1,955 matches
-
verticală: sub, dedesubtul etc.: pe, peste, deasupra etc. pe orizontală: lângă etc.; lângă stejar după etc. după stejar (Crăciun) Prin prepoziția de sau după ca prim element al unor prepoziții compuse, componenta semantică „static” lasă loc trăsăturii „dinamic”; cele două prepoziții descriu opoziția punct de plecare/punct de sosire: Doarme sub masă/lângă horn/după ușă. Iese de sub masă/de lângă horn/de după ușă. Merge până sub masă/până lângă ușă. Prin prepoziții compuse, formate din doi termeni, dimensiunea spațială/temporală este
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
componenta semantică „static” lasă loc trăsăturii „dinamic”; cele două prepoziții descriu opoziția punct de plecare/punct de sosire: Doarme sub masă/lângă horn/după ușă. Iese de sub masă/de lângă horn/de după ușă. Merge până sub masă/până lângă ușă. Prin prepoziții compuse, formate din doi termeni, dimensiunea spațială/temporală este introdusă în interval/durată: de la... până la: de la gară pân’la moară de... până: de aici până acolo de vineri până luni La cel de-al doilea nivel, al funcției sintactice pe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
este introdusă în interval/durată: de la... până la: de la gară pân’la moară de... până: de aici până acolo de vineri până luni La cel de-al doilea nivel, al funcției sintactice pe care o realizează termenul lexical în structura enunțului, prepoziția este dependentă, în primul rând, în mod relativ, de cele două categorii principale impuse de regent: atribut/complement (inclusiv circumstanțial). În dezvoltarea relației de dependență care generează cele două categorii de funcții, în exprimarea sintactică a spațialității și temporalității, termenul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în mod relativ, de cele două categorii principale impuse de regent: atribut/complement (inclusiv circumstanțial). În dezvoltarea relației de dependență care generează cele două categorii de funcții, în exprimarea sintactică a spațialității și temporalității, termenul atribut este precedat de o prepoziție compusă, formată din prepoziția simplă de și prepoziția proprie termenului circumstanțial: A așezat cărțile pe masă. / Cărțile de pe masă sunt ale tale. A sădit un tei între doi stejari. Teiul dintre stejari e tânăr. Am găsit fântâna lângă mânăstire./ Fântâna
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cele două categorii principale impuse de regent: atribut/complement (inclusiv circumstanțial). În dezvoltarea relației de dependență care generează cele două categorii de funcții, în exprimarea sintactică a spațialității și temporalității, termenul atribut este precedat de o prepoziție compusă, formată din prepoziția simplă de și prepoziția proprie termenului circumstanțial: A așezat cărțile pe masă. / Cărțile de pe masă sunt ale tale. A sădit un tei între doi stejari. Teiul dintre stejari e tânăr. Am găsit fântâna lângă mânăstire./ Fântâna de lângă mânăstire are apă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
impuse de regent: atribut/complement (inclusiv circumstanțial). În dezvoltarea relației de dependență care generează cele două categorii de funcții, în exprimarea sintactică a spațialității și temporalității, termenul atribut este precedat de o prepoziție compusă, formată din prepoziția simplă de și prepoziția proprie termenului circumstanțial: A așezat cărțile pe masă. / Cărțile de pe masă sunt ale tale. A sădit un tei între doi stejari. Teiul dintre stejari e tânăr. Am găsit fântâna lângă mânăstire./ Fântâna de lângă mânăstire are apă foarte rece. Când circumstanțialul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Cărțile de pe masă sunt ale tale. A sădit un tei între doi stejari. Teiul dintre stejari e tânăr. Am găsit fântâna lângă mânăstire./ Fântâna de lângă mânăstire are apă foarte rece. Când circumstanțialul se realizează prin adverbe (sau substantive) neprecedate de prepoziție, atributul corespunzător este precedat de prepoziția simplă de: A avut examen sâmbătă / aici / ieri. Examenul de sâmbătă / aici / ieri a fost cel mai greu. Nu intervin aceste distincții în relațiile de dependență în care substantivul regent este un termen postverbal
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
A sădit un tei între doi stejari. Teiul dintre stejari e tânăr. Am găsit fântâna lângă mânăstire./ Fântâna de lângă mânăstire are apă foarte rece. Când circumstanțialul se realizează prin adverbe (sau substantive) neprecedate de prepoziție, atributul corespunzător este precedat de prepoziția simplă de: A avut examen sâmbătă / aici / ieri. Examenul de sâmbătă / aici / ieri a fost cel mai greu. Nu intervin aceste distincții în relațiile de dependență în care substantivul regent este un termen postverbal: Merg acasă / la școală / dimineața etc.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
distincții în relațiile de dependență în care substantivul regent este un termen postverbal: Merg acasă / la școală / dimineața etc. Mersul acasă / la școală / dimineața Așez cărțile pe masă. Așezatul / așezarea cărților pe masă sau în relații de dependență marcate de prepozițiile spre, către etc.: De acolo urma să plece spre Veneția duminică. Plecarea spre Veneția era prevăzută pentru duminică. Distincția nu se actualizează nici în enunțurile în care prepozițiile au în structura lor prepoziția de: din, dintre, în legătură cu planul semantic al
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Așezatul / așezarea cărților pe masă sau în relații de dependență marcate de prepozițiile spre, către etc.: De acolo urma să plece spre Veneția duminică. Plecarea spre Veneția era prevăzută pentru duminică. Distincția nu se actualizează nici în enunțurile în care prepozițiile au în structura lor prepoziția de: din, dintre, în legătură cu planul semantic al funcției: A scos din casă toate florile. Florile din casă le-a dus în grădină. Floarea a ieșit la lumină dintre pietre. Floarea dintre pietre e o floare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sau în relații de dependență marcate de prepozițiile spre, către etc.: De acolo urma să plece spre Veneția duminică. Plecarea spre Veneția era prevăzută pentru duminică. Distincția nu se actualizează nici în enunțurile în care prepozițiile au în structura lor prepoziția de: din, dintre, în legătură cu planul semantic al funcției: A scos din casă toate florile. Florile din casă le-a dus în grădină. Floarea a ieșit la lumină dintre pietre. Floarea dintre pietre e o floare de in. În dezvoltarea relației
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
funcției: A scos din casă toate florile. Florile din casă le-a dus în grădină. Floarea a ieșit la lumină dintre pietre. Floarea dintre pietre e o floare de in. În dezvoltarea relației de dependență guvernată de verb (adjectiv), între prepoziții (cel mai adesea locuțiuni prepoziționale) și variantele funcțiilor sintactice de complement corelativ (excepție, cumul, opoziție, sociativ) și circumstanțial (cauză, scop, condiție, referențial etc.), continuitatea semantică este asigurată de caracterul mai puțin abstract al locuțiunilor prepoziționale, care, prin aceasta, devin mărci
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prepoziționale, care, prin aceasta, devin mărci (absolute sau relative) ale funcțiilor sintactice: în loc de - complement corelativ de opoziție în afară de - compl. corelativ de excepție/cumulativ pe lângă - compl. corelativ cumulativ din cauza - circumstanțial de cauză în caz de - circumstanțial condițional în ceea ce privește - circumstanțial referențial etc. Prepoziția în structura frazeitc "Prepozi]ia în structura frazei" În enunțurile în care funcțiile sintactice se realizează prin constituenți propoziționali, prepozițiile preced pronumele sau adverbele relative pe baza acelorași exigențe ale continuității (compatibilității) semantice; prepoziția este cerută de funcția sintactică a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de excepție/cumulativ pe lângă - compl. corelativ cumulativ din cauza - circumstanțial de cauză în caz de - circumstanțial condițional în ceea ce privește - circumstanțial referențial etc. Prepoziția în structura frazeitc "Prepozi]ia în structura frazei" În enunțurile în care funcțiile sintactice se realizează prin constituenți propoziționali, prepozițiile preced pronumele sau adverbele relative pe baza acelorași exigențe ale continuității (compatibilității) semantice; prepoziția este cerută de funcția sintactică a propoziției și nu a termenului - pronume sau adverb în propoziția pe care o introduc: S-a întors de unde puțini s-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
circumstanțial condițional în ceea ce privește - circumstanțial referențial etc. Prepoziția în structura frazeitc "Prepozi]ia în structura frazei" În enunțurile în care funcțiile sintactice se realizează prin constituenți propoziționali, prepozițiile preced pronumele sau adverbele relative pe baza acelorași exigențe ale continuității (compatibilității) semantice; prepoziția este cerută de funcția sintactică a propoziției și nu a termenului - pronume sau adverb în propoziția pe care o introduc: S-a întors de unde puțini s-au mai întors până acum. S-a întors de unde plecase cu o săptămână în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
n-a mai trezit interesul. Amintirea a ceea ce s-a întâmplat atunci îl cutremură și azi. Amintirea a ceea ce a văzut în vinerea aceea îl cutremură și azi. CONJUNCȚIATC "CONJUNC}IA" În interiorul clasei elementelor de relație, conjuncția se distinge: • de prepoziție a. prin desfășurarea relațiilor sintactice între termeni echivalenți sintactic: Ion și Ioana au venit cu trenul. șsubiectț Nu a venit Maria ci Cornelia. șsubiectț șsubiectț Vine sau se duce? șpredicatț șpredicatț b. prin capacitatea de a asigura desfășurarea unor relații
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vorbește foarte prost, nimeni nu înțelege nimic. cum: conjuncție - element de relație: subordonare fără funcție sintactică în propoziția subordonată Pronumele relative își abstractizează funcția relațională numai în structuri locuționale: după ce, de vreme ce etc.: A plecat după ce l-ai trimis tu. după ce: prepoziție + pronume: element de relație: subordonare funcție sintactică - circ. final A plecat după ce a înțeles adevărul. după ce: locuț. conjuncțională: element de relație: subordonare fără funcție sintactică b. prin dezvoltarea și a unor relații sintactice de coordonare, incompatibile cu funcția relațională a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în interiorul sintagmei: un termen regent și un termen dependent: El n-a știut că Mihaela vine cu trenul. (termen regent) (termen dependent) Din acest punct de vedere, conjuncțiile corespund, la nivelul frazei (rezultat al realizării funcțiilor sintactice prin constituenți propoziționali) prepozițiilor de la nivelul propoziției (în structura căreia se realizează funcțiile sintactice). Această corespondență este revelată adesea și de structura celor două categorii de elemente de relație: prepoziție - conjuncție din cauza - din cauză că Din cauza întârzierii trenului, Tudor n-a mai ajuns la examen. Din cauză că
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vedere, conjuncțiile corespund, la nivelul frazei (rezultat al realizării funcțiilor sintactice prin constituenți propoziționali) prepozițiilor de la nivelul propoziției (în structura căreia se realizează funcțiile sintactice). Această corespondență este revelată adesea și de structura celor două categorii de elemente de relație: prepoziție - conjuncție din cauza - din cauză că Din cauza întârzierii trenului, Tudor n-a mai ajuns la examen. Din cauză că trenul a întârziat, Tudor n-a mai ajuns la examen. fără - fără să A scris fără greșeli / fără a face nici o greșeală. A scris fără să
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
generarea funcției sintactice de circumstanțial temporal, elementul de relație până prezintă: • valoare de conjuncție (printr-o întrebuințare eliptică a sintagmelor până ce, până să, până când), când funcția se realizează prin constituent propozițional: Până a venit Mihai a fost liniște. • valoare de prepoziție, în structuri paralele/alternative în interiorul propoziției: Până la venirea lui Mihai a fost liniște. Până a (nu) veni Mihai a fost liniște. sau în structuri distincte: Rămâne acolo până joi. Conjuncția deși (Deși a ajuns târziu, încă îl mai așteptau.) prezintă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
întârziere, la Aroneanu. Conjuncția de: „Tu rămâi la toate rece. De te-ndeamnă, de te cheamă.” (M. Eminescu) „Au de patrie, virtute, nu vorbește liberalul / De ai crede că viața-i e curată ca cristalul?” (M.Eminescu) este omonimă cu prepoziția de: „Îngânat de glas de ape / Cânt-un corn cu-nduioșare.” (M. Eminescu) Conjuncțiile de complementaritate sunt variante de întrebuințare ale unor conjuncții de subordonare, în enunțuri în care cel de-al doilea component - purtătorul conținutului semantic-ontologic - din structura constituentului analitic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
strat sunt condiția și marca identității conținuturilor sintactice din stratul al doilea, împreună cu care asigură enunțului funcția de comunicare. Într-un izomorfism relativ cu planul semantic, planul expresiei se constituie din elemente morfematice (dezinențe, sufixe, verbe auxiliare etc.), sintactice (topică, prepoziții, conjuncții etc.) și prozodice (intonație, pauză etc.), purtătoare, revelatoare și, uneori, chiar creatoare ale diferitelor componente ale planului semantic. Specificitatea sintactică a enunțului în ansamblu caracterizează și fiecare din componentele sale. Prin structura expresiei morfematice, cuvântul își dezvoltă și dezvăluie
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
să fugă. - sintagme în care determinantul condiționează semantic dezvoltarea funcției sintactice a întregii sintagme sau planul semantic al relației sintactice: „Pisica cu clopoței nu prinde șoareci.” - sintagme în interiorul cărora termenii componenți sunt puși în relație sintagmatică, nu și sintactică, prin prepozițiile între, dintre, de la... până la etc.: „Între răsăritul de soare și apusul de soare Sunt numai tină și rană.” (L. Blaga, 80) În interiorul acestor sintagme nu se pot identifica alte funcții sintactice. - sintagme prin care se dezvoltă comparații stilistice binare sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ambelor complemente directe: „Profesorul l-a ascultat conjugarea verbului.” sau cazul acuzativ, complementului direct, și cazul dativ, complementului indirect: „El îi dete o hârtie, mâzgălită în linii strâmbe.” (M. Eminescu) 4. determinate de specificul structural și semantic, al elementelor relaționale (prepoziții și locuțiuni prepoziționale) prin care se exprimă, de fapt, o anumită relație sintactică. Prepozițiile (locuțiunile prepoziționale) impun substantivului (pronumelui) cazul: genitiv: Se plimba în jurul parcului. Plimbările în jurul parcului îi fac bine. dativ: Datorită lui a depășit starea de criză. acuzativ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și cazul dativ, complementului indirect: „El îi dete o hârtie, mâzgălită în linii strâmbe.” (M. Eminescu) 4. determinate de specificul structural și semantic, al elementelor relaționale (prepoziții și locuțiuni prepoziționale) prin care se exprimă, de fapt, o anumită relație sintactică. Prepozițiile (locuțiunile prepoziționale) impun substantivului (pronumelui) cazul: genitiv: Se plimba în jurul parcului. Plimbările în jurul parcului îi fac bine. dativ: Datorită lui a depășit starea de criză. acuzativ: A plecat de la munte. L-au căutat prietenii lui de la munte. Principiul recțiunii orientează
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]