7,015 matches
-
cărui retrocedare o solicită, în sensul că proprietarul tabular a fost un așezământ al său, căruia i-a conferit o masă patrimonială de afectațiune prin divizarea patrimoniului său unic, numai prin mijloace de probă directe cu privire la situația juridică pretinsă. ... ... IX. Înalta Curte de Casație și Justiție Asupra admisibilității recursului în interesul legii 50. În conformitate cu dispozițiile art. 514 din Codul de procedură civilă, pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești
DECIZIA nr. 21 din 13 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277584]
-
coroborate cu înscrierile de carte funciară, în temeiul art. 4 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000. ... 79. Însă, astfel de dovezi nu pot fi unele indirecte, cu valoare probatorie incertă în privința relației juridice pretinse. Unor astfel de probe, care nu conduc nemijlocit la stabilirea raportului afirmat dintre proprietarul tabular și titularul cererii de retrocedare, le lipsește fiabilitatea, nefiind apte să ateste o situație juridică a imobilului diferită de cea reflectată de înscrierile din cartea
DECIZIA nr. 21 din 13 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277584]
-
cărui retrocedare o solicită, în sensul că proprietarul tabular a fost un așezământ al său, căruia i-a conferit o masă patrimonială de afectațiune prin divizarea patrimoniului său unic, numai prin mijloace de probă directe cu privire la situația juridică pretinsă. Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 noiembrie 2023. PREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE CORINA-ALINA CORBU Magistrat-asistent, Mihaela Lorena Repana -----
DECIZIA nr. 21 din 13 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277584]
-
întrucât există deopotrivă mijloace legale de apărare a dreptului de proprietate, inclusiv a creanțelor, atât pentru creditori, cât și pentru debitor, în condițiile legii, dispozițiile criticate circumscriindu-se scopului și principiilor aferente acestei materii. ... 20. Totodată, în ceea ce privește pretinsa încălcare a dreptului de proprietate privată, Curtea observă că, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituție, legiuitorul este în drept să decidă asupra conținutului și limitelor dreptului de proprietate. În principiu, aceste limite au în vedere obiectul dreptului de proprietate
DECIZIA nr. 568 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278307]
-
nr. 19 din 8 aprilie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 24 mai 1993). ... 21. Așadar, aplicând considerentele de principiu cu privire la limitele dreptului de proprietate la prevederile criticate, Curtea nu poate reține pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 44 din Constituție, având în vedere că, astfel cum reiese din ansamblul Legii nr. 85/2014, toate creanțele creditorilor, indiferent de categoria acestora, sunt înscrise în tabelul de creanțe. Procedura insolvenței nu garantează însă recuperarea integrală a
DECIZIA nr. 568 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278307]
-
astfel cum dispune art. 61 alin. (1) din Constituție, și, prin urmare, stabilirea sferei destinatarilor Legii nr. 85/2014 este atributul legiuitorului, iar includerea regiilor autonome în acest cadru legislativ ține de opțiunea acestuia. ... 20. Ca atare, Curtea nu poate reține pretinsa încălcare a prevederilor constituționale invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate și, prin urmare, excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. ... 21. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție
DECIZIA nr. 560 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278520]
-
Curtea observă că excepția de neconstituționalitate, în întregul său, nu este motivată. Or, Curtea a stabilit în jurisprudența sa că structura inerentă oricărei excepții de neconstituționalitate cuprinde 3 elemente - textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Dacă primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă, prin caracterul său absolut, un
DECIZIA nr. 536 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278519]
-
neconstituționalitate, prin care să fie relevat raportul de contrarietate dintre o normă juridică primară și o normă constituțională sau un principiu fundamental. Susținerile formulate au un caracter general, vag și nu cuprind niciun argument concret prin care să se demonstreze pretinsele carențe calitative ale fiecărui text atacat și modul în care acestea ar afecta drepturile și libertățile fundamentale sau un interes al autorului excepției. Date fiind, pe de o parte, caracterul general al normei de referință ce se poate deduce în
DECIZIA nr. 536 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278519]
-
mai 2011, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014). ... 32. Pentru aceleași considerente, Curtea a apreciat nu pot fi primite nici susținerile referitoare la existența unei pretinse discriminări față de alte categorii socioprofesionale beneficiare de pensii de serviciu, care sunt în situația de a cumula pensia cu salariul sau indemnizația. Totodată, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că nu constituie o discriminare faptul că, prin aplicarea unor
DECIZIA nr. 381 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274995]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte. Excepția ridicată în prezenta cauză cuprinde doar dispoziția legală criticată și textele constituționale de referință, fără a conține și o minimă motivare a
DECIZIA nr. 396 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275143]
-
sănătății și al președintelui CNAS nr. 388/186/2015. Curtea reține că, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 24 din 14 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/274876]
-
un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public. (...) (6) Autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral nelegal poate să solicite instanței anularea acestuia, în situația în
SENTINȚA CIVILĂ nr. 24 din 14 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/274876]
-
în vedere cele anterior referite, Curtea a respins ca neîntemeiată critica privind încălcarea art. 51 și 52 din Constituție, constatând că niciunul dintre textele de lege criticate nu împiedică persoana sancționată să se adreseze instanțelor de judecată pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei. ... 23. De altfel, prin Decizia nr. 4 din 5 martie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 412 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275161]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Indiscutabil, primul element al excepției se circumscrie fie simplei indicări a textului pretins neconstituțional, fie menționării
DECIZIA nr. 377 din 29 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275179]
-
textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Indiscutabil, primul element al excepției se circumscrie fie simplei indicări a textului pretins neconstituțional, fie menționării conținutului său normativ, iar cel de-al doilea, indicării textului sau principiului constituțional pretins încălcat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai
DECIZIA nr. 377 din 29 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275179]
-
Curții Europene a Drepturilor Omului. ... 13. În situații similare, Curtea Constituțională a arătat că există o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În cazul în care excepția de neconstituționalitate nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din
DECIZIA nr. 342 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275215]
-
constituțională, fiind circumscrisă unor aspecte cu relevanță regulamentară. ... 37. În schimb, în privința celorlalte două critici, Curtea constată că acestea sunt efective și au incidență cu privire la principiul respectării legilor, fiind indicate două aspecte punctuale, obiective și comprehensibile de pretinsă încălcare a unei legi ce face parte din dreptul pozitiv. Prin urmare, având în vedere acest ultim aspect și ținând seama de faptul că nicio autoritate publică nu dispune de o marjă de apreciere în privința respectării legilor, se reține
DECIZIA nr. 336 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275134]
-
timpul regimului comunist (a se vedea Decizia nr. 786 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 10 februarie 2017, paragraful 16). ... 23. În ceea ce privește susținerea autorului excepției referitoare la o pretinsă comunicare a actului administrativ cu rea-credință și fără respectarea dispozițiilor legale incidente, Curtea reține că aceasta se referă la situații de fapt, lăsate la aprecierea instanței judecătorești, pe baza probatoriului administrat, astfel încât stabilirea acesteia intră în competența exclusivă a
DECIZIA nr. 422 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275281]
-
2) în componenta referitoare la imparțialitatea justiției. ... 16. Referitor la art. 444 alin. (3) din Codul de procedură civilă, Curtea a observat (paragraful 19 din Decizia nr. 224 din 2 iunie 2020) că, deși autoarea excepției de neconstituționalitate indică textul pretins neconstituțional și redă conținutul său normativ, iar textele de referință sunt cele menționate în susținerea întregii excepții de neconstituționalitate, nu se poate desluși în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate, atât din cauza generalității acestora, cât și a lipsei rezonabile
DECIZIA nr. 345 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275329]
-
face treptat până în anul 2035, norma criticată fiind în acord cu prevederile constituționale și ale normelor de tehnică legislativă, dând dreptul destinatarilor să își adapteze conduita prin raportare la dispozițiile nou-introduse. ... 59. Cu privire la critica ce implică o pretinsă încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (5) și ale art. 16 alin. (1) din Constituție, în componenta de calitate a legii, se apreciază că actul normativ criticat răspunde întru totul exigențelor constituționale, reglementarea criticată aducând mai multă claritate și predictibilitate
DECIZIA nr. 467 din 2 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273594]
-
lor printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorități administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege se taxează după cum urmează: a) cererile pentru anularea actului sau, după caz, recunoașterea dreptului pretins, precum și pentru eliberarea unui certificat, a unei adeverințe sau a oricărui altui înscris - 50 lei;. ... ... 13. În opinia autoarei excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 61 privind rolul și structura Parlamentului, art. 108
DECIZIA nr. 371 din 29 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274740]
-
constă în analizarea conformității cu normele fundamentale a anumitor interpretări pe care organe, instituții sau autorități publice competente le dau textelor legale în procesul de aplicare a legii la diferite cazuri și circumstanțe, ci rezidă în controlul efectuat asupra unei pretinse stări de neconstituționalitate extrinsecă sau intrinsecă a unui text legal (a se vedea Decizia nr. 232 din 15 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 23 iunie 2014). Așa fiind, aspectele ce țin de
DECIZIA nr. 371 din 29 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274740]
-
din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă ce va cuprinde 3 elemente, și anume: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit
DECIZIA nr. 159 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273339]
-
criticate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 81 din 18 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 29 mai 2020, Curtea, analizând criticile vizând instituirea unei pretinse discriminări între diferite categorii de personal plătit din fonduri publice, a reținut că prevederile art. 16 din Constituție vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și
DECIZIA nr. 79 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273421]
-
constă în analizarea conformității cu normele fundamentale a anumitor interpretări pe care organe, instituții sau autorități publice competente le dau textelor legale în procesul de aplicare a legii la diferite cazuri și circumstanțe, ci rezidă în controlul efectuat asupra unei pretinse stări de neconstituționalitate extrinsecă sau intrinsecă a unui text legal“. Așa fiind, modalitatea de interpretare și de aplicare concretă, în practică, a textelor de lege deduse controlului de constituționalitate excedează atribuțiilor instanței de contencios constituțional. ... 15. De altfel, în jurisprudența
DECIZIA nr. 682 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281675]