3,388 matches
-
favorizează distragerea atenției); 5. privirea îndreptată spre cel care vorbește; 6. focalizarea privirii în ochii vorbitorului; 7. evitarea situațiilor conflictuale (nici exterioare și nici în gând, interioare); 8. concentrarea studiului și pe personalitatea vorbitorului; 9. echilibru în intuirea și cântărirea presupunerilor; 10. ignorarea propriilor sentimente și trăiri. Semnalele nonverbale sunt fundamente ale ascultării active. Un exercițiu de ascultare activă este parafrazarea de către elevi a replicilor cadrului didactic sau ale unor colegi. Ascultarea activă presupune o comunicare mai eficientă, bazată pe o
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de-a doua ediție a Social Choice and Individual Values, apărută în 1963. footnote>. Arrow oferă un cadru structurat și axiomatic de analiză privind atât regulile de agregare ale preferințelor individuale, cât și judecățile de bunăstare socială. Sunt făcute următoarele presupuneri: în primul rând, valorile individuale sunt luate ca date și se consideră că nu pot fi alterate de natura procesului de decizie<footnote După cum subliniază și Arrow (1963), aceasta este o asumpție standard în științele economice și are următoarea justificare
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
formal xPy pentru relația de preferință strictă; pentru relația de indiferență „x este la fel de bun ca y” sau „x este preferat la fel ca y”, formal xIy. Semnele variabile x și y sunt luate ca alternative fără niciun fel de presupunere în privința naturii<footnote Nu se va opera, așadar, nicio distincție de tipul celei impuse de von Wright (1972), între preferințe intrinsece și preferințe extrinsece. În termenii autorului: „o preferință pentru x împotriva lui y este extrinsecă dacă poate fi oferit
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și relația este trivial aciclică. Dacă nu acesta este cazul, atunci avem cel puțin o pereche ordonată. Elementul 2x nu este cel mai bun din S dacă există 3x în S, astfel încât. Dacă însă, atunci prin aciclicitate, ceea ce este contrar presupunerii. Procedând în acest mod, putem elimina toate alternativele din S, mulțimea de alegere rămânând nevidă. q.e.d. 1.2.* Istoria paradigmei: Borda, Condorcet, Dodgson [d.1.2.1*]: O regulă de decizie socială este regula majorității (RM) dacă, este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
2.1*]. Presupunem existența a doi indivizi, i, j, și a patru stări alternative (mutual exclusive) ale lumii, și descompunem fiecare alternativă în x variante , e.g. za este egală cu două aspecte ale sale, i.e. . De aici mai facem patru presupuneri: p1: este o j-variantă <footnote Adică, fixând ipostaza i în ambele alternative, ipostaza j variază. Spre exemplu, dacă a2: i citește și j ascultă muzică și a1: i citește și j citește, (a1, a2) sunt x-variante deoarece variază cu privire la comportamentul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a , acestea nu pot fi alese social; cum j a dat un veto lui 3 (1,0)a și 1(0,0)a , acestea nu pot fi alese social. Observăm că mulțimea de alegere socială este nevidă, ceea ce este contrar presupunerii inițiale că aceasta va fi vidă. Se pot verifica și toate celelalte cazuri, cel în care i va prefera 0 lui 1 și j 0 lui 1, cel în care i va prefera 1 lui 0 și j 0 lui
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lui 1, cel în care i va prefera 1 lui 0 și j 0 lui 1, cel în care i va prefera 1 lui 0 și j 1 lui 0. De fiecare dată, având preferințe separabile, vom avea contradicție cu presupunerea inițială că mulțimea de alegere socială este vidă. Astfel stând lucrurile, teorema este demonstrată. Demonstrație [t.3.5.2*]. Să presupunem că doar unul dintre cei doi indivizi are preferințe separabile pe A, dar că mulțimea de alegere socială este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cel al unui individ i2. Fixăm comportamentul lui i2 și-l variem pe cel al lui i1. Dacă 2 (1,0)a , atunci, fiind x variantă , trebuie ca 3 (0,0)a (pentru că doar comportamentul lui i1 variază). Introducem acum presupunerea că n-1 indivizi au preferințe liberale extreme și că i1 are astfel de preferințe. Dacă acesta este cazul, atunci dacă 12 3(1,0) (0,0)ia P a , înseamnă că 12 1(1,0) (0,1)ia P
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
au preferințe liberale extreme și că i1 are astfel de preferințe. Dacă acesta este cazul, atunci dacă 12 3(1,0) (0,0)ia P a , înseamnă că 12 1(1,0) (0,1)ia P a , ceea ce este contrar presupunerii că, folosind condiția Pareto, ar putea să apară ciclicitatea. Presupunem, acum, că suntem în situația d2. Dacă 2 (0,1)a , atunci fixăm comportamentul celuilalt și trebuie să avem 3 (1,1)a . Cum i1 are preferințe liberale extreme, 12
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
că suntem în situația d2. Dacă 2 (0,1)a , atunci fixăm comportamentul celuilalt și trebuie să avem 3 (1,1)a . Cum i1 are preferințe liberale extreme, 12 1(0,1) (1,0)ia P a , din nou, contrar presupunerii că ciclicitatea ar putea să apară. În fiecare caz posibil, dacă cel puțin un individ are preferințe liberale extreme, avem un rezultat de posibilitate. Într-un caz în care avem patru alternative și câte două strategii de fiecare individ, avem
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
face parte și alternativa z, și c) , iar Vz , adică mulțimii elementelor care nu au primit un veto. Prin a) , prin scP , De aceea, este cazul ca syP z numai prin exercitarea drepturilor, însă aceasta înseamnă ca Vz N∉ contrar presupunerii din c). Prin *L , ; deci 1 3, Va a N∉ . Așadar, 1 3,a a nu pot fi preferate social altor alternative, chiar dacă toți indivizii le preferă acelor alternative. Asta înseamnă că 1 2 3 4[ ] [ ]s sa P a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
categorii, amintite mai sus, au fost adăugate încă două: 6. nevoia de cunoaștere: de a ști, a explora, a înțelege, a explica; 7. nevoi estetice, de simetrie: ordine, frumos. Modelul piramidal al necesităților al lui A. Maslow are la bază presupunerea că un adult „tipic” societății moderne, contemporane își satisface următoarele proporții din tipurile de nevoi (Zamfir, 1997Ă: - 85% din nevoile fiziologice, prima treaptă de nevoi, deci cele elementare; nesatisfacerea acestor acestor nevoi sub un anumit prag va duce la moartea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
de creștere a copiilor etc.). Pe verticală, în sensul că aceste credințe au grade mai mici sau mai mari de generalitate, unele dintre ele constituind „axiome” pentru celelalte. E important de reținut așadar că multe credințe funcționează ca propoziții tacite, presupuneri implicite, netransparente nici pentru subiect și nici pentru observatorul din afară. (Iată de ce termenul „convingere”, care ne trimite la planul conștientului și care este apropiat de cel de „credință”, este totuși mai puțin potrivit pentru belief.) În spatele a aproape oricărei
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pentru observatorul din afară. (Iată de ce termenul „convingere”, care ne trimite la planul conștientului și care este apropiat de cel de „credință”, este totuși mai puțin potrivit pentru belief.) În spatele a aproape oricărei afirmații sau întrebări se află astfel de presupuneri, unele dintre ele putând să nu fie adevărate. În proiectarea multor chestionare, de pildă, se presupune că respondenții înțeleg același lucru prin aceleași cuvinte, supoziție care, așa cum demonstrează investigațiile metodologice, se dovedește în numeroase cazuri falsă. Cercetătorii ar fi bine
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nevoie, așa cum am mai arătat, ca proiectantul chestionarului să fie foarte atent la formularea întrebărilor. Funcționarea mecanismelor prin cadre de referință, scheme mentale, tipificări, atribuiri vizează și relația cognitivă respondent-operator (cercetare). După cum s-a văzut, operatorul face o serie de presupuneri și anticipații în legătură cu persoana și răspunsurile intervievatului. Tot așa, acesta din urmă, mai mult sau mai puțin deliberat, atribuie caracteristici și intenții operatorului sau celui care a întocmit chestionarul, lucrând cu o imagine despre natura și scopul cercetării. Pentru a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
se cuvin judecate la justa lor valoare și nu trebuie dramatizate atunci când nu e cazul. De pildă, dacă este vorba de sondaje de opinie mai simple (inclusiv cele preelectorale), oamenii știu despre ce e vorba și nu se complică în presupuneri și suspiciuni cu privire la operator sau la obiectul cercetării (firește, cu excepțiile de rigoare). În cercetările pe bază de anchetă mai complexe însă, cercetătorii ar trebui să-și pună cu mai mare acuitate problema imaginii pe care și-o formează cei
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
21,3%. Întrebarea care se pune este dacă realmente în populațiile celor două județe există o diferență de atitudine față de partidul respectiv, în sensul că acesta are mai mulți aderenți în primul județ. În cazul de față, „ipoteza nulă” înseamnă presupunerea că populațiile celor două județe sunt identice din punctul de vedere analizat și că diferența dintre procentele 25,8 și 21,3 se datorează fluctuațiilor normale de eșantionare. Pentru aplicarea testului Z, avem nevoie de calcularea pătratelor celor două abateri
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Altfel spus, orice ecuație de regresie trebuie însoțită și de indicatorul care exprimăeroarea medie a aproximării variabilei dependente. În al doilea rând, variabilele independente pot fi, la rândul lor, imagini ale unor factori între care considerațiile teoretice ne conduc la presupunerea că există relații de dependență. Numai că, în cadrul regresiei, asemenea posibile relații între variabilele independente nu sunt luate în considerare. Valorile coeficienților de regresie sunt, în esență, construite pe așa-numiții coeficienți de corelație parțială. Aceștia, spre deosebire de coeficienții de regresie
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
au fost implicați deopotrivă elevi, profesori și părinți au stat următoarele reguli: 1. Căutați căi prin care să faceți ideile să funcționeze, nu motive pentru care acestea nu pot reuși! 2. Dacă aveți Îndoieli, verificați! Nu vă grăbiți să faceți presupuneri negative unii despre alții! 3. Fiți pozitivi, indiferent de Împrejurări! 4. Faceți totul cu entuziasm, e contagios! 5. Ajutați-vă reciproc să câștigați și mândriți-vă fiecare cu victoriile celorlalți! Rezultatele obținute până acum ne Îndreptățesc să dorim continuarea proiectului
EDUCAȚIA NONFORMALĂ – MIJLOC DE INTERRELAȚIONARE ÎNTRE COPII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Simina GRIGORUȚĂ, Elena SEMEN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2126]
-
om bun și simțea o duioșie care, dacă nu s-ar fi aflat în confesional, l-ar fi făcut să izbucnească în hohote de plâns. Duhovnicul nu se pricepuse să-i dea o explicație pe potrivă, bătuse câmpii cu unele presupuneri și sfârșise prin a-i spune să citească mai puțin, căci fraged cum era risca să-și populeze inima cu prea multe umbre și năluciri care ar fi dat apă la moară unor coșmaruri și spaime. Se întoarse în chilia
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Era nevoie, așadar, să găsească un mod ca o după-amiză să nu devină sărbătoare pentru plebea însetată de sânge. Și-a continuat exhibițiile nocturne trezindu-i pe cei care își dormeau somnul meritat sau nu. Există mai multe greșeli și presupuneri în lumea medicinii decât în cea a filosofiei; trebuie să te cerți cu toți chirurgii pentru a demonstra că febra nu e o boală în sine, ci răsfrângerea unor patologii, o adevărată reacție fiziologică. Câine blestemat de călugăr, tacă-ți
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
fi intenționat să se răscoale în contra stăpânilor și să pună mâna și ei pe o sfoară de pământ. Ar fi putut un baron să fie de acord cu o astfel de nelegiuire? Mulțumesc, Generale. Ah, scuzați Excelență, există încă o presupunere: sunt acuzați francezii că ar fi ajutat oamenii din Stilo și împrejurimi. Dar este prea puțin probabil, de fapt răsculații nu aveau puști sau alte arme, decât cosoare și secere, și nu exista vreun ofițer să-i comande: ieșeau precum
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
lui în orașul a fost, ca întotdeauna la sosirea unui străin, sărbătorească și emoționantă. Comentariile erau contradictorii, unii spuneau că fusese o gravă eraore încredințându-se faptele cele mai delicate ale Imperiului unui om al Bisericii; confruntarea de păreri, impresii, presupuneri se răspândea din casă-n casă, din cârciumi în instituțiile publice și în micile piețe, în port, cu iuțeala vântului. Chiar numele lui spune multe: Borja! Mai trebuie adăugat ceva? Ce are un nume cu persoana și cu ceea ce aceasta
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Butoiescu, constructorul său. Pe acesta îl pătrundea perfect (așa credea măcar). Butoiescu revela prin reticențe și jocuri ale fizionomiei, ireprehensibile parcă, din cauza puterii gândului pe care nu voia să-l exprime din respect, o judecată complet eronată, rezultată dintr-o presupunere pripită. Ioanide se enerva de naivitatea acestei opinii ghicite în scepticismul politicos al jocului de expresie, o combătea cu vehemență în gândul lui, găsind că e inutil a o denunța, fiindcă Butoiescu ar fi tăgăduit-o cu îndărătnicie, păstrând aceeași
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
var, ce trebuiau transportate de la oraș. Arhitectul, după ce se G. Călinescu învîrti pe locul lui Conțescu spre a determina direcția și așezarea cea mai potrivită a casei, simți o foame devoratoare și exprimă față de ceilalți speranța că vor mânca omeric. Presupunerile lui Ioanide nu se adeveriră și fură de la început întîmpinate de pietrar cu un scepticism curios. Gazda nu prevăzuse că oaspeții vor fi nevoiți să cumpere de mâncare din sat, bănuise că boierii își vor fi adus de la oraș, unde
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]