărgean Într-o mare întunecată și plutitoare. Ele nu se rad niciodată, pentru ca triunghiul Zeiței să le însemne pântecul ca o intrare La un templu; dar se vopsesc în schimb, și Se parfumează peste tot. Preotesele Astarteei fac dragoste când Apune Luna, apoi într-o sală cu covoare, Unde arde o lampă de aur, se culcă fiecare La întîmplare. Capitolul 5. Lupta pentru existență. Grecia. Imperul roman. Lumea creștină Acum astrologia este formată. Patru milenii de
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
atu al solidității atașamentului ei la familia sa nouă și bogată. În plus, pădureanca e înzestrată cu o serie de calități care fac din ea un ajutor indispensabil în gospodăria imensă a bogătoiului la care mama lui Iorgovan și, ulterior, preoteasa din Socodor nu renunță ușor. La polul opus e Busuioc cel decis să nu accepte în ruptul capului mezalianța, deși, după cum el însuși i se confesa părintelui Ioan, așa bătrân cum e, s-ar face luntre și punte, dacă ar
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
a învățat să-și vândă marfa și nu e bucurie mai mare pentru Mara decât să se întoarcă acasă cu coșurile deșerte. Numai așa poate să adune ban lângă ban și să facă din Persida și Trică oameni cum sunt preoteasa din Pecica, dulce la fire, frumoasă și bogată, și Bocioacă, starostele cojocarilor din Lipova pe care ea îi admiră atât de mult. Ca să ajungă astfel, Persida trebuie să-și împlinească educația cel puțin cinci ani la mănăstirea minoriților din Lipova
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Pecica, dulce la fire, frumoasă și bogată, și Bocioacă, starostele cojocarilor din Lipova pe care ea îi admiră atât de mult. Ca să ajungă astfel, Persida trebuie să-și împlinească educația cel puțin cinci ani la mănăstirea minoriților din Lipova așa cum preoteasa din Pecica stătuse patru ani la călugărițele din Oradea-Mare. Pentru Trică calea era mai ușoară: nu era nevoie de multă școală ca Bocioacă să-l primească ucenic. Cei șaizeci de florini, cât cerea maica Aaegidia pentru Persida, s-au făcut
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
numesc Maria. O singură dată, scriitorul face excepție de la o regulă impusă parcă (aceea de nu folosi acest nume special) într-o lucrare însemnată a sa: Popa Tanda. Pe fiica părintelui Trandafir o chema Maria precum icoana cea mai dragă preotesei era chipul Sfintei Maria, Maica Domnului. Nimeni nu va mai folosi însă acest nume atunci când se va referi la copilă. Nici măcar naratorul. Fiica cea mai mică și delicată a popii Tanda împodobită cu pălărie de paie și flori roșii e
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
paginile multor intervenții în domeniile științelor, filosofiei, sociologiei, economiei, istoriei, politicii, aparținând lui C.I. Gulian, Octav Onicescu, George Vâlsan, Tudor Bugnariu, H.H. Stahl, Vasile Netea, Nicolae Mărgineanu, Vasile Vetișanu, Ovidiu Trăsnea, N. Bagdasar, Pavel Țugui, Virgil Mocanu, Alexandru Balaci, Petre Preoteasa, Elisabeta Trăistaru, Constantin Noica, N. Steinhardt, H. Zalis, Emil Cioran, Mihai Șora. O atenție deosebită se acordă studiilor folcloristice. De evidențiat sunt anchetele, dezbaterile, colocviile pe diverse teme, cu participare națională și internațională. De asemenea, interviurile luate de Matei Alexandrescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289128_a_290457]
-
ți-a fost ursită și ți se pare c-ai apucat pe Dumnezeu d un picior! 69 Vestea căsătoriei tinerilor se răspândește repede; narațiunea consemnează și reacția unei instituții neoficiale, gura satului: se vedea ea că trage-a mare, zice preoteasa; unde-o vedeai să umble pe linie, să s-adune cu alte surate ori să vie la horă! zi noroc, taică! răsărea Zinca de la argea, (invidioasă), vorba aia, mai mult tofoloagele Își găsesc noroacele. Copila, deșteaptă, cum Îi dedese soarta
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
un copil frumos ca soarele, În timp ce Împăratul era plecat. În două basme din aceeași colecție se prezintă un motiv identic: tatăl vrea să se căsătorească cu fiica sa. În Fata popii a cu stern (A fost un popă și o preoteasă; preoteasa cic-ar fi avut un stern de frumoasă ce era, și fii-sa, caveau o fată, era leită-poleită mă-sa) și Fata din sfeșnic (când te-i Însura, să nu iei altă nevastă decât p-a de i-o
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
copil frumos ca soarele, În timp ce Împăratul era plecat. În două basme din aceeași colecție se prezintă un motiv identic: tatăl vrea să se căsătorească cu fiica sa. În Fata popii a cu stern (A fost un popă și o preoteasă; preoteasa cic-ar fi avut un stern de frumoasă ce era, și fii-sa, caveau o fată, era leită-poleită mă-sa) și Fata din sfeșnic (când te-i Însura, să nu iei altă nevastă decât p-a de i-o veni
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
urmă, fata se căsătorește cu un prinț, dar cu consimțământul tatălui care, Între timp, se căsătorise cu o văduvă, uitând de dragostea lui nepotrivită. În Folclor din Dâmbovița, am identificat acest aspect Într-un singur basm. Înainte de a muri, o preoteasă Îi cere preotului să-și caute pentru recăsătorire, o altă preoteasă care să semene cu ea. Negăsind altă femeie care să semene cu prima nevastă, popa Își pune În cap să se-nsoare cu propria lui fiică. Aceasta fuge Într-
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
care, Între timp, se căsătorise cu o văduvă, uitând de dragostea lui nepotrivită. În Folclor din Dâmbovița, am identificat acest aspect Într-un singur basm. Înainte de a muri, o preoteasă Îi cere preotului să-și caute pentru recăsătorire, o altă preoteasă care să semene cu ea. Negăsind altă femeie care să semene cu prima nevastă, popa Își pune În cap să se-nsoare cu propria lui fiică. Aceasta fuge Într-o pădure, unde este găsită de un fecior de Împărat, care
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
în al cărui cult își va trăi adevarata viață (predestinare secretă), incompatibilă cu stilul lumii concrete, brutale, golite de orice iluzie sau vis, scorțoase și ipocrite. Îndrăgind-o de mică pe Jeanne d'Arc, Mary Louise devine un fel de preoteasă a iubirii imposibile, un fel de Isolda și pelerină la cimitirul idealului său spiritualist. Continuând să audă vocea lui Robert citindu-l pe Turgheniev, mișcându-se printre oameni ca în transă, ca un robot aparținând de o altă lume, eroina
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]